Page 3 - Calauza_1990_02_04
P. 3
CALĂ'*ZA NR. 4 JOI, 22 FEBRUARIE 1990
Pag. 3
Despre democraţie şi producţie NE-AM INFORMAT
PENTRU DVS.
— Noi ştim că între uni prin sate. Dar, vom putea U rm are telefoanelor p ri
tăţile producătoare de bu Interviu cu dom nul realiza repere de unelte mite de la mai m ulţi cetă
nuri, întreprinderea jude ing. VIOREL NA1*AU, specifice pentru cei care ţeni, la so lk ; ta rea ju rn a
ţeană de producţie indus directorul I.J.IM .I’.S. urm ează să cum pere trac lului nostru, Dl. Cornel Ca
trială şi prestări servicii Deva toare şi alte unelte agri tNOfi*( tit/riiT V m iim i • s i ţ ] . ,i| it ju t A U f i«n zan, director al în trep rin
Deva sau „industria mică" cole. Desigur, trebuie să se derii de Reţele Energetice
— aşa cum îi zice toată facă ordine cu preţurile, a- a judeţului H unedoara, in
lumea — are o gamă lar dică să nu le mai prim im Salutăm cu prietenie apariţia ziarului in form ează că pînă în data
g a se activităţi şi, implicit, Ia nivel de guvern, pentru de la Bucureşti, ci să fie dependent „EXPRES** din Bucureşti, Este una de 15.02.1990, ora 15,00, ta
de produse. Domnule di industria mică, studiază şi rezultatul calculelor noas dintre cele mai bune publicaţii pe care le-am rifele ce se aplică la plata
rector, în acest scurt timp va propune actele norm a tre reale, a costurilor prac energici electrice sînt cele
care a trecut de la Revo tive necesare pentru des ticate efectiv. Atunci, nu ţinut vreodată în mină. Mărturisim că bucuria legale, respectiv 0,G5 lei
luţie, s-a schimbat ceva în centralizarea şi dezvoltarea mai piaţa va decide cine este dublă văzînd printre semnatarii şi con kilowatul. jfţjg
structura întreprinderii pc acestei ram uri. poate trăi şi cine nu. De ducătorii noului ziar, numele unora dintre cei
care o conduceţi ? — Se m unceşte in subu exem plu, m ulţi producători ÎNTREBARE
— Da. însăşi conducerea nităţile întreprinderii ? vor face pluguri ori sape, mai buni camarazi ai noştri !
unităţii, cu toate verigile — A ctivitatea se află în insă ţăranii vor cum păra Doamna Roman M argare
sale, a fost restructurată. că sub nivelul posibilită num ai pe cele mai bune, ta din H unedoara întreabă
S-au schim bat m ulte — de ţilor ce le avem. Din dife pe cele mai ieftine. la Televiziunea Română Li
la nivel de echipă, secţie, rite cauze : deficienţe in n- — O bservăm că deja gîn- beră — dacă dl. Neculai
atelier şi fabrică pînă la provizionare, greutăţi în diţi spre necesitatea unei C onstantin M unteanu de la
structura funcţională la ni repararea utilajelor şi, nu economii de piaţă. In a- Către domnii de la Vamă postul de radio „Europa li
vel de judeţ. Totul, prin în ultim ul rînd, datorită ceaslă com petiţie ce, se beră" (care a fost oaspe
vot secret. frăm întărilor care mai e- pare, s-a declanşat, cum se Doamna PînJariu Elena din Deva s-a prezentat la redac tele acestei instituţii) a pri
— Dumneavoastră aţi a- xistă în cadrul colectivului. sim te „industria m ică“ fa ţie pentru a protesta in mod vehement. Despre ce e vorba. mit telegram a dum neaei
vut voturi împotrivă ? Să ştiţi că, la noi, s-au spus ţă de cea republicană ? 1n ziua de 15.02.1990 s-a prezentat la poftă pentru a expe expediată, conform recipisei
— Circa 10 la sută. Un şi s-au spălat păcatele în — Avem cel puţin un dia fiului dumneaei care locuieşte la Paris, o plapumă con nr. 027945, în data de 15
procent care trebuie să ne cadrul tuturor colectivelor. pas in faţa industriei mari. fecţionată din pene provenind de la păsările din gospodăria ianuarie 1990 !
dea de gîndit în activita A fost un fel de spoveda Pentru că industriaşii re proprie. De la vama prezentă la această poştă i s-a spus că
tea viitoare. nie sau de m ărturisire ge publicani au cam domnit nu are dreptul să expedieze fiului acea plapumă. .. Cel Coji de portocale
— Ce problem e principale nerală, care i-a purificat pe pină acum, aveau reparti mult poate să primească o amendă de 5000 lei şi să i se con-
se conturează pentru vii oameni. Ne aşteptăm , deci, ţiile şi desfacerea asigura fişte plapuma ... Luni, 12 februarie 1990
tor ? la o revigorare a activităţii. te etc. Noi trebuia să aler Sună telefonul redacţiei
— C reşterea eficienţei e- — P entru export veţi mai găm atît după m aterie p ri De ce, domnilor f Sintcm anunţaţi da către o
eonomice este, de acum în da produse ? mă, cit şi pentru desface Credeţi cumva că penele respective provin de la porum- doamnă asistentă că la
colo, ideca călăuzitoare a — Fără îndoială. Noi pre rea produselor. Avem un bei-poştaşi şi conţin, astfel anumite secrete ? Spitalul judeţean din De
întregii noastre activităţi. vedem chiar o dezvoltare num ăr de 8 m agazine pro va c m are hărmălaie cu
Mă bucur că m ajoritatea prii pentru vînzarea m ăr îm părţirea unor ajutoare.
oam enilor au înţeles acest a exportului, m ai ales a- furilor — ceea ce înseam Ni se spune că a fost a-
cînd putem discuta
cum
lucru, necesitatea ca fieca direct cu partenerii externi. nă că existăm deja „în nunţată şi poliţia. Ne de
re efort investit în produc piaţă" — şi mai avem o IMPORTANT ne şi preparate din carne) plasăm în m are grabă la
ţie să se soldeze cu bene Zilele trecute, de pildă, au experienţă (ce nu poate fi să se distribuie în con faţa locului. Curtea spitalu
fost aici, in biroul meu, un
ficii, cu profit cum nu deloc neglijată) în aprovi Din partea Consiliului tinuare pe note dc co lui era plină de coji dc
aveam voie să pronunţăm , vest-germ an şi un am eri zionare, activitate-cheie M unicipal Provizoriu de menzi (raţie) sau la liber. portocala. O m ulţitne de
pină acum. Apoi, autono can. Am încheiat contrac pentru viitor. Apoi, ne a- U niune N aţională Deva, Părerile cetăţenilor se p ri bolnavi şi cadre medicale,
te pentru nişte containere
mia unităţii — care va de şi schele uşoare, dem onta- daplăm m ult mai uşor ce se solicită părerea cetă mesc în scris atît pc ad angajaţi intr-o dispută cu
veni o realitate — no o- rinţelor cum părătorilor. ţenilor dacă este bine ca resa Consiliului cit şi a privire ta corectitudinea
bligă să gîndim la crearea bilo, necesare in construc Deci, sînlem în faţa indus produsele alim entare (car jurnalului nostru. distribuirii ajutoarelor. Pl
unor forţe tehnice jos, la ţii. triei republicane, vrem să ită la urm ă, avem m otive
nivelul unde se fabrică bu — în înfîm pinarcn ţăra păstrăm acest avans. să credem că aceasta se
nurile. nilor veniţi cu ceva pro va face aşa cum trebuie.
— In secţii, fabrici etc. duse ? — Vă dorim succes ! De reţinut, insă, urm ătorul
s-a schim bat ceva, struc — Deocamdată, avem o aspect : în tim p ce m ai
tural ? trusă-unicut pentru grădi Interviu realizat de m ulte persoane se i:\ghc-
— Nu. Comisia form ată nărit, pc care o vom testa R.N. OVIDIll
suiau să „apuce" portocale
din lăzile descarc Ue şi ofe
rite cu m ultă generozitate
Un om condamnat la moarte ţ de dom nii din U ngarii şi
Austria, şi mai ’.irziu, in
(Continuare din pag. 2) In această perioadă s-a rea campaniei de inşii- \
desfăşurat ancheta de-a luire a colectivizării a- l tim pul discuţiilor c.prinse,
\ la siguranţa din Deva, lungul căreia m i-am dat gricuhurii, pentru că in , un aparat de Uluire. itirt-
, intr-un lot de 25 da a- seama că era un proces Iot erau şi oameni de 1 gistra. Nu înţelegem , sin
ceri să fim , rostul , pr,ctc-
* i'estaţi printre care şi de intim idare, ca măsu- pe la sate, care se im - \
ţ Nistor loan, şi-acolo am ră de precauţie faţă de potriveau acestui lucru, ţ ncsc" al acelui film , aşa
i fost reţinut sub stare de cele intim plate în Un cum nu înţelegem nici cio
plitele, nelalocul lor, intre
' arest tim p de şase luni. garia şi pentru sprijini- (va urma) \
marc parte din cci aflaţi
in curtea spitalului. Să nc
0 discuţie cu Dl. ALA IN RUNEL (jindim ce ar putea înţelege
ce
vizionează
cei
film ul
(Urmare din pag. 1) ferenţă ea de la cer la pă- Nu exista şom aj. Era vorba Delegaţia judeţului Vas, condusă de Dl. G iu laP u sz- realizat acolo şi difuzat ci
mint... doar de o criză m orală, ti tai, in mijlocul prietenilor hunedoreni... ne ştie pc la ce program
mele sindicatului liber pe — S-ai putea să aveţi nerii nu mai acceptau ve Foto : TIMOTK1 i.UCA de televiziune... O ameni
care l-au înfiinţat. Am să dreptate Dar pentru gre- chea ordine m orală, acea buni, să nc gîndim : am
asigur pe toţi francezii eă cşala mea, este de vină is F ranţă obosită de prejude ajuns oara chiar de rinul
e vorba de un sindicat cu toria scrisă şi ajunsă de la căţi, m orala ci tradiţiona lum ii ? Acum , după ce ci
adevărat liber, unul care dvs. în Franţa. Despre ceau lă... Ca să dau un exem plu tit dc. scum p nc-um cîşti-
va putea să apere d repturi şescu, care a trăit in vre concret — rolul femeii în I gat un loc pc harta Euro
le m em brilor săi, să nu se mea noastră, există o opi societate nu mai crescuse, « pei, să-l ocupăm sub privi
rezume doar la transm ite nie clară la francezi. Insul nu mai evoluase (ie multe 1 Testamentul politic ! rile batjocoritoare ale stră
rea ordinelor de la structu a fost bolnav m intal. Nu a decenii, dacă nu chiar de inilor ? Merită oare. să
ră către muncitori... In fond, fost bolnav de la început un secol... i fim văzuţi im brincindu-ne
ceea ce s-a întîm plat la Boala a intervenit şi s-a a- — Cum aţi găsit că arată al mareşalului j pentru nişte coji de porto-
Mina Deva, mi se pare cu gravat po m ăsura ajunge G lielariul ? Aţi intilnit şi i calc ?______________________
adevărat naşterea unui sin rii în m iinile sale a tu tu aici o organizaţie sindicală Precizare
dicat liber. Un sindicat ca ror pîrghiilor puterii în liberă, puternică ? Ion Antonescu ;
re nu este liber, nu este stat şi partid. Cea mai m are — Da. Voi putea arăta i Consiliul M unicipal P ro
sindicat... parte de vină o au cei care francezilor că in România * vizoriu de U niune N aţio
—Aţi mai fost m Româ l-au m enţinut pe ccauşes există cu adevărat demo i (Urmare din pag. 1) ram convins, l’astram faţă nală Deva precizează cu nu
am intirea J
de G erm ania
nia ? cu în acel post de conduce craţie, că nu există im ix * războiului trecut şi mai > arc dreptul să exercite
re. Cei din jurul lui au a- i Eu am dat Regelui a- vreun control asupra m a
— Nu. Am venit pentru tiuni politice în treburile ales m -a îndem nat slruc- I terialelor propuse spic pu
a cunoaşte cîteva organiza ccenşi vină precum cei mai sindicatelor. Fiind profesor * eeastâ idee de a o aduce tura mea intelectuală... ? blicare în presă.
apropiaţi
colaboratori ai
ţii sindicale libere şi pen de istorie, înţeleg în pro i la putere şi el m-a însăr G uvernul Goga a ţinut I
tru că, oraşul meu Limo- lui llitler. funzime nişte fenom ene so * cinat cu form area guver 40 de zile şi om orurile |
ges, este în frăţit cu Ghc- — Există in istoria Fran ciale. A tît la M ina Deva, nului. Am refuzai, ne începuseră. Regele, im pa- | La încheierea
lariul, ai noştri Irim iţînd ţei, pagini albe ? cînd şi la G helari — în i s voind să trec peste Octa- nicat mi-a încredinţat mie • ediţiei :
deja o parte din ajutoare — Nu există in sensul cel Rom ânia în general, oam e vian Goga, pentru care form area guvernului. Am I
in această localitate. mai strict o istorie oficială nii ştiu ce vor şi acest lucru I aveam o m are stim ă. So acceptat pentru că prea | o In revista „România
a Franţei. Ceea ce omite * luţia Regelui a fost să literară" se continuă pu
— Cu cine l-aţi asem ăna mi se pare im portant. in tra în guvern ca m i des se schim bau /uver- j
pc ceauşescu ? un grup de cercetători, nu — O ultim ă întrebare. I ele. P entru ce ? O pinia ' blicarea Jurnalului unui
om it alţii. Deşi, despre m ul s nistru al A părării N aţio scriitor interzis (17 ap ri
— Cu un am estec diabo te nu se vorbeşte clar nici Cum s-a întîm plat eă ora nale, pentru că prezenţa publică ştie prea bine j lie — 22 decem brie 1989)
lic dintre Stalin şi ex tre în istoria noastră. De pildă, şul Limogcs a ajuns să se I mea în guvern era o m ăr cauzele. I intitulat A doua poliţie,
mele lui llitler. Nu e de războiul din Algeria. Li Înfrăţească, să stringă nişte * turie şi o chezăşie că po Regele a voit să iutro- ' aparţinînd dom nului Oc-
m irare ca nicolae ceauşus- s-a explicat foarte m ultă legături economice, sociale I litica externă a României ducă în guvern două per- | tavian Paler.
cu s-a autointitulat cşndu vrem e copiilor că francezii eu G lielariul ? nu se va schim ba ştiin- soane pe care nu le pu- > • Prietenul nostru Flo-
cător al statului precum a ş-au bătut acolo pentru li- — Sim plu. A sociata p ri I du-se că program ul lui team accepta. Am apelai I rian Copeea — tipăreşte
făcut-o şi Antonescil... bei late... m arilor din Franţa f lum i * Codrcnnu aducea schim la Codreanu, rugîndu-1 su | la D robcta T urnu Scve-
— îm i perm it să vă în tre — Există vre-o legătură nai fiecărui oraş francez l barea acelei politici in 24 înceteze agitaţiile. Cu o- j rin o gazetă excepţio
rup şi să vă sem nalez că intre revolta tinerilor fran un bilet conţinînd numele de ore şi va orienta ţara cazia acelei convorbiri el J nală. Se intitulează f ti
intre m areşalul Antonescu cezi din 1968 îm potriva ge satelor sau oraşelor rom â către G erm ania. Atunci, a recunoscut că nu avea > ni i na.
şi ccauşescu nu există ab neralului De Gaulc şi cea neşti. lntîm plarea a fost de * forţat şi contrar uzanţe nici un program de gu- I e Cu bucurie sem na
solut nici o legătură. Intre a tinerim ii rom âne îndrep data aceasta deosebit de lor, ca m inistru al A rm a vernarc... j| lăm naşterea unei noi
tei să facă declaraţii po
m ilitarul care avea obliga tată îm potriva lui ceau fericită. îm i plac oamenii I * litice, cu am făcut-o ! E (Va urm a) >• publicaţii hunedorenc —
ţia m orală să reîntregească şescu ? din G helari, inii place loca „Colum na", in oraşul
ţara, să o păstreze neocu — Nici una. La noi exis litatea in sine. Vom reveni I I Haţeg.
pată, şi ccauşescu e o di ta societatea de consum. cu şi mai m ulte ajutoare...