Page 3 - Calauza_1990_02_04
P. 3

CALĂ'*ZA  NR. 4 JOI,  22  FEBRUARIE  1990
                                                                                                                                                             Pag.  3


              Despre  democraţie  şi  producţie                                                                                               NE-AM  INFORMAT
                                                                                                                                                PENTRU  DVS.
                —  Noi  ştim  că  între  uni­                    prin  sate.  Dar,  vom  putea                                                U rm are  telefoanelor  p ri­
              tăţile  producătoare  de  bu­  Interviu  cu  dom nul   realiza   repere  de  unelte                                           mite  de  la  mai  m ulţi  cetă­
              nuri,  întreprinderea  jude­  ing.  VIOREL  NA1*AU,   specifice   pentru  cei  care                                           ţeni,  la  so lk ; ta rea  ju rn a­
              ţeană  de  producţie  indus­  directorul  I.J.IM .I’.S.   urm ează  să  cum pere  trac­                                       lului  nostru,  Dl.  Cornel  Ca­
              trială   şi  prestări  servicii   Deva             toare  şi  alte  unelte  agri­  tNOfi*( tit/riiT    V m iim i   • s i ţ ]   .    ,i|   it ju t A U f   i«n  zan,  director  al  în trep rin ­
              Deva  sau  „industria  mică"                       cole.  Desigur,  trebuie  să  se                                           derii  de  Reţele  Energetice
              —  aşa  cum  îi  zice  toată                       facă  ordine  cu  preţurile,  a-                                           a  judeţului  H unedoara,  in­
              lumea  —  are  o  gamă  lar­                       dică  să  nu  le  mai  prim im    Salutăm  cu  prietenie  apariţia  ziarului  in­  form ează  că  pînă  în  data
              g a se   activităţi  şi,  implicit,   Ia  nivel  de  guvern,  pentru   de  la  Bucureşti,  ci  să  fie   dependent  „EXPRES**  din  Bucureşti,  Este  una   de  15.02.1990,  ora  15,00,  ta­
              de  produse.   Domnule  di­  industria  mică,  studiază  şi   rezultatul  calculelor  noas­  dintre  cele  mai  bune  publicaţii  pe  care  le-am   rifele  ce  se  aplică  la  plata
              rector,  în  acest  scurt  timp   va  propune  actele  norm a­  tre  reale,  a  costurilor  prac­                             energici  electrice  sînt  cele
              care  a  trecut  de  la  Revo­  tive  necesare  pentru  des­  ticate  efectiv.  Atunci,  nu­  ţinut  vreodată  în  mină.  Mărturisim  că  bucuria   legale,   respectiv  0,G5  lei
              luţie,  s-a  schimbat  ceva  în   centralizarea  şi  dezvoltarea   mai  piaţa  va  decide  cine   este  dublă  văzînd  printre  semnatarii  şi  con­  kilowatul.   jfţjg
              structura  întreprinderii  pc   acestei  ram uri.  poate  trăi  şi  cine  nu.  De   ducătorii  noului  ziar,  numele  unora  dintre  cei
              care  o  conduceţi ?       —  Se  m unceşte  in  subu­  exem plu,  m ulţi  producători                                             ÎNTREBARE
                —  Da.  însăşi  conducerea   nităţile  întreprinderii ?  vor  face  pluguri  ori  sape,   mai buni camarazi ai  noştri !
              unităţii,  cu  toate  verigile   —  A ctivitatea  se  află  în­  insă  ţăranii  vor  cum păra                                  Doamna  Roman  M argare­
              sale,  a  fost  restructurată.   că  sub  nivelul  posibilită­  num ai  pe  cele  mai  bune,                                  ta  din  H unedoara  întreabă
              S-au  schim bat  m ulte  —  de   ţilor  ce  le  avem.  Din  dife­  pe  cele  mai  ieftine.                                    la  Televiziunea  Română  Li­
              la  nivel  de  echipă,  secţie,   rite  cauze  :  deficienţe  in  n-   —  O bservăm   că  deja  gîn-                          beră  —  dacă  dl.  Neculai
              atelier  şi  fabrică  pînă  la   provizionare,   greutăţi  în   diţi  spre  necesitatea  unei                                 C onstantin  M unteanu  de  la
              structura  funcţională  la  ni­  repararea  utilajelor  şi,  nu   economii  de  piaţă.  In  a-   Către  domnii  de  la  Vamă  postul  de  radio  „Europa  li­
              vel  de  judeţ.   Totul,  prin   în  ultim ul  rînd,   datorită   ceaslă  com petiţie  ce,   se                               beră"  (care  a  fost  oaspe­
              vot  secret.             frăm întărilor  care  mai  e-   pare,  s-a  declanşat,  cum  se   Doamna  PînJariu  Elena  din  Deva  s-a  prezentat  la  redac­  tele  acestei  instituţii)  a  pri­
                —  Dumneavoastră  aţi  a-   xistă  în  cadrul  colectivului.   sim te  „industria  m ică“  fa­  ţie  pentru  a  protesta  in  mod  vehement.  Despre  ce  e  vorba.   mit   telegram a  dum neaei
              vut  voturi  împotrivă ?  Să  ştiţi  că,  la  noi,  s-au  spus   ţă  de  cea  republicană ?  1n  ziua  de  15.02.1990  s-a  prezentat  la  poftă  pentru  a  expe­  expediată,  conform   recipisei
                —  Circa  10  la  sută.  Un   şi  s-au  spălat  păcatele  în   —  Avem  cel  puţin  un   dia  fiului  dumneaei  care  locuieşte  la  Paris,  o  plapumă  con­  nr.  027945,  în  data  de  15
              procent  care  trebuie  să  ne   cadrul  tuturor  colectivelor.   pas  in  faţa  industriei  mari.   fecţionată  din  pene  provenind  de  la  păsările  din  gospodăria   ianuarie  1990  !
              dea  de  gîndit  în  activita­  A  fost  un  fel  de  spoveda­  Pentru  că  industriaşii  re­  proprie.  De  la  vama  prezentă  la  această  poştă  i  s-a  spus  că
              tea  viitoare.            nie  sau  de  m ărturisire  ge­  publicani   au  cam  domnit   nu  are  dreptul  să  expedieze  fiului  acea  plapumă. ..  Cel   Coji  de portocale
                —  Ce  problem e  principale   nerală,  care  i-a  purificat  pe   pină  acum,  aveau  reparti­  mult  poate să  primească  o  amendă  de  5000  lei  şi  să  i  se  con-
              se  conturează   pentru  vii­  oameni.  Ne  aşteptăm ,  deci,   ţiile  şi  desfacerea  asigura­  fişte plapuma  ...            Luni,  12  februarie  1990
              tor ?                     la  o  revigorare  a  activităţii.  te  etc.  Noi  trebuia  să  aler­                              Sună   telefonul  redacţiei
                —  C reşterea  eficienţei  e-   —  P entru  export  veţi  mai   găm  atît  după  m aterie  p ri­  De  ce,  domnilor f      Sintcm   anunţaţi  da  către o
              eonomice  este,  de  acum   în­  da  produse ?     mă,  cit  şi  pentru  desface­  Credeţi  cumva  că  penele  respective  provin  de  la  porum-   doamnă   asistentă  că   la
               colo,  ideca  călăuzitoare  a   —  Fără  îndoială.  Noi  pre­  rea  produselor.   Avem  un   bei-poştaşi  şi  conţin,  astfel  anumite  secrete ?  Spitalul  judeţean  din  De­
               întregii   noastre  activităţi.   vedem  chiar  o  dezvoltare   num ăr  de  8  m agazine  pro­                              va  c   m are  hărmălaie  cu
               Mă  bucur  că  m ajoritatea                       prii  pentru  vînzarea  m ăr­                                             îm părţirea   unor  ajutoare.
               oam enilor  au  înţeles  acest   a  exportului,  m ai  ales  a-   furilor  —  ceea  ce  înseam ­                            Ni  se  spune  că  a  fost  a-
                                              cînd  putem   discuta
                                        cum
               lucru,  necesitatea  ca  fieca­  direct  cu  partenerii  externi.   nă  că  existăm   deja   „în                            nunţată  şi  poliţia.  Ne   de­
               re  efort  investit  în  produc­                  piaţă"  —  şi  mai  avem  o   IMPORTANT          ne  şi  preparate  din  carne)   plasăm  în  m are  grabă   la
               ţie  să  se  soldeze  cu  bene­  Zilele  trecute,  de  pildă,  au   experienţă  (ce  nu  poate  fi   să  se  distribuie  în  con­  faţa  locului.  Curtea  spitalu­
                                        fost  aici,  in  biroul  meu,  un
               ficii,   cu  profit  cum   nu                     deloc  neglijată)  în  aprovi­  Din  partea  Consiliului  tinuare  pe  note  dc  co­  lui  era  plină  de  coji  dc
               aveam   voie  să  pronunţăm ,   vest-germ an  şi  un  am eri­  zionare,   activitate-cheie   M unicipal  Provizoriu   de  menzi  (raţie)  sau  la  liber.   portocala.  O   m ulţitne  de
               pină  acum.  Apoi,  autono­  can.  Am  încheiat  contrac­  pentru  viitor.  Apoi,  ne  a-   U niune  N aţională  Deva,  Părerile  cetăţenilor se  p ri­  bolnavi  şi  cadre  medicale,
                                        te  pentru  nişte  containere
               mia  unităţii  —  care  va  de­  şi  schele  uşoare,  dem onta-   daplăm   m ult  mai  uşor  ce­  se  solicită  părerea  cetă­  mesc  în  scris  atît  pc  ad ­  angajaţi  intr-o  dispută   cu
               veni  o  realitate  —  no  o-                     rinţelor   cum părătorilor.   ţenilor  dacă  este  bine  ca  resa  Consiliului  cit  şi  a   privire   ta   corectitudinea
               bligă  să  gîndim   la  crearea   bilo,  necesare  in  construc­  Deci,  sînlem   în  faţa  indus­  produsele  alim entare  (car­  jurnalului  nostru.  distribuirii  ajutoarelor.  Pl­
               unor  forţe  tehnice  jos,  la   ţii.             triei  republicane,  vrem   să                                            ită  la   urm ă,  avem   m otive
               nivelul  unde  se  fabrică  bu­  —  în  înfîm pinarcn  ţăra­  păstrăm   acest  avans.                                       să  credem  că  aceasta   se
               nurile.                  nilor  veniţi  cu  ceva  pro­                                                                      va   face  aşa  cum   trebuie.
                —  In  secţii,  fabrici  etc.   duse ?            —  Vă  dorim  succes !                                                   De  reţinut,  insă,  urm ătorul
               s-a  schim bat  ceva,  struc­  —  Deocamdată,  avem   o                                                                     aspect  :   în  tim p  ce   m ai
               tural ?                  trusă-unicut  pentru  grădi­  Interviu  realizat  de                                               m ulte   persoane  se  i:\ghc-
                —  Nu.  Comisia  form ată  nărit,  pc  care  o  vom  testa  R.N.  OVIDIll
                                                                                                                                           suiau  să  „apuce"  portocale
                                                                                                                                           din  lăzile  descarc Ue  şi  ofe­
                                                                                                                                           rite  cu  m ultă  generozitate
                           Un  om condamnat  la moarte                                ţ                                                    de  dom nii  din  U ngarii   şi
                                                                                                                                           Austria,  şi  mai  ’.irziu,   in
                  (Continuare  din  pag.  2)  In  această  perioadă  s-a   rea  campaniei  de  inşii-  \
                                         desfăşurat  ancheta  de-a   luire  a  colectivizării  a-  l                                       tim pul   discuţiilor  c.prinse,
              \   la  siguranţa  din  Deva,   lungul  căreia  m i-am   dat   gricuhurii,  pentru  că  in   ,                               un  aparat  de  Uluire.  itirt-
              ,   intr-un  lot  de  25  da  a-   seama  că  era  un  proces   Iot  erau  şi  oameni  de  1                                 gistra.  Nu   înţelegem ,  sin­
                                                                                                                                           ceri  să  fim ,  rostul  , pr,ctc-
              *   i'estaţi  printre  care   şi   de  intim idare,  ca  măsu-   pe  la  sate,  care  se  im -  \
              ţ   Nistor  loan,  şi-acolo  am   ră  de  precauţie  faţă  de   potriveau  acestui  lucru,  ţ                                ncsc"  al  acelui  film ,   aşa
              i   fost  reţinut  sub  stare  de   cele  intim  plate  în  Un­                                                              cum  nu  înţelegem   nici  cio­
                                                                                                                                           plitele,  nelalocul  lor,  intre
              '   arest  tim p   de  şase  luni.  garia  şi  pentru  sprijini-  (va  urma)   \
                                                                                                                                           marc  parte  din  cci  aflaţi
                                                                                                                                           in  curtea  spitalului.  Să  nc
                   0  discuţie  cu  Dl.  ALA IN  RUNEL                                                                                     (jindim  ce  ar  putea  înţelege
                                                                                                                                               ce
                                                                                                                                                   vizionează
                                                                                                                                           cei
                                                                                                                                                             film ul
                  (Urmare  din  pag.  1)  ferenţă  ea  de  la  cer  la  pă-   Nu  exista  şom aj.  Era  vorba   Delegaţia  judeţului  Vas,  condusă  de Dl. G iu laP u sz-   realizat  acolo  şi  difuzat  ci­
                                       mint...                  doar  de  o  criză  m orală,  ti­  tai,  in  mijlocul  prietenilor  hunedoreni...  ne  ştie  pc  la  ce  program
              mele  sindicatului  liber  pe   —  S-ai   putea  să  aveţi   nerii  nu  mai  acceptau  ve­           Foto :  TIMOTK1  i.UCA  de   televiziune...   O ameni
              care  l-au  înfiinţat.  Am  să   dreptate   Dar  pentru  gre-   chea  ordine   m orală,  acea                                buni,  să  nc  gîndim   :   am
              asigur  pe   toţi  francezii  eă   cşala  mea,  este  de  vină  is­  F ranţă  obosită  de  prejude­                          ajuns  oara  chiar   de  rinul
              e  vorba  de  un  sindicat  cu   toria  scrisă  şi  ajunsă  de  la   căţi,  m orala  ci  tradiţiona­                         lum ii  ?  Acum ,  după  ce  ci­
              adevărat   liber,  unul  care   dvs.  în  Franţa.  Despre  ceau­  lă...  Ca  să  dau  un  exem plu                           tit  dc.  scum p  nc-um  cîşti-
              va  putea  să  apere  d repturi­  şescu,  care  a  trăit  in  vre­  concret  —  rolul  femeii  în   I                        gat  un  loc  pc  harta  Euro­
              le  m em brilor  săi,  să  nu  se   mea  noastră,  există  o  opi­  societate  nu  mai  crescuse,   «                        pei,  să-l  ocupăm  sub  privi­
              rezume  doar  la  transm ite­  nie  clară  la  francezi.  Insul   nu  mai  evoluase  (ie  multe   1  Testamentul  politic  !   rile  batjocoritoare  ale  stră­
              rea  ordinelor  de  la  structu­  a  fost  bolnav  m intal.  Nu  a   decenii,  dacă  nu  chiar  de                           inilor ?   Merită   oare.   să
              ră  către  muncitori...  In  fond,   fost  bolnav  de  la  început   un  secol...  i                                         fim   văzuţi  im brincindu-ne
              ceea  ce  s-a   întîm plat  la   Boala  a  intervenit  şi  s-a  a-   —  Cum  aţi  găsit  că  arată   al  mareşalului     j   pentru  nişte  coji  de  porto-
              Mina  Deva,  mi  se  pare  cu   gravat  po  m ăsura  ajunge­  G lielariul ?  Aţi  intilnit   şi   i                          calc  ?______________________
              adevărat  naşterea  unui  sin­  rii  în  m iinile  sale  a  tu tu ­  aici  o  organizaţie  sindicală                                Precizare
              dicat  liber.  Un  sindicat  ca­  ror   pîrghiilor  puterii   în   liberă,  puternică ?  Ion  Antonescu                  ;
              re  nu  este  liber,  nu  este   stat şi partid. Cea  mai  m are   —  Da.  Voi   putea  arăta   i                              Consiliul  M unicipal  P ro­
              sindicat...              parte de vină  o  au  cei  care   francezilor  că  in  România   *                                  vizoriu  de  U niune  N aţio­
                —Aţi  mai  fost  m  Româ­  l-au  m enţinut  pe  ccauşes­  există  cu  adevărat  demo­  i  (Urmare  din  pag.  1)  ram   convins,  l’astram   faţă   nală  Deva  precizează  cu  nu
                                                                                                                                am intirea J
                                                                                                                  de  G erm ania
              nia ?                    cu  în  acel  post  de  conduce­  craţie,  că  nu  există  im ix­  *       războiului  trecut  şi  mai  >   arc  dreptul   să  exercite
                                       re.  Cei  din  jurul  lui  au  a-                 i   Eu  am  dat  Regelui  a-                      vreun  control  asupra  m a­
               —  Nu.  Am  venit  pentru                        tiuni   politice  în  treburile                   ales  m -a  îndem nat  slruc-  I   terialelor  propuse  spic  pu­
              a  cunoaşte  cîteva  organiza­  ccenşi  vină  precum  cei  mai   sindicatelor.  Fiind  profesor   *  eeastâ  idee  de  a  o  aduce   tura  mea  intelectuală...   ?  blicare  în  presă.
                                       apropiaţi
                                                 colaboratori  ai
              ţii  sindicale  libere  şi  pen­                  de  istorie,  înţeleg  în  pro­  i  la  putere  şi  el  m-a  însăr­  G uvernul  Goga  a  ţinut  I
              tru  că,  oraşul  meu  Limo-   lui  llitler.      funzime  nişte  fenom ene  so­  *  cinat  cu  form area  guver­  40  de  zile   şi  om orurile  |
              ges,  este  în frăţit  cu  Ghc-   —  Există  in  istoria  Fran­  ciale.  A tît  la  M ina  Deva,   nului.   Am  refuzai,  ne­  începuseră.  Regele,  im pa-  |   La  încheierea
              lariul,  ai   noştri  Irim iţînd   ţei,  pagini  albe ?  cînd  şi  la  G helari  —  în   i s  voind  să  trec  peste  Octa-   nicat  mi-a  încredinţat  mie  •   ediţiei  :
              deja  o  parte  din  ajutoare   —  Nu  există  in  sensul  cel   Rom ânia  în  general,  oam e­  vian  Goga,   pentru  care   form area  guvernului.  Am  I
              in  această  localitate.  mai  strict  o  istorie  oficială   nii  ştiu  ce  vor  şi  acest  lucru   I  aveam   o  m are  stim ă.  So­  acceptat   pentru  că  prea  |   o  In  revista  „România
                                       a  Franţei.  Ceea  ce  omite                      *  luţia  Regelui  a  fost   să                    literară"  se  continuă  pu­
               —  Cu  cine  l-aţi  asem ăna                     mi  se  pare  im portant.  in tra  în  guvern  ca  m i­  des  se  schim bau  /uver-  j
              pc  ceauşescu  ?         un  grup  de  cercetători,  nu   —  O  ultim ă   întrebare.  I             ele.  P entru  ce ?   O pinia  '   blicarea  Jurnalului  unui
                                       om it  alţii.  Deşi,  despre  m ul­               s  nistru  al  A părării  N aţio­                  scriitor  interzis  (17  ap ri­
               —  Cu  un  am estec  diabo­  te  nu  se  vorbeşte  clar  nici   Cum  s-a  întîm plat  eă  ora­  nale,  pentru  că  prezenţa   publică   ştie  prea  bine  j   lie  —  22  decem brie  1989)
             lic  dintre  Stalin  şi  ex tre­  în  istoria  noastră.  De  pildă,   şul  Limogcs  a  ajuns  să  se  I  mea  în  guvern  era  o  m ăr­  cauzele.   I  intitulat  A  doua  poliţie,
             mele  lui  llitler.  Nu  e  de   războiul  din  Algeria.   Li   Înfrăţească,  să  stringă  nişte   *  turie  şi  o  chezăşie  că  po­  Regele  a  voit  să  iutro- '   aparţinînd  dom nului  Oc-
             m irare  ca  nicolae  ceauşus-   s-a   explicat  foarte  m ultă   legături  economice,  sociale   I  litica  externă  a  României  ducă  în  guvern  două  per-  |   tavian  Paler.
             cu  s-a  autointitulat  cşndu­  vrem e  copiilor  că  francezii   eu  G lielariul  ?  nu  se  va  schim ba  ştiin-  soane  pe  care  nu  le  pu-  >   •   Prietenul  nostru  Flo-
              cător  al  statului  precum   a   ş-au  bătut  acolo  pentru  li-   —  Sim plu.  A sociata  p ri­  I  du-se  că  program ul  lui  team  accepta.  Am  apelai  I   rian  Copeea  —  tipăreşte
             făcut-o  şi  Antonescil...  bei late...            m arilor  din  Franţa  f  lum i­  *  Codrcnnu  aducea  schim ­ la  Codreanu,  rugîndu-1  su  |   la  D robcta  T urnu  Scve-
               —  îm i  perm it  să  vă  în tre­  —  Există  vre-o  legătură   nai  fiecărui  oraş  francez   l  barea  acelei  politici  in  24  înceteze  agitaţiile.  Cu  o- j   rin  o  gazetă  excepţio­
             rup  şi  să  vă  sem nalez   că   intre  revolta  tinerilor  fran ­  un  bilet  conţinînd  numele   de  ore  şi  va  orienta  ţara  cazia  acelei  convorbiri  el  J   nală.  Se  intitulează  f ti­
             intre  m areşalul  Antonescu   cezi  din  1968  îm potriva  ge­  satelor  sau  oraşelor  rom â­  către  G erm ania.   Atunci,  a  recunoscut  că  nu  avea  >   ni i na.
             şi  ccauşescu  nu  există  ab­  neralului  De  Gaulc  şi  cea   neşti.  lntîm plarea  a  fost  de   *  forţat  şi  contrar  uzanţe­ nici  un  program   de  gu-  I   e   Cu  bucurie  sem na­
             solut  nici  o  legătură.  Intre   a  tinerim ii  rom âne  îndrep­  data   aceasta  deosebit  de   lor,  ca  m inistru  al  A rm a­ vernarc...   j|  lăm   naşterea  unei  noi
                                                                                            tei  să  facă  declaraţii  po­
             m ilitarul  care  avea  obliga­  tată   îm potriva  lui  ceau­  fericită.  îm i   plac  oamenii   I *  litice,  cu  am  făcut-o !  E­  (Va  urm a)   >•  publicaţii  hunedorenc  —
             ţia  m orală  să  reîntregească   şescu  ?         din  G helari,  inii  place  loca­                                          „Colum na",   in  oraşul
             ţara,  să  o  păstreze  neocu­  —  Nici  una.  La  noi  exis­  litatea  in  sine.  Vom  reveni   I                         I   Haţeg.
             pată,  şi  ccauşescu  e  o  di­  ta   societatea  de  consum.  cu  şi  mai  m ulte  ajutoare...
   1   2   3   4