Page 1 - Calauza_1990_03_05
P. 1

JURNAL  INDEPENDENT  DE                                 ANUL  I
                                                                                                                                                        Nr.  5

                                                                                                  OPINIE  Şl  INFORMARE                            .101,  1  MARTIE
                                                                                                                                                        1990
                                                                                                                                                  4  PA GIN I  2  LEI
                                                                                                        — APARE SĂPTĂMÎNAL —          r



                 Despre o anume... infirmitate                                  l§!iii!§!lt

                   P  iaţa  că  n-aş  fi  scris  nici­  păm înt  s-au  adunat  aici.   Fraţii   jiftilliiffilsi
                                                    de  suferinţă  îşi  duceau  a-
                                               mei
                      odată  acesta
                                   rînduri  sau
                      oricum  nu  le-aş  fi  dat  pu­  lături  de  m ine   crucile  cele  ma,i
                 blicităţii,  ele  făcînd  parte  din  re­  grele  ale  soariei.  Cumplit  !
                 cuzita  intimă  a  fiecăruia  dintre   A m   fost  luat  in   primire  încă
                 noi  atunci  cînd  preferăm   să  fim    din  prima  zi  de  un  educator  —
                 „actorii"   propriei  noastre  vieţi.   un  om   şi  jum ătate  —  căruia  ii
                 Dar  iată  că  sentimentele  copleşi­  voi  rămine  recunoscător  pină  la
                 toare  ce  m ă   apasă,  sensul  lor   sfîrşitul   ineţii   pentru  lot  ce-a
                 contradictoriu  m ă  determină  să   făcut  pentru  mine  şi semenii  mei
                 cred  că  nu  este  bine  să   rămii   de  atunci.   Datorită  dînsuţui  şi
                 consecvent  unei  lamentări,  aceea   ambiţiei  mele,  după  6  luni  invă-
                 de  a  fi  deopotrivă  „dramaturgul,   ţam   pentru  a  doua  oară  ini  via­
                 actorul   şi  spectatorul‘  propriei   ţă  să  umblu.  Victorie!  Da,  D om ­
                 tale  vieţi.  Mea  Culpa  !   nilor,  atunci  am  simţit  prima  oa­
                   Nu  le-aş   fi  scris  dacă  n-aş  fi   ră  că  prin  voinţă  poţi  învirţge  şi
                 văzut  pe  m icul  ecran  acele  r,c-   trăi  pe   propriile  tale  picioare.
                 portaje-anchetă  făcute  îti  diversa   Greu  dar  nu   imposibil.  Ş l  cum
                 „leagăne"  de  copii,  orfani  şi  han­  viaţa  însăşi  este  o  luptă,  aii  ur­
                 dicapaţi,  în  aşa  zisele  „cămine  ţie   mat  ani  de  grele  încercări,  pen­
                 bătrîni"  adevărate  puşcării,  ghe­  tru  mine,  stări  de  trecere  de  ta
                 touri  ale  oamenilor  bătuţi  de  soar­  resemnare  la  a  trăi  şi  a  avea  ce­
                 tă.  Pînă  mai   ieri  am   fi   spus :   va, de Ia eşec la  reuşită.  Tim p  de
                 oameni  uitaţi  de  Dumnezeu.  Ku   10  ani  am   trecut  prin  filiera  in­
                 aş  fi  scris  dacă  nu  vedeam,  cu­  ternatelor   acestor  şcoli  îni  care
                 tremurat,  imagini  surprinse  în  a-   chiar  dacă  n-am  avut  parte  de
                 tîtca  spitale  tixite  cu  răniţi,   cu   confort  şi  mîncare  deosebită,  am
                 ihinunaţii  noştri,  eroi  în  viată  ai   avut  parte  totuşi  de  nişte  peda­
                . Revoluţiei.  A m   văzut  şi  am  citit   gogi  şi   profesori  minunaţi,  cu
                 din  presă  atîtea  îneît  iată-mă  ho­  iniei,  foarte  mici  excepţii.  N-am
                 tărât  să  mă  destăinui..  Aşadar...  să-l  pot  uita  niciodată  pet profeso­
                   O  cumplită   şi   neiertătoare   rul  de  limba  şi  ‘literatura  româ­
                 boală  ca  bîntuia  prin.anii  ’-51—.*5 3 ■   nă  şi  franceză  care  aproape  .  •in
                .  poUdmaliia,  m-.a  trimis  la  nurrţai   fiecare  seară  venea  în  dormitorul
                 3  ani  pe  o  tricîclelă  iar  mai  apoi   nostru  şi  ne  citea  -din  Emingscu,
                 intr-un  cărucior -.de .infirm.  Tiiiip   Caragiafe,  Coşbjuc  -şi  Shakespeă-
                .d e   aproape  10  ani  am   fost  „co­  re.  Pe  bună  d re p ta te sta u   şi  mă
                 b a i u l m a i   multor  spitale  din  ia­  întreb  acum ,  unda  sînt  aceşti  m-
                 ră  unde  medicii  ridicau  neputin­  ■ devărnţi  pedagogi-şi profesori  puşi-
                 cioşi  din  umeri  spunând  părinţi-   să  vegheze  alături,  de  medici  şi
                 7 or  mei   că  „mai  m ult  de-a lila,  ■asistenţi  la  viaţa  şi  educaţia  nă­
                 ■ oi.noi  Dumnezeu  mai  poate  fa­  păstuiţilor  din  infernul  căminelor
                 ce".  Şi  iată  că  în  anul  Viţii,  pe   de  copii  handicapaţi  ?  Unde  sînt
                 <  ied   aveam  13   ani,   am  luat   „administratorii"  şi  „diriguitorii"
                 cunoştinţă  prima  oară  cu  un  eă-   acestor   „că ni ine"  ?  Oare  epoca
                   hi-şoi-Mă  pentru  copii  handica­  de  tristă  ainrutAre  să  le  fi  luat
                 paţi  ţi-ic  —  în  localitatea  Jucul   pină  şi  conştiinţa  şi  stiilctul  de
                 ■le  Jos  —  judeţul  Cluj.  Toate  0-   oameni  ?
                 •'.aelc  şi   nedreptăţile  vieţii  pe  A LA » VR  liORVAT
                    De  la  colaboratorul  nostru  din  Paris

                      Colaboratorul  nostru  Nicolas  Pândnru,  din  Paris,  nc-a  trim is
                   în  traducere  urm ătorul  articol  sem nat  de  jurnalista  Violette  G arny
                   în  „France-Soir“.  Ne-am  oprit  asupra  acestui  text  —  deoarece  cu­
                   prinde  şi  o  întrebare  pe  care  ne-o  punem   cu  toţii..
                      „Estul  ţi  legea  pieţei  com erciale".
                      Ce  m ă  interesează,  apropos  de  bulversarea  din  ţările  de  est,
                   sînt  problem ele  la  care  vor  trebui  să  facă  faţă  toţi  cei  care  s-au
                   bătut  pentru  libertatea  lor,  dar  care  nu  au  deocam dată  nici  o  idee   O  surpriză  plăcută  pentru  ci­  în  întreaga  lume.  Este  o  imagine   sem nul  VICTORIEI.
                  despre  ce  reprezintă  „lupta  pentru  viaţă“   într-o  societate  liberă,   titorii  „Călăuzei".  in  care  m ult  îndrăgitul  şi  res­  Noi  putem   alătura  şi  o  expli­
                   capitalistă.                                                  în  prem ieră  absolută,  sperăm,   pectatul  om  politic  polonez  —   caţie  de  suflet  acestei  fotografii:
                      „A sistaţi"  pînă  acum   de  stat,  atît  pe  planul  Jocurilor  de  m un­  jurnalul  nostru  vă  prezintă  în   simbol  al  ideii  de  libertate  pen­  „VICTORIE !“   Polonia  salută
                   că,  cit  şi  al  locuinţelor  sau  asistenţei  m edicale,  ei  se  vor  găsi   această   fotografie   pe  liderul   tru  tot  estul  Europei  —  îi  sa­  cu  sinceritate   poporul  român,
                   confruntaţi  cu  bogăţia  unei  economii  liberale  d ar  în  acelaşi  timp   „SOLIDARITĂŢII"   poloneze,   lută  pe  participanţii  la  un  m i­  m area  sa  izbîndă  în  lupta  e-
                   în  faţa  dificultăţilor  care  se  pun,  a  acelora  care  vor  apare.  Ei  nu  j   LECH  WALESÂ,   personalitate   ting,  cu  sem nul  atît  de  popular   roică  pentru  Libertate,  A devăr
                   au  m ai  v ru t  com unism ul  şi  nu  îl  vor  m ai  avea.  D ar  vor  fi  nevoiţi  •   politică  cunoscută  şi  apreciată  astăzi  şi  pentru   noi,  rom ânii,  şi  Democraţie.  „VICTORIE !“.
                   să  se  adapteze  la  legea  dură  a  pieţei  comerciale...*.
                                                                               M ulţum im   d-lui  director  Dara­  Haos  şi             ar  trebui  să  facă  ţăranii,  ce   sS
                                                                                                                                         facă  în  această  primăvară  yu  pă-
                     Tabletă  de  mărţişor      cui  este?  C ui-slujeşte ?  T u­  bant  de  la  Direcţia  generala  pen­                ■mintuî, : NC  pare'  răii  că  trebuie
                                                                                            şi  industria  ali­
                                                                             tru  agricultură
                                                turora.
                                                  Lam bada,   n-are   vîrstă.   mentară  că  ne-a  invitat  să:p arti­                   să  le  spunem  specialiştilor  pre•
                         LAMBADA                P entru  toţi,  e-la  fel  de  dulce   cipăm   la  masa  rotundă  în  care   nuanţe  de   zenţi  la  această  masă  rotUrijdă  c i
                                                şi  de  egal.                s-a  încercat  dezbaterea  mtodului                         nu-i  vom  influenţa  în  nici  im   fel
                      C întecul  ce  ne-nvinge   i-   Lam bada.  Ochiul  raeU,   te   cum  s-a  înţeles  de  către  ţăranii
                     nim a.  Şi  nu  num ai  inim a.  Şi   aşteaptă.   Tristeţile  mele  se   hunedoreni  aplicarea  noilor  legi   haos...  pe  bieţii  noştri  ţărani  hunedo­
                                                                                                                                         reni.'  N-o  facem  pentru  că ţn-ant
                     gîndul.  Şi  privirea.  Şi  iubi­  pierd,  răm în  dincolo  de  tine.  date  pentru  ajutorarea ’ lor !  Cred       inţeles  ce  vor  specialiştii!   N-a
                    rea.  Şi  d urata  clipei.  Totul.
                                                  Lam bada,  lum ina  sufletu­  că  intenţia  mărturisită  a  acestei                    facem  pentru  că  avem   încredere
                      Cîntecul.   Zorii  răsar  pe   lui,  a  libertăţii.  Răm ii  m ereu   şedinţe  a  fost  destul  de  bună.  Dar,   Cuvintări  din  care  n-am  inţeles   in  bunii  noştri   ţă r a n i!  Sşntem,
                    undele  lui.  A m urgul,  îşi  lasă   o  bucurie  sfîntă.  Răm ii   o   ca  de  m ulte  alte  ori,  de  la  inten­  nimic,  în  care  fiecare  specialist   siguri  că  se  vor  descurca  singuri
                     aripile  în  seam a  lui.  inăLţătoare  Rugă.  învinge-ne   ţie  la  faptă  există  o  prăpastie...  încerca  să  explice  celorlalţi  că
                      Cîntecul.  Şi  nu  num ai  cîn­  frum os  şi  curat  -Inima.  I  AM-   Aşa  am  putut  consemna  o  serie   legea  e  lege,  că  ţăranii  trebuie  să   prin  tot  hăţişul  de  legi  şi  dăcretec
                     tecul.  Şi  dansul.  T restie  tran ­  BADA.            de  „cuvântări“  aduse  de  respecta­  facă  aşa  şi  aşa...  N-am  întilnit   că  vor  şti  ia  cîţi  centimetri  să
                    sparentă  şi  unduitoare.   Al   TIMAR  ILIASA                                                                       are,  cum   să   ducă   gunoiul  de
                                                                             bilii  domni  participanţi,  de  acasă.  nimic  constructiv,  în  sensul  cum  grajd  pe  eîmp,  cum  să  se  gpună
                                                                                                                                         categoric  importării  nu  ştiu  că­
                                                                                                                                         ror  chimicale  sofisticate  pe ţ  care
                              Testamentul  politic  aI  mareşalului  Ion  Antonescu                                                      le  simţim  şi  azi  in  rărunchj.
                                                                                                                                           Ne-am  fi  aşteptat  ca  la  aeeastă
                                                                                                                                         şedinţă  să  fi  participat  cel  mai
                     II.  Codreanu  a  fost  arestat  şi   S-a  petrecut  ultim atum ul  ru­  tuală  şi  spirituală  rai-am   for­  nile  iunie-august  1940  —  n.n.).  bătrîni  ţărani  din  judeţul  Hune­
                    eu  m -am   dus  la  proces,  pentru   sesc  (din  28  iunie  1940  —n.  n.).   m at-o  la  şcoala  franceză.   Nu   E liberat  de  la  B istriţa,  regele   doara.  Sînt  sigur  că  atunci   nu
                    că,  după  m ine,  atunci  cind  vezi   Cu  acest  grav  evenim ent  am  tri­  am  uitat  odiosul  tratat  de   la   nu  a  încredinţat  form area  unui   s-ar  fi  discutat  despre  hags   şi
                    că  un  om  se  îneacă  este  ome­  m is  o  scrisoare  de  protest  pen­  Craiova  şi  de  la  Bucureşti  (din   guvern  - de  unitate   naţională.   nuanţe  de  haos...  Ne  întrebăm,  a-
                    neşte  să-i  întinzi  o  m ină  de  a-   tru   cedarea  fără  luptă  a  două   anul  1918  —  .n.n.).  Nu  am   u i­  Am  vizitat  pe  oamenii  politici :   tunci,  cum  am  fi  intitulat  noi  a-
                    jutor.                      provincii   rom âneşti.  La  două   tat  că  în  A lsacia  şi  Lorena  a-   Maniu,  B rătianu,  Stelian   Po-   ceastă  notă  ?  Aşteptăm   ■'u  încre­
                     P e  H oria  Sim a  l-am   văzut  în   zile  după  aceasta  am   fost  dus   vem  2000  de  cruci  şi  în  1916   pescu  şi  ,-alţii,  cerîndu-le  să  dis­  dere  să  vedem  schim bările'radi­
                    tim pul  cind  el  era  m inistru  In   la  B istriţa.  Aici  imi  se  im pută   jertfele  noastre  de  pe  front.  cutăm   program ul   de  guvernă-
                    guvernul  G igurtu.  L a  convorbi­  că  aş  fi  pregătit  legătura   cu   La  M înăstireS  B istriţa  am   a-   m înt,  care  consider  că  este  o   cale  din  agricultura  hunedoireană.
                    rea  avută  m i-a  d e c la ra t:  „Dom­  G erm ania  in  vederea  luării  pu­  flat  că  Regele ' Carol  II  se'  în­  datorie  sfîntă  pentru  omul  des-  V om   fi  alături  de  ţărani  şi  ide  a-
                                                                                                                                         cei  specialişti  care  nu  bat  aţpa  în
                    nule  general,  spuneţi  drept,  am   terii.  Eu  nu  cunosc  lim ba  ger­  dreaptă  cu  faţa  spre  G erm ania.     piuă...
                    eu  m utră  de  prim -m inistru ?“.  m ană  şi  form aţia  m ea  intelec­  G raniţele  se  prăbuşiseră  (în  lu­  (Continuare  în  pag  a  2-a)
                 1
                 0  x                                                                                                                           VALERIU  RÎUREANIT
   1   2   3   4