Page 2 - Calauza_1990_03_05
P. 2
Pag- 2 CALAUZA Nr. 5 • JOI, 1 MARTIE 1990
UN CIMITIR UITAT
27 DE ORE DE REVOLUŢIE Ne întrebăm : ce zic oam enii din satul Plopi, com una Bretea
Română, despre m orţii lor inm orm întaţi lîngă Halta C.F.R., paralel
cu linia de cale ferată ? Sătenii sînt buni gospodari, au case m ari ţi
i i . astă dată nim ic, că nu se va în- Laszlo Tokes. A privit lim pede frumoase, ogrăzile sînt îm prejm uite cu garduri ţi porţi m etalice vop
După atîţia ani în care n-am tim pla nim ic deosebit, în afară pe deasupra m ulţim ii şi a zis : site in culori vii. Dar, ce zic aceşti oam eni despre starea jalnică în
fost parcă noi, Deşteptarea... Se de faptul că unii dintre noi vom „Tare mi-e team ă de această m a care se află cim itirul am intit ?
intîm pină un m om ent deosebit de fi căutaţi de securitate... Şi to nifestaţie, tare m i-e teamă. In acest loc sfint pot fi văzute la păscut diferite anim ale. Mor
dificil : vine U.S.L.A.T.-ul. Căşti, tuşi, nu se putea. T rebuia să fie M ulţim ea a fost oarecum deza m intele sînt călcate in picioare de clini vagabonzi şi, de ce să n-o
scuturi albe, bastoane. Fugim pe altfel, trebuia, era păcat de a- m ăgită. Nu înţelegea de ce nu spunem , uneori, de către oam eni bine dispuşi sau unii călători. Toate
linia de tram vai. Gaze I Nu avem ceastă forţă care a îndrăznit, care îi încuraja. Nu ştia că omul, de acestea, deoarece cim itirul nu este îm prejm uit. De ju r îm prejur nu se
tim p să ne punem bastista la acolo, dinăuntru, nu putea să vede nici un fel de gard. Un om m i-a arătat urîtul aspect al cim iti
gură. Ne acoperim gura cu mî- vorbească ce vroia. Ieşind de pe rului din fuga trenului. Intre altele trebuie spus că adevărata faţă a
neca. Ochii nu ne lăcrim ează. In MARTOR OCULAR străduţa Bisericii, în dreapta ve satului şi respectul pentru m orţi nu poate fi com pensat în nici un fel
schimb, ne sufocăm. Sîntem dez dem un grup de vreo zece sau cu acel ARO cum părat din m unca şi sudoarea cooperatorilor pentru
orientaţi. Mă gîndesc instantaneu LA TIMIŞOARA cinsprezece ofiţeri ai M inisteru doamna preşedintă care locuieşte chiar lîngă cim itirul atît de năpăs-
că ar putea fi substanţe de o lui de Interne, neînsoţiţi de trupe,
altă n atu ră — poate substanţe încearcă să poarte un dialog. Ce ‘uit din satul Plopi. C. AOANEI RAI-IOVEANU
neuroparalitice, sau naiba ştie. a reeditat o îndrăzneală. Trecem absurd, să creadă că m ulţim ea
Ne oprim o clipă din fugă, a- prin Piaţa Libertăţii, unde un vat se va da înapoi la vederea grade"
proape fără să ne m ai dăm sea m an coboară din tram vai cu Din iniţiativa personală a CONDAMNAT LA
ma ce facem. Un tîn ăr se opieşte ranga de schim bat m acazul, şi le lor de m aior sau locotenent, sau dom nului JO S K ESTER, hor
locotenent-colonel,
sau căpitan.
şi el din fugă lîngă noi. A fost strigă o am en ilo r: „Gata, azi nu M ulţim ea îi îm pingea pe stră ticultor din M A A SD Y K , O-
lovit cu bastonul, înjură. Fugim m ai m ergem cu tram vaiul, azi landa, îm preună cu dom nul MOARTE PENTRU...
din nou. Şi din nou, nu ştim de m ergem la Revoluţie !“ . Pornim duţă, ei „înaintează" cu spatele JA N BAREN D SE au fost a-
ce, ne oprim. Intorcînd capul, ve spre P iaţa Operei, o traversăm . — a se citi : dau înapoi în mod duse recent în Deva im por INSURECŢIE ARMATA
dem însă clar, alb pe negru — A junşi în dreptul cofetăriei „Vio clar din faţa oam enilor, ai celor tante cantităţi de m edica
scutul şi casca în noapte. Fugă, leta", vedem trecînd prin faţa ca care sînt oameni... Li se strigă : m ente pentru Avicola M in — Domnule Victor Isac, ne
pînă In faţa „Continentalului". tedralei m aşini m ari cu trupe. „Şi voi aveţi copii", „Ce-ţi pasă, tia, vitam ina C şi m ultivita-
Foarte straniu, im aginea care mi-a Din nou fugim, prin spatele co fum ezi ...Kent" de la casa de co m ine pentru O ficiul Farma puteţi lăm uri ce era cu acea o r
ganizaţie „G arda Albă" ?
răm as perfect întipărită e aceea fetăriei. M aşinile însă n-au oprit menzi", „Ai stat vreodată la ceutic. — Nici eu nu ştiu prea multe.
a mea, a lui Dan, a Crinei, ţi- decît pentru un mom ent, nu au coadă ?“, „Ştii ce e foam ea, m ă?“ . Im aginile film ate urmează Am înţeles de la proces că ar
nîndu-ne unul de altul şi fugind trecut la debarcare, aveau pio- Lum ea se plictiseşte să îi mai a fi prezentate la reţeaua TV fi fost vorba de o organizaţie ca"
pe linia de tram vai. O im agine în . babil treaba lor la Judeţ. Din nou îm pingă, a fost de ajuns să le din M aasdyk, pentru a spri
clinată; o im agine pe care nu o cu m ulţim ea, înapoi la „M aria". arate că de fapt nu reprezintă jini o nouă acţiune de co re vroia să se alăture unor par
tizani ce ar fi trebuit să ateri
vedem, ci o gîndeam in acele se" Zona nu e păzită, se pare. M ulţi nici un fel de obstacol. Astfel că lectare a ajutoarelor de zeze în zona pădurenilor, şi că
cunde disperate. Ajunşi în faţa mea um ple Piaţa. A jungem , la îi lasă în pace, şi se întoarce. Şi stinate României. acei ce făceau parte din această
hotelului ne oprim din fugă, ne un m om ent dat, chiar sub geamul ofiţerii se întorc... CONSILIUL M UNICIPAL grupare aveau drept semn de re
tragem sufletul. Am crezut atunci de unde avea să vorbească „di DE UNIUNE NAŢIONALĂ cunoaştere un bănuţ de 1 leu
că m ulţim ea se va îm prăştia pînă zidentul". A tunci l-am văzut şi DANIEL MARIAN DEVA ştanţat, prim it de la Nistor, ini
la urm ă, că nu s-a făcut nici de auzit prim a dată pe pastorul (Va urm a)
ţiatorul. La mine nu s-a găsit
un astfel de bănuţ. Continui însă
Un cargou pentru România AZI ESTE... MIINE şi astăzi să cred că toate acestea
erau doar fructul unei halucina
Nistor Ioan. De ce spun asta ?
Discuţie cu dom nii Jean Michel independent. ţii, unei m inţi bolnave care era
Donohue şi Jacques Plassan : — J.P. — Iar eu, fotoreporter Privilegiul cercetării sociale de a descrie adevărurile reali P entru că l-am văzut cum s-a
independent. tăţii prezente pentru a le prefigura devenirea viitoare se poate com portat în tim pul anphetei şi
— Vă rog să-m i spuneţi m o m anifesta, în sfîrşit, fără nici o constrîngere. Faptul că vocaţia
tivul vizitei dvs. în România ? — Ce conţine încărcătura ca r a procesului. Rîdea, glum ea cu
goului ? cercetării ştiinţifice nu s-a lăsat înăbuşită în decenii de obscu anchetatorii, m înca mere, cînta.
— Am venit cu două ţeluri — 20 000 saci a 50 kg cu făi rantism constituie o şansă esenţială pentru clipa istorică pe care
precise. E vorba de un ajutor nă, 10 000 kg orez, 27,4 tone o trăim . Căci, dezechilibrul cu care fără voie se confruntă viaţa Ţinea discursuri şi recita cu vo
ce tare în celula lui. De altfel
um anitar pe care îl acordăm fra de biscuiţi, 10,5 tone de făină social-economică a ţării nu va putea fi depăşit decît printr-o şi la dosar avea depuse certifi
ţilor noştri de gintă spre a-şi de gris, 125 tone lapte praf. Co- analiză profundă şi pertinentă a cauzelor determ inante acum u
redresa economia. Constă dintr-un lete individuale („M edicins sans late în timp, în scopul elim inării lor. Aceasta este raţiunea în cate de internare în spitalele de
boli nervoase.
cargou francez cu 5 000 de Frontieres") — 13 tone. M ateriale virtutea căreia considerăm necesară înfiinţarea la nivelul cen — Şi atunci, cum a fost posi
tone de m ateriale, alim ente, m e pentru A eroportul Otopeni : 1 trului de m unicipiu sau de judeţ a unei echipe de cercetare in- bil ca un astfel de om să tragă
dicam ente, com putere, m aşini de elevator. 4 transportoare electri terdisciplinară, în m ăsură să rezolve optim problem ele dezvoltării după sine atîtea arestări ?
scris, alte m ateriale pentru ae ce, 4 încărcătoare, 4 remorci, viitoare ale localităţii, zonei, judeţului. — V-am spus. A veau nevoie de
roportul Otopeni. cărţi tehnice, 26 tone m ateriale Instituţionalizarea unei asem enea iniţiative ar presupune gru acest proces pentru a intim ida
C elălalt motiv al vizitei este tehnologice, 23,8 tone m edica parea tem porară sau perm anentă, prin detaşarea din producţie,
realizarea unui reportaj pentru mente. a unui num ăr variabil de specialişti (sociologi, urbanişti, econo opinia publică. Motivul nu putea
organizaţia noastră „Aide M edi — Vă m ulţum im şi vă dorim mişti, ingineri, profesori etc.) cu experienţă în cercetarea ştiinţifică, fi unul oarecare. Şi atunci le-a
cale Internationale". succes în realizarea reportajului ! în m ăsură să coordoneze obţinerea şi prelucrarea datelor exacte venit ideea cu insurecţia arm ată.
In tim pul anchetei am fost gă
— Care sînt m eseriile dvs. ? ale realităţii actuale, pentru a contura un ansam blu de soluţii sit nevinovat. Ştiind că aceasta e
— J.M.D — Eu sînt cineast MAXIM DINCULESCU opiim izatoare. O portunitatea cercetării interdisciplinare a vieţii adevărul, am cerut anchetatoru
sociale, economice, culturale etc. rezultă din consecinţele sale lui şef la un m om ent dat că
im ediate şi de largă perspectivă. dacă se poate dovedi vinovăţia
1. Oferă în mod operativ factorilor de decizie soluţii con m ea să fiu executat. Răspunsul
crete de organizare şi conducere a activităţilor subordonate. lui a fo s t: — „De unde nu-i foc,
2. Prin interm ediul unor articole publicate periodic se poate nu iese fum". Şi la replica mea
inform a populaţia in legătură cu concluziile cercetărilor efectuate. „In baza unui proverb popular
3. Posibilitatea colectivului constituit de a satisface pe bază m ă reţineţi şi mă izolaţi ?“, el a
de comenzi nevoile de cercetare ale instituţiilor şi întreprinderilor continuat „Asta e situaţia".
din teritoriu îi asigură eficienţa financiară a activităţii. — Haideţi să revenim la pro
4. Sintetizarea la nivel naţional a unor program e-scenarii de ces.
dezvoltare zonală este în m ăsură să sprijine efortul colectiv de — Da. Vreau însă să mai spun
elaborare a direcţiilor de dezvoltare viitoare a României. că la cererea m ea ancheta s-a
5. Prin afirm area liberă a posibilităţilor creatoare ale specia reluat şi atunci a fost adus Nis
liştilor afiliaţi colectivului de cercetare se consolidează puternic tor Ioan, care a depus m ărturie
potenţialul ştiinţific naţional. că el m i-a vorbit de planurile
Instituţionalizarea unei cercetări ştiinţifice descentralizate la lui şi eu am fost de acord. A-
nivel de zonă constituie nu num ai o m anifestare elocventă a liber ceastă acuzaţie a fost suficientă
tăţii de cunoaştere creatoare, ci şi o m odalitate de participare ca să fiu considerat participant
efectivă la efortul general de reconstrucţie a ţării. C ercetarea la „G arda Albă", deşi, repet, la
Locuitorii judeţului H unedoara m ulţum esc prin interm ediul ştiinţifică are acum şansa de a-şi redobîndi integral dem nitatea, m ine n-a fost găsit bănuţul. In
jurnalului nostru doam nei Brigitte Gray Corm inbocul de la Comi prin transform area opţiunilor conceptuale de azi în adevărurile tim pul procesului nu s-a auzit
tetul Internaţional al Crucii Roşii din Geneva şi D-lui Valentin concrete de mîine. P entru aceasta, însă, se cuvin în perm anenţă nim ic de insurecţia arm ată. în
K ăblin din partea Crucii Roşii G erm ane, pentru ajutorul acordat, ream intite cuvintele m arelui B râncuşi : AZI E M ÎINE 1 vinuirile erau : participare la re
exprim at în instrum entar medical şi m ateriale sanitare deosebit beliune, calitatea de legionar sau
de utile, în valoare de circa 200 000 franci elveţieni. TRAIAN d in o r e l s t ă n c iu l e s c u m em bru al vreunui partid poli
tic, ascultarea şi com entarea pos
tu rilo r străine, participarea la a-
num ite sărbători naţionale, la
(Urmare din pag. 1) Testamentul politic a! reprezentau recuzat. de stat. H ora U nirii, rezistenţă Ia înto
forţele
Domnul
Toate m -au
tinat să ia conducerea ţării. Dar Maniu, orice a r spune astăzi, vărăşire şi la colectivizare etc.
R echizitoriul procurorului propu
eu veneam nepregătit după mareşalului Ion Ântonescu m i-a oferit atunci pe M ihail Po- nea 56 de condam nări la m oarte
cum adeseori s-a spus. Deşi nu povici şi pe A urel Dobrescu. La din totalul de 75 de arestaţi, res
aveam un program scris, eram roam ă, C om andantul Diviziei de Mihai, viitorul Rege şi să-i păs această ofertă i-am spus : „Dom tul fiind prevăzuţi cu pedepse
com pletam ente orientat. G ardă dacă va apăra pe Rege ? trez tronul... nule m inistru, sînt tim puri prea pe term en lung. Instanţa a reţi
Răspunsul tuturor oameniloi Acesta mi-a răspuns : „Nu trag Am prim it din partea Rege grele pentru ţară ca să glu- nut însă num ai şase condam nări
politici a fost : „Întîi aduceţi în popor. Nu-1 ap ăr pe Rege 1“ lui puterea, sm erit, cum pri m im u. De aceea, dom nilor, în la m oarte, dintre care patru au
A bdicarea lui Carol II. apoi vom Am cerut părerea aghiotanţilor m eşte credinciosul sfînta cum i guvernarea m ea nu au figurat şi fost executaţi. P rin tre ei a fost
discuta". Cînd s-au prăbuşit regali. Toţi, fără deosebire, mi-au necătură în faţa altarului. persoane m arcante. şi Nistor.
graniţele, îm preună cu m areşa spus că Regele trebuie să plece. Deci iată, dom nule Preşedinte A sosit H oria Sima, găsit de — Cînd a fost procesul ?
lul Prezan, am hotârît să m er Am chem at generalii. Toţi, ab şi onoraţi judecători, actul pre ghizat în cioban la Braşov. El — în ajunul C răciunului, adi
gem să form ăm un guvern de solut toţi afară de Paul Teodo- m editării de care am fost acu a venit pe baza unei mişcări că în 24 decem brie 1958. Asis
rescu şi Mihail, au spus că Re zat c-am făcut pentru luarea slabe puse la cale de S.S.-U1 tenţa era form ată num ai din
colaborare cu oam enii politici. gele trebuie să abdice I puterii în stat 1 Eu nu aveam germ an.
Oamenii politici însă nu au securişti iar avocaţii din oficiu
Regele s-a consultat toată nevoie de sprijin germ an pen H oria Sim a avea pretenţii erau angajaţi ai securităţii. Au
v o it: toţi s-au tras deoparte. Eu noaptea cu oam enii săi politici tru a veni la putere, deoarece foarte m ari. Am m enţionat de fost toţi declaraţi duşm ani ai
am răm as singur. Urm ează apoi şi s-a convins că ţara cere ab însuşi Regele ţării m i-a încre la început că o guvernare le poporului. M artorii au fost nu
cele petrecute la 6 septem brie dicarea sa. A pus însă drept dinţat-o I gionară a r fi fost dezastruoasă m ai ai acuzării, deşi uneori foşti
1940 I condiţie ca să abdice să-mi iau O dată cu luarea conducerii a pentru ţară, dacă a r fi fost lă buni prieteni ai acuzaţilor. Acuf-
Regele m i-a spus : „Nu te las, eu asupra-m i partea din prero început adevăratul calvar al sată singură. M -am situat pe a- zaţiile lor erau evident ticluite
nu pleca. Nu am pe altul. Tu gativele regale, iar eu am pro vieţii m ele I eeastă bază la acceptarea unui de securitate. Apoi a u rm at d m -
eşti un patriot"... Strada fierbea. mis Regelui Carol II să stau P rim a m ea grijă a fost să iau guvern cu elem ente legionare... n»ul spre vestita închisoare G her
Am întrebat pe G eneralul Co- stîlp de veghe lîngă Voievodul contact cu forţele politice care (Va urm a) la, unde am „locuit" şase ani greL
MARIANA PANDARU