Page 2 - Calauza_1990_03_05
P. 2

Pag-  2                                                                                                     CALAUZA Nr. 5 •  JOI,  1  MARTIE 1990

                                                                                                                    UN  CIMITIR  UITAT
                    27 DE  ORE  DE  REVOLUŢIE                                                            Ne  întrebăm  :  ce  zic  oam enii  din  satul   Plopi,  com una  Bretea

                                                                                                      Română,  despre  m orţii  lor  inm orm întaţi  lîngă  Halta  C.F.R.,  paralel
                                                                                                      cu  linia  de  cale  ferată  ?  Sătenii  sînt  buni  gospodari,  au  case  m ari  ţi
                        i i .             astă  dată  nim ic,  că  nu  se  va  în-   Laszlo  Tokes.  A  privit  lim pede   frumoase,  ogrăzile  sînt  îm prejm uite  cu  garduri  ţi  porţi  m etalice  vop­
             După  atîţia  ani  în  care  n-am    tim pla  nim ic  deosebit,  în  afară   pe  deasupra   m ulţim ii  şi  a  zis :   site  in  culori  vii.  Dar,  ce  zic  aceşti  oam eni  despre  starea  jalnică  în
           fost  parcă  noi,  Deşteptarea...  Se   de  faptul  că  unii  dintre  noi  vom   „Tare  mi-e  team ă  de  această  m a­  care  se  află  cim itirul  am intit ?
           intîm pină  un  m om ent  deosebit  de   fi  căutaţi  de  securitate...  Şi  to­  nifestaţie,   tare   m i-e   teamă.   In  acest  loc  sfint  pot  fi  văzute  la  păscut  diferite  anim ale.  Mor­
           dificil :  vine  U.S.L.A.T.-ul.  Căşti,   tuşi,  nu  se  putea.  T rebuia  să  fie   M ulţim ea  a  fost  oarecum   deza­  m intele  sînt  călcate  in  picioare  de  clini  vagabonzi  şi,  de  ce  să  n-o
           scuturi  albe,  bastoane.  Fugim   pe   altfel,  trebuia,  era  păcat  de   a-   m ăgită.  Nu  înţelegea  de  ce   nu   spunem ,  uneori,  de  către  oam eni  bine  dispuşi  sau  unii  călători.  Toate
           linia  de  tram vai.  Gaze  I  Nu  avem    ceastă  forţă  care  a  îndrăznit,  care  îi  încuraja.  Nu  ştia  că  omul,  de   acestea,  deoarece  cim itirul  nu  este  îm prejm uit.  De  ju r  îm prejur  nu  se
           tim p  să   ne  punem    bastista  la                        acolo,  dinăuntru,   nu  putea  să   vede  nici  un  fel  de  gard.  Un  om   m i-a  arătat  urîtul  aspect  al  cim iti­
           gură.  Ne  acoperim   gura  cu  mî-                         vorbească  ce  vroia.  Ieşind  de  pe   rului  din  fuga  trenului.  Intre  altele  trebuie  spus  că  adevărata  faţă  a
           neca.  Ochii  nu  ne  lăcrim ează.  In   MARTOR OCULAR      străduţa  Bisericii,  în  dreapta  ve­  satului  şi  respectul  pentru  m orţi  nu  poate  fi  com pensat  în  nici  un  fel
           schimb,  ne  sufocăm.  Sîntem   dez­                         dem  un  grup  de  vreo  zece  sau   cu  acel  ARO   cum părat  din  m unca  şi  sudoarea  cooperatorilor  pentru
           orientaţi.  Mă  gîndesc  instantaneu   LA TIMIŞOARA          cinsprezece  ofiţeri  ai  M inisteru­  doamna  preşedintă  care  locuieşte  chiar  lîngă  cim itirul  atît  de  năpăs-
           că  ar  putea  fi  substanţe  de   o                         lui  de  Interne,  neînsoţiţi  de  trupe,
           altă  n atu ră  —  poate   substanţe                         încearcă  să  poarte  un  dialog.  Ce   ‘uit  din  satul  Plopi.  C.  AOANEI  RAI-IOVEANU
           neuroparalitice,  sau  naiba   ştie.   a  reeditat  o  îndrăzneală.  Trecem    absurd,  să  creadă  că  m ulţim ea
           Ne  oprim   o  clipă  din  fugă,   a-   prin  Piaţa  Libertăţii,  unde  un  vat­  se  va  da  înapoi  la  vederea  grade"
           proape  fără  să  ne  m ai  dăm   sea­  m an  coboară  din  tram vai   cu                     Din  iniţiativa  personală  a   CONDAMNAT  LA
           ma  ce  facem.  Un  tîn ăr  se  opieşte   ranga  de  schim bat  m acazul,  şi  le   lor  de  m aior  sau  locotenent,  sau   dom nului  JO S  K ESTER,  hor­
                                                                        locotenent-colonel,
                                                                                         sau  căpitan.
           şi  el  din  fugă  lîngă  noi.  A  fost   strigă  o am en ilo r:  „Gata,  azi  nu   M ulţim ea   îi  îm pingea  pe  stră­  ticultor  din  M A A SD Y K ,  O-
           lovit  cu  bastonul,  înjură.  Fugim   m ai  m ergem   cu  tram vaiul,   azi                 landa,  îm preună  cu  dom nul   MOARTE  PENTRU...
           din  nou.  Şi  din  nou,  nu  ştim   de   m ergem   la  Revoluţie !“ .  Pornim    duţă,  ei  „înaintează"  cu  spatele   JA N   BAREN D SE  au  fost  a-
           ce,  ne  oprim.  Intorcînd  capul,  ve­  spre  P iaţa  Operei,  o  traversăm .   —  a  se  citi :  dau  înapoi  în  mod   duse  recent  în  Deva  im por­  INSURECŢIE ARMATA
           dem   însă  clar,  alb  pe  negru  —   A junşi  în  dreptul  cofetăriei  „Vio­  clar  din  faţa  oam enilor,  ai  celor   tante  cantităţi   de  m edica­
           scutul  şi  casca  în  noapte.  Fugă,   leta",  vedem   trecînd  prin  faţa  ca­  care  sînt  oameni...  Li  se  strigă :   m ente  pentru  Avicola   M in­  —  Domnule  Victor  Isac,   ne
           pînă  In  faţa   „Continentalului".   tedralei  m aşini   m ari  cu  trupe.   „Şi  voi  aveţi  copii",  „Ce-ţi  pasă,   tia,  vitam ina  C  şi  m ultivita-
           Foarte  straniu,  im aginea  care  mi-a   Din  nou  fugim,  prin  spatele  co­  fum ezi  ...Kent"  de  la  casa  de  co­  m ine  pentru  O ficiul  Farma­  puteţi  lăm uri  ce  era  cu  acea  o r­
                                                                                                                                    ganizaţie  „G arda  Albă" ?
           răm as  perfect  întipărită  e  aceea   fetăriei.  M aşinile  însă  n-au  oprit   menzi",   „Ai   stat   vreodată  la   ceutic.  —  Nici  eu  nu  ştiu  prea  multe.
           a  mea,  a  lui  Dan,  a  Crinei,  ţi-   decît  pentru  un  mom ent,  nu  au   coadă ?“,  „Ştii  ce  e  foam ea,  m ă?“ .   Im aginile  film ate  urmează   Am  înţeles  de  la  proces  că  ar
           nîndu-ne  unul  de  altul  şi  fugind   trecut  la  debarcare,  aveau   pio-   Lum ea  se  plictiseşte  să  îi   mai   a  fi  prezentate  la  reţeaua  TV   fi  fost  vorba  de  o  organizaţie  ca"
           pe  linia  de  tram vai.  O  im agine  în .   babil  treaba  lor  la  Judeţ.  Din  nou   îm pingă,  a  fost  de  ajuns  să  le   din  M aasdyk,  pentru  a  spri­
           clinată;  o  im agine  pe  care  nu  o   cu  m ulţim ea,  înapoi  la  „M aria".   arate  că  de  fapt  nu  reprezintă   jini  o  nouă  acţiune  de  co­  re  vroia  să  se  alăture  unor  par­
                                                                                                                                    tizani  ce  ar  fi  trebuit  să  ateri­
           vedem,  ci  o  gîndeam   in  acele  se"   Zona  nu  e  păzită,  se  pare.  M ulţi­  nici  un  fel  de  obstacol.  Astfel  că   lectare   a  ajutoarelor   de­  zeze  în  zona  pădurenilor,  şi  că
           cunde  disperate.  Ajunşi  în  faţa   mea  um ple  Piaţa.  A jungem ,  la   îi  lasă  în  pace,  şi  se  întoarce.  Şi   stinate  României.  acei  ce  făceau  parte  din  această
           hotelului  ne  oprim   din  fugă,  ne   un  m om ent  dat,  chiar  sub  geamul   ofiţerii  se  întorc...  CONSILIUL  M UNICIPAL  grupare  aveau  drept  semn  de  re­
           tragem   sufletul.  Am  crezut  atunci   de  unde  avea  să  vorbească  „di­                 DE  UNIUNE  NAŢIONALĂ       cunoaştere  un  bănuţ  de  1  leu
           că  m ulţim ea  se  va  îm prăştia  pînă   zidentul".  A tunci  l-am   văzut  şi   DANIEL  MARIAN     DEVA               ştanţat,  prim it  de  la  Nistor,  ini­
           la  urm ă,  că  nu  s-a  făcut  nici  de  auzit   prim a  dată   pe  pastorul  (Va  urm a)
                                                                                                                                    ţiatorul.   La  mine  nu  s-a  găsit
                                                                                                                                    un  astfel  de  bănuţ.  Continui  însă
             Un  cargou  pentru  România                                               AZI  ESTE...  MIINE                          şi  astăzi  să  cred  că  toate  acestea
                                                                                                                                    erau  doar  fructul  unei  halucina­
                                                                                                                                    Nistor  Ioan.  De  ce  spun  asta ?
             Discuţie  cu  dom nii  Jean  Michel   independent.                                                                     ţii,  unei  m inţi  bolnave  care  era
            Donohue  şi  Jacques  Plassan  :  —  J.P.  —  Iar  eu,  fotoreporter   Privilegiul  cercetării  sociale  de  a  descrie  adevărurile  reali­  P entru  că  l-am   văzut  cum   s-a
                                          independent.                   tăţii  prezente  pentru  a  le  prefigura  devenirea  viitoare  se  poate   com portat  în  tim pul  anphetei  şi
             —  Vă  rog  să-m i  spuneţi  m o­                           m anifesta,  în  sfîrşit,  fără  nici  o  constrîngere.  Faptul  că  vocaţia
            tivul  vizitei  dvs.  în  România ?  —  Ce  conţine  încărcătura  ca r­                                                 a  procesului.  Rîdea,  glum ea  cu
                                          goului ?                       cercetării  ştiinţifice  nu  s-a  lăsat  înăbuşită  în  decenii  de  obscu­  anchetatorii,  m înca  mere,  cînta.
             —  Am  venit  cu  două  ţeluri   —  20 000  saci  a  50  kg  cu  făi­  rantism   constituie  o  şansă  esenţială  pentru  clipa  istorică  pe  care
            precise.  E  vorba  de  un  ajutor   nă,   10 000  kg  orez,   27,4  tone   o  trăim .  Căci,  dezechilibrul  cu  care  fără  voie  se  confruntă  viaţa   Ţinea  discursuri  şi  recita  cu  vo­
                                                                                                                                    ce  tare  în  celula  lui.  De  altfel
            um anitar  pe  care  îl  acordăm   fra­  de  biscuiţi,  10,5  tone  de  făină   social-economică  a  ţării  nu  va  putea  fi  depăşit  decît  printr-o   şi  la  dosar  avea  depuse  certifi­
            ţilor  noştri  de  gintă   spre  a-şi   de  gris,  125  tone  lapte  praf.  Co-   analiză  profundă  şi  pertinentă  a  cauzelor  determ inante  acum u­
           redresa  economia.  Constă  dintr-un   lete  individuale  („M edicins  sans   late  în  timp,  în  scopul  elim inării  lor.  Aceasta  este  raţiunea  în   cate  de  internare  în  spitalele  de
                                                                                                                                    boli  nervoase.
            cargou   francez   cu   5 000   de   Frontieres")  —  13  tone.  M ateriale   virtutea  căreia  considerăm   necesară  înfiinţarea  la  nivelul  cen­  —  Şi  atunci,  cum  a  fost  posi­
            tone  de  m ateriale,  alim ente,  m e­  pentru  A eroportul  Otopeni :   1  trului  de  m unicipiu  sau  de  judeţ  a  unei  echipe  de  cercetare  in-   bil  ca  un  astfel  de  om  să  tragă
            dicam ente,  com putere,  m aşini  de   elevator.  4  transportoare  electri­  terdisciplinară,  în  m ăsură  să  rezolve  optim   problem ele  dezvoltării   după  sine  atîtea  arestări ?
            scris,  alte  m ateriale  pentru  ae­  ce,  4  încărcătoare,   4  remorci,   viitoare  ale  localităţii,  zonei,  judeţului.  —  V-am  spus.  A veau  nevoie  de
            roportul  Otopeni.            cărţi  tehnice,  26  tone  m ateriale   Instituţionalizarea  unei  asem enea  iniţiative  ar  presupune  gru­  acest  proces  pentru  a  intim ida
             C elălalt  motiv  al  vizitei  este   tehnologice,   23,8  tone  m edica­  parea  tem porară  sau  perm anentă,  prin  detaşarea  din  producţie,
            realizarea  unui  reportaj  pentru   mente.                  a  unui  num ăr  variabil  de  specialişti  (sociologi,  urbanişti,  econo­  opinia  publică.  Motivul  nu  putea
           organizaţia  noastră  „Aide  M edi­  —  Vă  m ulţum im   şi  vă  dorim   mişti,  ingineri,  profesori  etc.)  cu  experienţă  în  cercetarea  ştiinţifică,   fi  unul  oarecare.  Şi  atunci  le-a
            cale  Internationale".        succes  în  realizarea  reportajului  !  în  m ăsură  să  coordoneze  obţinerea  şi  prelucrarea  datelor  exacte   venit  ideea  cu  insurecţia  arm ată.
                                                                                                                                    In  tim pul  anchetei  am   fost  gă­
             —  Care  sînt  m eseriile  dvs. ?                            ale  realităţii  actuale,  pentru  a  contura  un  ansam blu  de  soluţii   sit  nevinovat.  Ştiind  că  aceasta  e
             —  J.M.D  —  Eu  sînt  cineast     MAXIM  DINCULESCU         opiim izatoare.   O portunitatea  cercetării  interdisciplinare  a  vieţii   adevărul,  am   cerut  anchetatoru­
                                                                          sociale,  economice,  culturale  etc.  rezultă  din  consecinţele  sale   lui  şef  la  un  m om ent  dat   că
                                                                          im ediate  şi  de  largă  perspectivă.                    dacă  se  poate  dovedi  vinovăţia
                                                                             1.  Oferă  în  mod  operativ  factorilor  de  decizie  soluţii  con­  m ea  să  fiu  executat.  Răspunsul
                                                                          crete  de  organizare  şi  conducere  a  activităţilor  subordonate.  lui  a  fo s t:  —  „De  unde  nu-i  foc,
                                                                             2.  Prin  interm ediul  unor  articole  publicate  periodic  se  poate   nu  iese  fum".  Şi  la  replica  mea
                                                                          inform a  populaţia  in  legătură  cu  concluziile  cercetărilor  efectuate.  „In  baza  unui  proverb  popular
                                                                             3.  Posibilitatea  colectivului  constituit  de  a  satisface  pe  bază   m ă  reţineţi  şi  mă  izolaţi ?“,  el  a
                                                                          de  comenzi  nevoile  de  cercetare  ale  instituţiilor  şi  întreprinderilor   continuat  „Asta  e  situaţia".
                                                                          din  teritoriu  îi  asigură  eficienţa  financiară  a  activităţii.  —  Haideţi  să  revenim  la  pro­
                                                                             4.  Sintetizarea  la  nivel  naţional  a  unor  program e-scenarii  de   ces.
                                                                          dezvoltare  zonală  este  în  m ăsură  să  sprijine  efortul  colectiv  de   —  Da.  Vreau  însă  să  mai  spun
                                                                          elaborare  a  direcţiilor  de  dezvoltare  viitoare  a  României.  că  la  cererea  m ea  ancheta  s-a
                                                                             5.  Prin  afirm area  liberă  a  posibilităţilor  creatoare  ale  specia­  reluat  şi  atunci  a  fost  adus  Nis­
                                                                          liştilor  afiliaţi  colectivului  de  cercetare  se  consolidează  puternic   tor  Ioan,  care  a  depus  m ărturie
                                                                         potenţialul  ştiinţific  naţional.                         că  el  m i-a  vorbit  de  planurile
                                                                             Instituţionalizarea  unei  cercetări  ştiinţifice  descentralizate  la   lui  şi  eu  am   fost  de  acord.  A-
                                                                         nivel  de  zonă  constituie  nu  num ai  o  m anifestare  elocventă  a liber­  ceastă  acuzaţie  a  fost  suficientă
                                                                          tăţii  de  cunoaştere  creatoare,  ci  şi  o  m odalitate  de  participare   ca  să  fiu  considerat  participant
                                                                         efectivă  la  efortul  general  de  reconstrucţie  a  ţării.  C ercetarea   la  „G arda  Albă",  deşi,  repet,  la
                Locuitorii  judeţului  H unedoara  m ulţum esc   prin  interm ediul   ştiinţifică  are  acum   şansa  de  a-şi  redobîndi  integral  dem nitatea,   m ine  n-a  fost  găsit  bănuţul.  In
             jurnalului  nostru  doam nei  Brigitte  Gray  Corm inbocul  de  la  Comi­  prin  transform area  opţiunilor  conceptuale  de  azi  în  adevărurile   tim pul  procesului  nu  s-a  auzit
             tetul  Internaţional  al  Crucii  Roşii  din  Geneva  şi  D-lui  Valentin   concrete  de  mîine.  P entru  aceasta,  însă,  se  cuvin  în  perm anenţă   nim ic  de  insurecţia  arm ată.  în ­
             K ăblin  din  partea  Crucii  Roşii  G erm ane,  pentru  ajutorul  acordat,   ream intite  cuvintele  m arelui  B râncuşi  :  AZI  E  M ÎINE 1  vinuirile  erau :  participare  la  re­
             exprim at  în  instrum entar  medical  şi  m ateriale  sanitare  deosebit                                              beliune,  calitatea  de  legionar  sau
             de  utile,  în  valoare  de  circa  200 000  franci  elveţieni.                    TRAIAN  d in o r e l  s t ă n c iu l e s c u  m em bru  al  vreunui  partid  poli­
                                                                                                                                    tic,  ascultarea  şi  com entarea  pos­
                                                                                                                                    tu rilo r  străine,  participarea  la  a-
                                                                                                                                    num ite  sărbători  naţionale,   la
                  (Urmare  din  pag.  1)             Testamentul  politic  a!                        reprezentau   recuzat.   de  stat.   H ora  U nirii,  rezistenţă   Ia  înto­
                                                                                                                 forţele
                                                                                                                         Domnul
                                                                                                     Toate  m -au
             tinat  să  ia  conducerea  ţării.  Dar                                                  Maniu,  orice  a r   spune  astăzi,   vărăşire   şi  la  colectivizare  etc.
                                                                                                                                    R echizitoriul  procurorului  propu­
             eu  veneam    nepregătit   după     mareşalului  Ion  Ântonescu                         m i-a  oferit  atunci  pe  M ihail  Po-   nea  56  de  condam nări  la  m oarte
             cum  adeseori  s-a  spus.  Deşi  nu                                                     povici  şi  pe  A urel  Dobrescu.  La   din  totalul  de  75  de  arestaţi,  res­
             aveam   un  program   scris,  eram    roam ă,  C om andantul  Diviziei  de   Mihai,  viitorul  Rege  şi  să-i  păs­  această  ofertă  i-am   spus :  „Dom­  tul  fiind  prevăzuţi  cu  pedepse
             com pletam ente  orientat.   G ardă  dacă  va  apăra  pe  Rege ?   trez  tronul...      nule  m inistru,  sînt  tim puri  prea   pe  term en  lung.  Instanţa  a  reţi­
               Răspunsul  tuturor  oameniloi   Acesta  mi-a  răspuns :  „Nu  trag   Am  prim it  din  partea  Rege­  grele  pentru  ţară  ca  să   glu-   nut  însă  num ai  şase  condam nări
             politici  a  fost :   „Întîi  aduceţi   în  popor.  Nu-1  ap ăr  pe  Rege 1“   lui  puterea,  sm erit,  cum  pri­  m im u.  De  aceea,  dom nilor,   în   la  m oarte,  dintre  care  patru  au
             A bdicarea  lui  Carol  II.  apoi  vom   Am  cerut  părerea  aghiotanţilor   m eşte  credinciosul  sfînta  cum i­  guvernarea  m ea  nu  au  figurat   şi  fost  executaţi.  P rin tre  ei  a  fost
             discuta".   Cînd  s-au  prăbuşit   regali.  Toţi,  fără  deosebire,  mi-au   necătură  în  faţa  altarului.  persoane  m arcante.  şi  Nistor.
             graniţele,  îm preună  cu  m areşa­  spus  că  Regele  trebuie  să  plece.   Deci  iată,  dom nule  Preşedinte   A  sosit  H oria  Sima,  găsit  de­  —  Cînd  a  fost  procesul ?
             lul  Prezan,  am  hotârît  să  m er­  Am  chem at  generalii.  Toţi,  ab­  şi  onoraţi  judecători,  actul  pre­  ghizat  în  cioban  la  Braşov.  El   —  în  ajunul  C răciunului,  adi­
             gem  să  form ăm   un  guvern  de   solut  toţi  afară  de  Paul  Teodo-   m editării  de  care  am   fost  acu­  a   venit  pe  baza   unei  mişcări   că  în  24  decem brie  1958.  Asis­
                                          rescu  şi  Mihail,  au  spus  că  Re­  zat  c-am   făcut  pentru  luarea   slabe  puse  la   cale  de  S.S.-U1   tenţa  era  form ată   num ai  din
             colaborare  cu  oam enii  politici.   gele  trebuie  să  abdice I  puterii  în  stat 1  Eu  nu  aveam    germ an.
             Oamenii   politici   însă  nu  au                                                                                      securişti  iar  avocaţii  din  oficiu
                                            Regele  s-a  consultat   toată   nevoie  de  sprijin  germ an  pen­  H oria   Sim a  avea   pretenţii   erau  angajaţi  ai  securităţii.  Au
             v o it:  toţi  s-au  tras  deoparte.  Eu   noaptea  cu  oam enii  săi  politici   tru  a  veni  la  putere,  deoarece   foarte  m ari.  Am  m enţionat  de   fost  toţi  declaraţi  duşm ani   ai
             am  răm as  singur.  Urm ează  apoi   şi  s-a  convins  că  ţara  cere  ab­  însuşi  Regele  ţării  m i-a  încre­  la  început  că  o  guvernare  le­  poporului.  M artorii  au  fost  nu­
             cele  petrecute  la  6  septem brie   dicarea  sa.  A  pus   însă  drept   dinţat-o I  gionară  a r  fi  fost  dezastruoasă   m ai  ai  acuzării,  deşi  uneori  foşti
             1940 I                       condiţie  ca  să  abdice  să-mi  iau   O dată  cu  luarea  conducerii  a   pentru  ţară,  dacă  a r  fi  fost  lă­  buni  prieteni  ai  acuzaţilor.  Acuf-
              Regele  m i-a  spus :  „Nu  te  las,   eu  asupra-m i  partea  din  prero­  început   adevăratul  calvar  al   sată  singură.  M -am   situat  pe  a-   zaţiile  lor  erau  evident  ticluite
             nu  pleca.  Nu  am   pe  altul.  Tu   gativele  regale,  iar  eu  am   pro­  vieţii  m ele I  eeastă  bază  la  acceptarea  unui   de  securitate.  Apoi  a  u rm at  d m -
             eşti  un  patriot"...  Strada  fierbea.   mis  Regelui  Carol  II  să  stau   P rim a  m ea  grijă  a  fost  să  iau   guvern  cu  elem ente  legionare...  n»ul  spre  vestita  închisoare  G her­
             Am  întrebat  pe  G eneralul  Co-  stîlp  de  veghe  lîngă  Voievodul  contact  cu  forţele  politice  care  (Va  urm a)  la,  unde  am   „locuit"  şase  ani  greL
                                                                                                                                          MARIANA  PANDARU
   1   2   3   4