Page 4 - Calauza_1990_03_05
P. 4
Pag. 4 CALAUZA Nr. 5 0 JOI. 1 MARTIE 1990
COPIII, VICTIM E A LE ST R Ă Z II Durerile de cap ale alegătorului
• Dacă F.S.N. participă la alegeri, idee, ajungem la dictatură comu
Sint unii părinţi — destul de num ai 4 anişori, care cu ochii lui foarte periculos pentru viaţa co
nistă.
m ulţi chiar — care uită ceva, m ari şi lum inoşi nu a înţeles prea piilor şi pentru siguranţa şi flu nu se ţine de cuvint. 0 Dacă privatizăm , rentabilizăm
care scapă din vedere şi de sub bine ce se petrecea în jur. A ob enţa traficului rutier, a apărut nu 9 Dacă nu participă, e laş.
totul.
control un aspect deosebit de im servat pe cealaltă parte a străzii de m ult tim p, pe drum urile de 9 Dacă F.S.N. intră în dialog cu 0 Dacă nu privatizăm , ce facem
portant al creşterii şi educării co pe bunicuţa sa. tranzit, mai cu seam ă în zona lo partidele înseam nă că le convinge
piilor. B ucuria revederii, a fost făiă calităţilor. Copiii şi-au găsit „loc să m eargă cu ele. cu banii adunaţi de „iliciţi" cu
atita trudă de atîţia am ar de
Este vorba de educaţia rutieră m argini, pentru puiul de om, care de joacă'* pe lingă aceste d ru • Dacă nu intră, se dă mare.
a copiilor, care poate — şi tre fără să realizeze pericolul la care m uri, uneori repezindu-se în faţa 0 F.S.N. e o largă grupare de ani ?
buie ! — să înceapă de la cea mai se expune, a pornit în fugă spre autovehiculelor străinilor, cerşind mocratică. CONSTANTIN STANCU
fragedă virstă, folosind, se înţe celălalt trotuar. cu gesturi insistente gum ă de 0 F.S.N. nu este o grupare de
lege, metode adecvate puterii de T raversarea dar şi viaţa lui m estecat şi ciocolată. De la aceştia m ocratică deoarece :ui include şi
înţelegere a acestora. G. IOSIF s-au oprit pentru tot m ai „primesc în d aru, cîte un partidele. La închiderea
Dar, oricit de m ult ne vom deauna sub roţile unui autotu pum n de bomboane aruncate din 0 Trebuie să lăsăm frontul în
strădui, pină la 5—6 ani copilul rism. mers, iar ei .copiii, pornesc buluc pace, astfel ne întărim . ediţiei
nu va răspunde pe deplin exigen R egrete tîrzii pentru cei ce au spre locul cu pricina, expunîndu- 0 Nu trebuie să-l lăsăm în pace,
ţelor noastre în acest sens. Ce-i neglijat o clipă supravegherea te se accidentării . se întăreşte. să repartizeze
0 F.S.N. trebuie
de făcut in această situaţie ? So_ meinică a copilului, regrete tîrzii In tim p ce redactam acest
luţia e una singură : SUPRAVE şi pentru URSAN COSTICA, o- Aşa a suferit leziuni corporale fonduri de la buget ca partidele num ăr al jurnalu lu i nostru,
GHEREA acestor m icuţi care nu m ul de la volanul autoturism ului, foarte grave Varga Radu, elev în să se întărească. ne-a sosit în cutia poştală
înţeleg încă pericolul deosebit al care presupunem că ar fi fost mai clasa a IV -a la Şcoala generală 0 F.S.N. nu trebuie să dea ni un plic alb, im aculat, de la
nr. 2 din Orăştie, care a fost lo
străzii şi care, devin uşor \ ic- atent, m ai prom pt în m anevrarea vit violent de o autodubă. mic de la buget, totul aparţine o fată. în plic se afla u n .
time, sub roţile maşinilor. comenzilor autoturism ului şi poate poporului. frum os m ărţişor, însoţit de
Iată un exem plu sem nificativ, ar fi dim inuat consecinţele acci P entru cîteva bom boane frum os 0 Dacă m ergem pe ideea cu m ai urm ătoarele rîn d u ri:
însă cu urm ări de-adreptul tra dentului dacă nu ar fi avut în am balate ce fuseseră îm prăştiate m ulte partide, ajungem la dicta D raga noastră redacţie,
gice : S-a petrecut în oraşul Lu- sînge acea îm bibaţie alcoolică de pe m arginea drum ului, dintr-un tu ră regală. în m urm urul parfum at al
peni. Ziua era pe sfîrşite şi tra 0,23 gram e la mie. autovehicul şi spre care a fugit, 0 Dacă nu m ergem pe această unei primăveri noi, din im a
ficul rutier parcă tot creştea în în pericol sînt şi şcolarii, chiar lacom, V.R., acesta putea să-şi ginea de vis al unui cîntec
intensitate. Strada părea un in şi aceia din clasele m ai mari, care piardă viaţa. de m ult sperat de români...,
fern la prim a vedere şi niciunul îşi găsesc loc de joacă pe m argi Tragem un sem nal de alarm ă G î n d cu aleasă stimă, cu caldă
dintre pietoni nu se încum eta să nea drum ului. în hîrjoana lor, părinţilor care m ai uită de copiii duioşie p en tru ceea ce am
traverseze, nici chiar prin locu prinşi de farm ecul jocului, „scapă1* lor după ce aceştia au ieşit din Domnilor ! Să ne am intim înţeles că sînteţi vă rog să
rile am enajate şi sem nalizate, din atenţie capcanele drum ului şi casă şi nici nu îi îndrum ă per m ereu şi să aducem pe a- primiţi un mărţişor — sim
fără să se asigure tem einic pen năvălesc în carosabil adesea fiind m anent cum să folosească în si ceastă cale un omagiu sin bol, drept simbol, al unui
tru a se feri de accidente. im posibil de evitat de către cei guranţă drum ul şi strada. cer tuturor adevăraţilor de sentim ent pur, sclipitor de
In acest trafic com plex a apă de la volanul autovehiculelor. ţinuţi politici ! frumuseţe !
rut însă m icuţul G. IOSIF, de Un fenom en deloc civilizat, TRAIAN B. Cu gînduri albe, Theodora.
N.K. îţi m ulţum im , Tlieo-
dora. Te rugăm să ne spui
Săptămîna trecută, fotbalul a au ieşit da fiecare dată învin
In peisajul firesc al zilei, moda 11- intrat din nou pe ring. A m fost Retrospectivă gători. Da apreciat jocul lui Ma şi cine eşti pentru a-ţi oferi
ncrilor are desigur şi ea un cuvînt rian şi Chezan care s-au mişcat o colaborare la jurn alu l nos
de spus. Şi nu unul oarecare, pen prezenţi şi noi pe stadionul fotbalistică tru şi, nu în ultim ul rînd,
„Cetate" din Alba Iulia, unde m ult în teren..."
tru că ei sini cei care dau de multe Cu lacrimi în ochi, Ioan So- pentru a putea să-ţi dăruim ,
s-a desfăşurat întilnirea dintre
ori tonul în ceea ce priveşte o cu ISIotroc vicepreşedinte ale F.R.F., col preşedintele Clubului F.C. la rindul nostru, un m ărţi
loare. o croială... echipele „Unirea" Alba Iulia şi şor.
In moda fetelor sc disting rochiile F.C. Corvinul Hunedoara, con care na-a declarat : „Echipa „Cor Corvinul ne-a declarat : „Am
de tip clasic, cu pliscuri, volane, dan ţină pentru Cupa României. vinu l“ a oferit un joc canalizat încredere în băieţi. Ne dorim o
iele. Jachetele, fustele, pantalonii vor Ciştigînd cu scorul de 3—1, pe circulaţia mai precisă a ba echipă tînără şi prevăd din nou
fi ornate cu detalii funcţionale sau hunedorenii s-au calificat fără lonului, a dovedit maturitate în realizarea normei de cel puţin Rugâmin&e
pur decorative. Pelerina, purtată cu emoţii pentru optimile de finală situaţiile de finalizare şi a ştiut 3 goluri înscrise în meciurile R ugăm insistent R.C.M. Deva
fulare lungi sau basmale de caşmir
ale competiţiei. să valorifica greşelile adversa desfăşurate pe propriul teren". a ne sprijini în urm ătoarea do
A m profitat, după meci, de rului. Ne-a plăcut Petru şi Ga- Text : I. 11UNEDOREANU leanţă. Sîntem un grup de nave
amahi'i'airn d-lui profesor Ioan bor care în acţiunile individuale Foto : TÎMOTFI I U f \ tişti care zilnic facem naveta
Moda B rad — Deva cu trenul nr. 2332
care circulă regulat din staţia
tinerilor C.F.R. B rad pină la Stoieneasa,
cu toate că pe această porţiune
linia C.F. nu este tasală suficient.
Acest tren ajuns la staţia C.F.
tiecc drrnt o piesă de avangardă.
Neînvinsă' este şi fusta pantalon, de la Stoieneasa la timp, nu ştim din
cea lungă şi largă pină la cea mini. ce cauză urm ătorii 14 km pină
Dui rindul culorilor cele, alese, în in Deva şi 23 km pînă în Sim e-
primul rlnd, sînt vii. Predomină ro ria sînt parcurşi în circa 40—50
şul, de la cel mai palid, aproape por m inute, astfel făcîndu-ne să în-
tocaliu, pină la cel închis, cu nuan tîrziem la serviciu, la şcoli, chiar
ţe de negrit. Sînt insă. căutate şi cu punîndu-ne in situaţia de a pierde
lorile acide : galben lămîi, albastrul legăturile înspre Orăştie, Petro
electric sau verde smarald, alături de şani, M intia şi H unedoara.
tonalităţi domoale. Noi credem că de m ulte ori a-
Băiaţii sînt atraşi de vestimentaţia cest tren întîrzie din cauza co
gen sport, inspirată din stilul engle m odităţii im piegaţilor de mişcai e,
zesc. Sacourile au umeri voluminoşi din Stoieneasa, a m ecanicilor, a
şi manşete întoarse. Impermeabilele personalului de drum şi chiar din
sînt cu dublură colorată şi buzunar cauza m ai m arilor din cadrul
batisfd din aceeaşi culoare. Pantalonii R.C.M. Deva.
se poartă largi, cu pense, falduri şl Un grup de navetişti
manşete. Iar vesta — atenţie ! — vesta EeJnpa F.C. „Corvinul** înaintea calificării, îm preună cu p arten era de joc, echipa „Unirea" în numele cărora semnează
este foarte viu colorată şi imprbnatd A lba Iulia. în tre jucători se află arbitrii : O. Streng (Oradea), M. Salom ir şi ,P. A brudan (Cluj-
cu dungi. MARIOARA BUDEANt'
Napoca).
şi
M i m AM GABRIELA JURCA
m — m - ţ - e - e — c - > c .
V. H erve Migal a m urit la 17 — N -aţi ştiut, deci, că doi din — N u-m i am intesc, am m ur ferite în trebări ocolite, revenea
iulie la Hotel-Dieu de o m aladie tre aceşti dom ni erau m orţi şi al B .R . B R U S S m urat. fără încetare la îndatoririle sale.
infecţioasă. Patrick Buez e dea- treilea dispărut ? Avu o uşoară tresărire şi tăcu La toate întrebările ce mi le pu
sem enea mort. A fost descoperit — Eu, i-am răspuns. S-ar pu un m om ent nea cu privire la copilărie, la
in parcul Notre-Dam e, în noaptea tea să fi ştiut, dar nu-m i am intesc — A scultaţi-m ă, reluă el, nu studii, la gusturi, la tot ce con
de 19 spre 20 septem brie, cu un nimic. Figurina de vă întreb din plăcerea de a vă tu l stituia viaţa m ea norm ală, răs
pum nal înfipt în piept. Nu s-a — Vă erau prieteni ? bura. O fac pentru a vă vinoeca. pundeam cu cea m ai m are sin
stabilit dacă s-a sinucis sau a fost — Da, doctore. E rau prietenii Să vă vindec de această am nezie ceritate. D ar de în d ată ce atingea
o crimă. mei. plumb parţială... (Nu pronunţa niciodată ceea ce, in m intea sa, constituia
Toate acestea le ştiam. Le — C redeţi cum va că au fost cuvîntul „nebunie**). Să vă ajut, miezul cazului meu, m ă strîn-
ştiam chiar cu cea m ai m are pre am estecaţi, indiferent cum, în dacă s-au petrecut unele intîm - geam în m ine, în iadul m eu şi
cizie. Ştiam cum şi pentru ce evenim entele ce v-au îm pins spre — Nici o ceartă între dum nea plări grave în viaţa dum nea m ă m ulţum eam să-i răspund :
m uriseră toţi trei — căci şi Lio- sinucidere ? voastră ? voastră, să depăşiţi am intirea lor — N u-m i am intesc.
nel pierise. Totuşi aşteptam a- — Nu ştiu. şi să vă regăsiţi echilibrul sufle Totuşi acum văd totul cu o
—■ Nu doctore. 'N ici cea
ceastă confirm are cu team ă în- — îi vedeaţi des? mică. Eram foarte uniţi. m ai tesc. D ar pentru asta trebuie să lim pezim e halucinantă. în afară,
trucît constituia pentru mine do — Da, foarte des. mă aju taţi chiar dum neavoastră, doar, de scena „sinuciderii" mele.
vada că ceea ce trăisem nu fu — îm preună sau separat ? — Au existat femei în viaţa să nu-m i ascundeţi nim ic, să aveţi F aptul că aş fi v ru t să m ă sinu
sese un sim plu coşmar. Mă — Uneori, separat. Dar dum i dum neavoastră ? o femeie care încredere desăvîrşită în discreţia cid, nu m ă incinta. Am u itat cu
întrebam dacă n-ar fi fost mai nicile eram totdeauna îm preună. să vă intereseze în mod deosebit? mea. A veţi încredere, nu-i aşa ? totul în ce îm prejurări a putut
bine să fi fost cu adevărat ne La fel şi in tim pul vacanţelor Nu puteam să-i spun nimic. A r — Da, doctore, încredere de să se întîm ple.
bun. noastre. fi însem nat să-i deschid porţile plină.
In tim p ce-mi comunica aceste — Ce făceaţi ? Şi era adevărat. Acest om îm i (Va urma)
inform aţii, doctorul Colas mă — Sporturi nautice. Plim bări unor întîm plări de necrezut, de inspira respect şi prietenie. Cu In româneşte de
observa cu o vie curiozitate. cu barca cu motor, înot. i-aş fi spus ceva. o răbdare perseverentă, prin di- NECUEAI CHIRICA
• C A L A U Z A • C olaboratorii externi ai „Călăuzei" : Emilia Gurschj ■ Semnatari! materialelor publicate în pagi
(Chişinău) Nicolas P ândaru ((Paris, Franţa).
Jurnal independent de opinie şi informare. Acest num ăr a fost tipărit de fraţii noştri tipo nile jurnalului nostru poartă întreaga răs
grafi : K asler Gheorghc, Otvos Ioan II, linotipişti. Bor pundere pentru conţinutul acestora.
Redacţia şi administraţia i 2700 Deva, str dean Ion, Borza A dalbert, paginatori, Iepure Dorin
Horea nr. 30, telefon 1 55 45.
zincograf, M ihăieş Nicolae, stereotipar, Borz Iacob şi ■ Aşteptăm eu încredere scrisorile cititorilor.
Tiparul i Tipografia Deva, str. 23 August, Ioan Lupaş, rotativă şi m aistrul Popa Ionel. Luăm în considerare şî anonimele, cu con
nr. 257. T iraj 40 000 diţia să reflecte adevărul.