Page 1 - Calauza_1990_03_06
P. 1

JURNAL  INDEPENDENT  DE                                 ANUL  1

                                                                                                                                                  Nr.  <i
                                                                                            OPINIE  SI  INFORMARE                             JOI,  8 MARTIE
                                                                                                                                                   1990
                                                                                                         J
                                                                                                                                            1  PAGINI  2  LEI
                                                                                                   —   APARE  S ÂPTA M IN AL —




           Despre o anume... inîirmitate(l!)                             Un  poem  pentru  tine            Prin  telefon  de  la  Chisiniu

                                                                        E frig, mamă,
                                                                                                                                                 9
                                         faceţi  o  revoluţie  a  conştinţei,
             U  nde  sînteţi  voi  acei  care   altfel  voi  fi  nevoit  să  vă  împru­  Deşi nu  mai ninge.  Cei  dc-un  neam,  de-un  sînge,  de-un  grai,  de  peste  Prut,
                furaţi,  îmi  pare  rău  dar
                acesta-i  termenul,  ţi  nu  vă   mut  cîrjele  mele să  le purtaţi sub   Lemnele       adresează  în  luna  mărţişorului  salutul  şi  felicitările  întregii  enti­
           pot  spune  oameni,  din  ajutoarele   urechi.  Dacă  nu  veţi  scoate  din   Rămîn,  din  zi  în  zi,  tăţi  române,  cu  care  sînt  solidari  în  toate  intenţiile  renaşterii
           umanitare  primite  cu  destinaţie   voi,  din  fiinţa  voastră  micul  dic­  Mai  puţine.   şi  nemuririi,  sub  semnul  Adevărului  şi  Binelui,  dorindu-Je  o
           pentru  aceste  fiinţe  neajutorate   tator  şi  mai  marele  terorist  ce   Subţiindu-sc,   veşnică  primăvară  a  libertăţii.  Pe  eroii  martiri  ce-au  căzut  pe
           şi  condamnate  la  suferinţă ?  sălăşuieşte,  riscaţi   să  deveniţi   Ca  o muzică         altarul  demnităţii,  să-i  odihnească  Sfintul  Dumnezeu  cu  toate
            Ca  un  mare  iubitor  de  folclor,   pacienţii  unui  ospiciu  de  infirmi   Focul  în  vatră  se  stinge.  darurile  divinităţii  sale.
                                                                                                           Pe  măsura  hieraticului  nefiresc  făcut  din  dragoste  pură  şi
           îmi  vin  în  minte  versurile  pline   morali,  pentru  toată viaţa.  E tîrzin,  mamă...    jertfă,  in  numele  fericirii  confraţilor  care  la  riadul  lor  le  pling
           de  sens  şi  înţelepciune  ale  anoni­  Oameni  de  bine  ai  acestei  ţări !  Cu  mine     dc  dor  întru  dumnezccască  plecăciune  şi  veşnică  pomenire.
           mului  din  doina  mamei.  Şi  mă   Indiferent   din  ce  formaţiune                            Izbînda  a  fost  cea  a  integrităţii  spiritului  românesc  hărţuit
           întreb :                      politică  faceţi  parte,  vă  rog  în   Ceva  sc  inlîniplă  :  de  toate  nedreptăţile  veacurilor,  aflîndu-se  reazem  astfel  în  fire
            —  Unde  sînteţi  voi,  cei  cărora   numele  vieţii  şi  al  suferinţelor   Din  vara  fierbinte   însuşi,  dovedindu-şi  virilitatea  tocmai  în  momentul  cind  se  părea
           mamele  aflate  acum  prin  azilu­  celor  mulţi,  introduceţi  în  plat­  A  cuvintelor     că  nu  mai  era  de  aşteptat.
           rile  de  bătrîni,  v-au  dat  viaţă,   formele  voastre  stâpînirea  infir­  Un poem pentru tine,  Astfel,  spiritualitatea  româna  şi-a  dovedit  încă  o  dată  spon­
           care  aţi  abandonat  părinţii  lă-   mităţii  morale,  fiindcă  numai  aşa   Pulsează în tîmplă.  taneitatea  şi  probitatea  inteligenţei  sale  —  lucru  des  pomenit  de
           sîndu-i  pradă  singurătăţii  şi  mi­  vom  putea  la  alegeri  să  botezăm                  Eminescu.
           zeriei  în  ultimii  lor  ani  de  viaţă?   democraţia  ce  s-a  născut,  dîndu-i   TIMAR  11.IASĂ  Faptul  că  nici  un  alt  popor  nu  s-a  încumetat  să  cuteze  dez­
           V-aş  numi  copiii  lor,  dar  nu  vă   numele  de  „Victoria !“                             robirea  firii  sale  încătuşate  de  un  spurcat  dictator,  (pe  care  nici
           pot spune astfel.               P.S.  Aceste   rînduri  nu  s-au   Dedicaţie cititorilor     nu  ne  mai  vine  sâ-i  pomenim  aici...)  printr-o  Revoluţie  începută
            Dacă  printre cei  care ne citesc vă   vrut  a  fi  un  autoportret înduioşă­               de  copii  şi  tineri  şi  dusă  la  bun  sfirşit  de  taţii  lor.
           veţi  număra  şi  voi,  vă  rog  în  nu­  tor,  iar  dacă  totuşi  aţi  scăpat  o   „Călăuzei” din  partea   Iubiţi  fraţi,  această  primăvară  a  libertăţii  să  vă  aducă  cea
           mele  meu  şi-ai  fraţilor  mei  de   lacrimă,  alăturaţi-o  lacrimilor  me­  Societăţii „MALTESER   mai  dreaptă  şi  mai  norocoasă  alegere  pentru  viitorul  României,
           suferinţă,  să  încercaţi  să  faceţi   le,  lăsîndu-le  să  curgă  pe  mor­  HILFSDIENST”   pentru  care  noi  coi  de  partea  cealaltă  a  Prutului  ne  vom  ruga
           şi  voi  o  revoluţie,  fiindcă  cea  de   mintele  martirilor noştri.  Darurile noastre sînl o par­  sălaş  bun  să-şi  afle,  să  cunoască  de-aeum  înainte  doar  clipa
           acum  nu  vă   aparţine.  Da !  Să  ALADAR  IIORVATH          te infimă din ceea ce lipseşte   eternă  a  libertăţii  si  nemuririi  neamului  întru  a  1'i  cu  adevărat.
                                                                                                                                          LMII-IA  GURSCIII
                                                                          aici.  Dar  tot  coca  ce  ofe­
                                                                         rim,  o  facem  din  toată  ini­
                          C Ă T R E   CITSTO RI                           ma,  cu  speranţa  că  situaţia                            „  PC —   Xz-z.  zx/e*n ^
                                                                          se  va  îmbunătăţi.   Tuturor            • /        <y^ /1 c* •
                La  numeroasele  solicitări  scrise  şi  telefonice  pe  oare  ni  le-aţi   cititorilor  „CĂLĂUZEI",   Ic             J    /
             adresat,  în  sensul  de  a  vă  oferi  posibilitatea  să  vă  abonaţi  la   dorim ca,  odată  greul  trecut,   ..  a / ti.«  * 'cer,
             jurnalul  nostru,  vă  informăm  că  am  făcut  demersurile  necesare   să  se  hotărască  a  ne  vizita.
             la  Oficiul  Judeţean  pentru  difuzarea  presei,  din  cadrul  Direcţiei   Toţi  sînt  primiţi  cu  inima                    /.rut*. t  &/*.,4
             de  poştă  şi  Telecomunicaţii  Hunedoara—Deva.              deschisă,   dar  să  fie  uniţi,   c
                 Ca  urmare,  abonamentele  la  jurnalul  „Călăuza"  pot  fi  con­  pentru  ca  reconstrucţia  ţării
             tractate  la  toate  oficiile  poştale  şi  factorii  poştali,  precum  si  la   să  se  realizeze  mai  repede.
             difuzorii  de  presă  din  intreprinderi,  pentru  lunile  aprilie  şi   SIKGMUND  STAIIKER
             ■următoarele,  pînă  la  finele acestui  an.                                                                O      l     ztx t A  upu.
                                                                         m                               U.*>P  o/dj-  p/x  ţip /    b V   l 'Prif.  ,z-.>  /    M   *7<P>
           In  vizită  la  Consiliul  Provizoriu                           Apel  important              /V f  /?>c /    — a./             z < *( ş  Cri  /v - ( . ' A t..
               de  Uniune  Naţională  Deva(I)                               Jurnalul  „Călăuza”  a-      l ./f’   ^  r’ ■/  *\.tSZ&   s   n ci *<?->*<
                                                                                                                       /*
                                                                                                                                   s-* ^
                                                                                                          (/!.
            Propunindu-ne,  incă  de  la  în­                                                                                  7 (2
           ceput,  să-i  informăm  cit  mai  co­                                                        c f c i i
           rect  pe  cititori  asupra  probleme­                                                                                   / -./ / /
           lor  care  stau  în  atenţia  noastră                                                        iJn^Sa*   o /?   -    n    . 7  p /d   X
           dar  şt  a  celor   care  ne  conduc,
           jurnalul  „Călăuza"  sc  adresează
           de  această  dată  D-ului  Dumitru
           Armăşescu,  arhitect,  preşedinte                                                                 Psalmi  din  viafa  unui  om
           al  Consiliului  provizoriu  de  U-
           niune  Naţională  Deva .
            —  Domnule  preşedinte,  ne  pu­                                                              re  n-ar  fi  Domnul  ajutorul   raren  şi  valorificarea  materiale­
           teţi  vorbi  despre  problemele  ca­                                                           fincu,  cit  dc   eurînd  ar  fi   lor  rcfolosibile  Deva,  pe  taie  a
           re  au  stat  şi  mai  stau  încă  în  a-                                                       sufletul   meu  în   tăcerea   putut  să  ni-1  mărturisească  abia
           tenţia  organismului  pe  care   îl                                                        morţii!  Ori  dc  citc  ori  zic:  „Mi   acum,  la  „apusul"  carierei.  Pen­
                                                                                                      se  clatină  pictorul"  bunătatea  Ta.   tru  că,  trebuie  să  vă  spun,  sti­
           conduceţi ?
             —  Cum  s-ar  spune  —  doriţi  să                                                       Doamne,  mă  sprijincşlc  întotdea­  maţi  cititori,  Petru  Oargă  a  pri­
           ştie  cititorii  dvs.  cu  cc  ne  ocu­                                                    una.  Cînd  gîndurilc  negre  frămin-   mit  decizia  legală  de  pensiona­
           păm ?                                                                                      tă  cu  grămada  inlăuntrul  meu,   re  ou  data  de  l  martie  1990.
            — Aproximativ.                                                                            mîngăicrilc  Tale  îrni  înviorează   Este.  deci,  calendaristic   vor­
              Trebuie  să  o  luăm  de  la  în­  dinii  publice  care  a  constat   în                sufletul".                    bind,  un  începui  de  Primăvară,
           ceput.  Primul  obiectiv  pe  care   sprijinirea  poliţiei cu ostaşi. Chiar                          Psalmul  Oi :  17-10  iar  un  om  se  pensionează...  Aşa
           ţi  l-a  propus  organismul  nostru   noi  am  participat  la  asigurarea                                                vin   contraste,  iar  sentimentele
           imediat  după   Revoluţie,  a  fost   linişlei  şi  ordinii,  pentru  ca  ce­  legaţi  către  cei  cărora  le   Am  început  aceste  rînduri  cu   frumoase  se  îngrămădesc  in  piep­
           acela  de  a  asigura  liniştea  şi  sta­  tăţenii  oraşului  să  se  bucure  de           un  niotto.  Este  un  psalm,  un  a-   tul   omului  şi  la  gura  peniţei
           bilitatea  în  oraş.  Era  vorba  de  o   Revoluţie,  să  poată  munci  în  li­  sînt  destinate.  devărat  crez  al  domnului  Petru   Despre  Petrică  Oargă,  deşi  mi-a
           linişte  social-economică,   de  sta­  nişte...                                            Oargă,  contabil  şef  la  întreprin­  furnizat  date  pentru  multe  ar­
           bilitate  socială,  de  asigurarea  or­  (Continuare  în  pag.  a  3-a)  m w 9 •  i        derea   Judeţeană  pentru  recupe-  ticole,  n-am  putut  să  scriu  pînă
                                                                                                                                    în  prezent  nici  un  rînd.  Cenzura
                                                                                                                                    funcţiona  tocmai  din  cauza  ace­
                                                                                                                                    lor  psalmi  frumoşi  pe  care  îi
                         Testamentul  politic  a!  mareşalului  Ion  Antonescu                                                      purta  în  suflet  şi  la  care  n-a  vrut
                                                                                                                                    să  renunţe  niciodată...
                                                                                                                                     Din  cartea   sa  de  muncă  am
               III.  S-a  spus  că  poziţiile  de­  aceia  care  au  fost  duşi  la  Ji­  Partidele  politice  s-au  retras   am  avut  sprijin  german.  După
              terminate  au  fost  ale  lui  Sima.   lava,  am  făcut-o  ca  să-i  sal­  atunci  definitiv  din  calea  mea.   cum  ştiu  să-mi  apăr  demni­  transcris  mai  multe  date :  %  S-a
                                                                                                                                    născut  în  comuna  Şeuşa,  judeţul
              Nu  este  adevărat.   Armata  o   vez.  Acolo  se  afla  o  gardă  mi­  Le-am  arătat  că  un  guvern  de   tatea  mea  de  om,  am  ştiut  să
              av'ara  eu,  iar  Internele  gene­  litară  pe  care  mă  puteam  bi­  militari  este  ultima  formă  po­  mă  situez  pe  o  linie  justă,  pen­  Alba,  la  9  octombrie  1929  Q  Este
              ralul  C.  Pctrovicescu,  un  bun,   zui.   Voiam   să-i  salvez   de   litică  pentru  un  stat.  România   tru  că  nu  sînt  omul  care  să   licenţiat  in   drept  •   Vechimea
              vechi  şi  încercat  prieten,  ale   gloanţelor  pistoalelor  celor  ce   nu  ajunsese  la  situaţia  să  aibă   facă  tranzacţii  cu  demnitatea   totală  în   muncă :  41  de  am  0
                                                                                                                                    în  cartea  de  muncă  sînt  comple­
              cărui  caracter  şi  curaj  se  do­  vroiau  să  se  răzbune.  începu­  nevoie  de  el,  ea  avea  rezerve.   poporului  român.  Am  sprijinit   tate  numai  un  număr  de  ti  de
              vediseră.  El  a  fost   singurul   sem  să  avem  două  armate  în   Dar  politicienii  s-au  menţinut   România  pe  Germania,  pentru   rubrici,  pentru  că  n-a  lucrat  de-
              care,  atunci  cînd  eram  surghiu­  stat  —  Eu  îi  lăsam  să  se  uze­  în  refuzul  lor  dc  a  participa   că  ea  era  singura  care  oferea   cît  în  trei  unităţi :  administraţie,
             nit  la   Bistriţa,   mi-a  adresat   ze,  pentru  că  nu  aveam  ineă   la  conducere.  garanţie  frontierelor  (la  31  au­  întreprinderea   comercială  şi.  a
                                           armata  în  totalitate  de  partea                       gust  1940  —  n.n.).  Am  dat,  con­
              lungi  felicitări  şi  scrisori  şti­  mea.  Ea  ieşise  din  catastrofa   Ţara  îşi  sprijinea  frontierele          treia,  sectorul  de  contractări  şi
              ind  bine  la  ce  se  expunea  în                       pe  Liga  Naţiunilor,  pe  Mica   ştient  de  situaţie,   consimţă-   achiziţii  ®  Stabilitatea  în  muncă
              acel  moment.   Petrovicescu  a   graniţelor   Armata  a   venit   înţelegere  şi  pe  forţele  ei  mili­  mîntul  la  trecerea   trupelor   este  dovedită  şi  de  faptul  că  din
              întrecut  cerinţele  lui  Sima, în­  spre  mine   cînd  un  soldat  a   tare.  Toate  aceste  edificii  au   germane  prin  ţară.  Nu  aveam
                                           fost  stropii  cu  benzină  şi  ars                                                     cele  24  de  rubrici  o  sînt  comple­
              să  a  fost  depăşit.  A  greşit  şi   de  legionari.  A  fost   un  mo­  fost  prăbuşite .,.  de  ales.  Orice  rezistenţă  ar  fi  tate  cu  transferuri  în  interes  de
              a fost de  mult  pedepsit.   ment  hotărîtor  pentru  neamul   ...  Nu  am  premeditat. şi  pus                      serviciu,  iar  restul  cu  majorări
               Cu  privire  la  guvernarea  îm­  românesc.   Armata  singură  a   la  cale  primirea  Coloanei  a V-a                    Interviu  realizat  ii»
              preună  cu  Horia   Sima :  Pe  hotărit  alunei.         germane  pe  pămîntul  ţării,  nu  Continuare  în  pag.  a 3-a)       M
                                                                                                                                      'Continuare în  pag  ,a  3-a)







                                                                          «
                                                                          «
                                                                          «
                                                                                                 ’ «
                                                                          peleaz.ă  la  toţi  cei  care g
                                                                          doresc  să  ajute  pe  mol-#
                                                                          dovenii  dintre  Prut  şi®
                                                                          Nistru,  să  donez.e  manii-j
                                                                          ale  şcolare  pentru  dife- J
                                                                          rite  clase,  alte  cărţi  de J
                                                                          literatură  clasică  romă- •
                                                                          nească, cursuri pentru  fa- •
                                                                          cultăţi etc.            j
                                                                            Toate  aceste  materiale#
                                                                          pot  fi  aduse  z.ilnic  între *
                                                                          orele  9— 12   la  redacţia •
                                                                          jurnalului „Călăuza”, str. •
                                                                          Aurel  Vlaicu,  bloc  H,  et. *
                                                                          I  (vizavi  de   casa  paro- •
                                                                          hială).  Periodic,  donaţiile J
                                                                          vor  fi  expediate  prin  de- g
   1   2   3   4