Page 3 - Calauza_1990_03_06
P. 3
pag. 3
C Ă L Ă U Z Ă Nr. 6 JOI, 8 MARTIE 1990
în vizită la Consiliul Provizoriu de Uniune
Naţională Deva (I) Un strigăt: un om işi pierde vederea!
(Urmare din pag. 1) de dimineaţă pe marile platfor rire şi pină acum se alocau doar
— Care a fost cel dc-al doilea me industriale, nu au nici o şan 6 milioane. De asemenea, urmă D-l Holdean Dorel din Deva, Aleea Crişului, Micro
obiectiv ? să să mai găsească ceva în ma rim inventarierea tuturor dru 15, bl. 52, ap. 12, care suferă de M ACULOPATIE la ochiul
— Desigur, aprovizionarea po gazine. atunci cînd se întorc.- murilor, străzilor pentru a trece sting, grad de invaliditate 50 la sută doreşte să facă un
pulaţiei In luna decembrie ofe- Dar aşa cum am spus, nu vom neîntîrziat la repararea lor. O tratament prin Crucea Roşie Internaţională. Se pare că
rindu-se la vînzare liberă majo reveni la un comerţ rigid. Vă altă problemă grea este cea a
ritatea produselor, unii profitind dau un singur exemplu: în lu asemenea tratamente se fac numai în Austria, Franţa şi
de aceasta şi aprovizionindu-se na februarie au fost asigurate transportului în comun I.J.T.L.- Olanda. In urmă cu 6 ani a încercat să plece în străi
din greu. ne-am trezit că in luna produse pe note de comandă în ul are 38 autobuze, din care sînt nătate la tratament. Nu i s-a aprobat. Fiind vorba de
ianuarie unele produse lipseau valoare de 3,5 tone pe zi, iar active 25—26 pe zi. Pentru o boala care se agrava, a trecut frontiera, fiind dat înapoi
cu dcsăvîrşire sau se găseau în producţia a fost de 7 tone. Vă deservire bună a populaţiei ar şi condamnat la un an închisoare pentru că a vrut să-şi
cantităţi cu totul nesemnificative închipuiţi că surplusul a fost vtn- avea nevoie de circa 80 autobu
unui trai civilizat. Astfel, in lu ze. Din pricina aceasta au fost vindece ochiul acolo unde medicina era aptă să o facă.
na ianuarie carnea s-a dat la dut la liber. Oricum, în luna desfiinţate o serie de trasee. Deoarece nu are posibilităţi materiale, d-l Holdean Dorel
martie raţiile vor fi mărite. Vom
raţie şi de acum încolo ea -e va acorda o atenţie deosebită mari întreţinerea fondului locativ la solicită prin intermediul jurnalului nostru intervenţia şi
distribui la liber. Vorbesc în lor platforme industriale ca . să cu totul de dorit. Au fost a- ajutorul Crucii Roşii pentru a pleca la tratament pînă
mod special de carnea de intă. Mina Deva. I.P.S.R.U.M. Deva. locaţi foarte puţini bani acestor nu este prea tîrziu...
pentru că cca de porc nu se poa I.M.C. Bîrcea-Deva. lucrări. G.I.G.C.L. Deva s-a axat
te asigura aproape deloc, iar cea mat mult pe construcţii şi mat
de pasăre numai în proporţie de — Există şi o a treia problemă puţin pe reparaţii Pentru acest tri ? Strada are nevoie de aceşti
30—40 tone pe lună. Mult dispu care a stat în atenţia Consiliu an au fost alocate 9 milioane la PERISCOP lucrători, prin asta înţeleg chiar
tate au fost preparatele din car lui ? Fondul locativ şi GI.G.C.L.-ul se viaţa noastră de dincolo de locu
ne. Comerţul s-a opus să se a- — Da. E vorba de gospodări va ocupa intens de întreţinerea rile unde locuim, ca să ne apere
corde raţionalizat. Acum s-a re rea oraşului. Aici, activitatea se spaţiului locativ, exccutînd ace 0 Revoluţia a trecut, intr-un de hoţi şi huligani. Altfel, de
venit. o parte din ele se vor a- suprapune cu a primăriei. Prima le lucrări de mare viabilitate în fel, dar urmele ei ne mai pri venim o turmă în care ne îm
cordn raţionalizat, excepţie fac dată a fost vorba de căldură. In timp, nicidecum de mîntuială. vesc de pe pereţi. Atunci, după pungem unii cu alţii.
prospăturile care se vor vinde la decembrie/ianuarie, Termocen Astfel, vrem să înlocuim tera primele zile de foc, în care cei 0 Oraşul este murdărit de
liber. Totul tiu este însă rioid. trala Mintia a. avut unele neca sele cu şarpante, să executăm în buni şi drepţi au luptat şi s-au indivizi care vînd seminţe. Con
De exemplu, dacă salamul nu se zuri şi agentul termic a fost slab, treţinerea clădirilor pe exterior, jertfit, au apărut ca şobolanii semnăm zona din jurul staţiei
vinde raţionalizat în una-două scăzînd de la 95 grade la 68 să îmbunătăţim condiţiile de la ospăţ cei din urmă şi de după „Opera", complexul comercial
zile se comercializează la liber. grade. Astfel am fost nevoiţi să confort în acele apartamente cu perdele. Zeci de afişe au fost „Mioriţa", complexul comercial
— Şi părerile cititorilor noştri dăm căldură 24 ore din 24. Din lipite pe pereţi pe care s-a scris : „Dacia". Aceşti comercianţi ar
sînt împărţite. Unii vor la liber, această pricină in unele cartiere un confort redus, prin lucrări jos cu x, jos cu y, cutare este trebui trimişi la o muncă cinsti
pe cînd alţii sînt dc-a dreptul a fost oprită apa caldă. Iarna de mărire a spaţiului, crearea trădător, cutare este terorist. Pe tă. Democraţia nu ne primeşte
vehemenţi în opţiunea lor de a viitoare nu ne va mai găsi des unor condiţii adecvate unui trai nici unul din aceste afişe n-am cu trotuarele murdare şi nici de
se vinde produsele pe bază de coperiţi... civilizat. Desigur, sînt lucrări descoperit numele celui sau ce chiulăi nu are nevoie.
raţie... Nici curăţenia oraşului nu e grele care necesită timp, precum lor care le-au scris, ci doar ba O boală care ne-a conta
— Aşa este. Şi unii şi alţii au cca dorită. Avem nevoie de 18 şi evacuarea locatarilor... nala explicaţie „un grup de oa minat şi pare fără leac, cozile.
dreptate. Muncitorii care intră milioana pentru o bună gospodă (Va urma) meni de credinţă". Oraşul nostru Dacă în unele cazuri par „jus
de oameni paşnici şi înţelepţi, tificate" din lipsă de alimente,
n-a avut răni pricinuite de gloan în alte cazuri, cozile se formea
Pe marginea unei scrisori ţe, dar a rămas pătat de urmele ză din comoditatea lucrătorilor
acelor afişe în majoritate cu ton din comerţ. Această plagă a cu
dc vendeta. Fiţi buni, domnilor, prins întreg sectorul de comerţ
Am primit la redacţie o scri Dimpotrivă. Nouă ne-a plăcut, tar. De aceea, îl invităm să ne care aţi lucrat noaptea, face-
soare din partea domnului Ion în scrisoarea amintită, logica fra mai scrie. Ar fi bine însă, mai ţi-vă-n continuare serviciul dar din oraşul nostru. Un fel de in
diferenţă, uneori chiar un fel de
Haicu, ofiţer la fosta securitate zei şi puterea de a reconstrui înainte, să stabilim o tematică în alt sens, redaţi faţa curată
a municipiului Hunedoara, tre pe coala albă culori şi detalii adecvată. a oraşului nostru elegant. înverşunare împotriva cumpără
torilor, se descifrează din atitu
cută, cum se ştie, în prezent la aşa-zise mărunte care fac, în Al. Tăutu 0 Cine a spus că au dispărut dinea vînzătorilor. Nu vă supă
Ministerul Apărării Naţionale. realitate, mîndria oricărui gaze bişniţarii ? Ies din umbră ca şa raţi doamnelor şi domnilor din
Faţă de cele arătate in articolul calii. Pînă acuma am tot dat vi sectorul de comerţ, dar noi cir
din jurnalul nostru, domnul Hai nă pe miliţie că lucra mină în culăm şi în ţară şi nicăieri n-am
cu precizează eă în data de 13 mină cu ei. Acuma însă, mie întîlnit relaţii atît de nepotrivite
decembrie 1989, a stat de vorbă mi s-a făcut dor de poliţişti. între vînzători şi cumpărători.
Ce-am făcut cu ei, domnilor, că
cu tînărul arestat Marius Doi
naş U. nu în arestul securităţii doar n-au fost toţi duşmanii noş DA VID RUSU
ci „în camera de anchetă a ares
tului poliţiei". Totodată, sîntem
asiguraţi că „discuţia s-a purtat Psalmi din viaţa unui om
în mod civilizat”. Referitor la
geamul spre care tînărul s-ar fi (Urmare din pag. I) — Să ieşim din visare, Petri
aruncat să-l spargă (aşa cum că. Statistic, cum s-ar putea pre
de salariu sau schimbări de func zenta munca ta, desfăşurată în
scrie în articol), autorul scriso ţii în aceeaşi unitate.
rii arată că acest lucru ar fi Şi acum, pe scurt, despre ce timp de 41 de ani ?
imposibil întrucît „geamul res nu rezultă din cartea de muncă. — Din 41 ani vechime, 36 de
pectiv este protejat de plasă din „Nu cumva, cind scrii, să folo ani am fost contabil şef şi am
întocmit 92 de bilanţuri trimes
sirmă, fiind situat la 2,30 m de seşti cuvinte oficiale ca „dum triale şi anuale, din care nici
Ia podea ” Altă precizare demnă neavoastră" sau alte politcţuri !“ unul cu pierderi In jltinv.il bi
,(e luat in seamă :... nu am — mi-a atras el atenţia. lanţ, cel pe 1989, la o producţie
păstrat la serviciu cizme, nea- — Bine Petrică. Ce ai dori să de 300 milioane lei, stă înscris
vînd obligaţia de a purta ţinută se mai ştie despre (inc ? un beneficiu de 33,7 milioane leii
militară. Arest lucru vi-1 pot — Că sînt născut înlr-o fami — Care trebuie să fie calitatea
confirma toţi colegii mei şi alte lie dc credincioşi baptişti şi nu dc bază a unui contabil şef ?
multe persoane". am renunţat niciodată la credin — Să fie cel mai bun gospo
Epistola despre care vorbim ţa mea dar. El trebuie să facă politică
este mult mai lungă, fapt pen — Cînd te-ai însurat > economică în întreprindere, nu
tru care autorul ei simte nevoia — în 1951, cu Lidia, fiica preo economie politică i El trebuie să
de a scrie, la un moment dat : tului bisericii baptiste. Ilie Mîr- organizeze resursele, veniturile şi
.,Nu mai continui din respect pen za. cheltuielile întreprinderii, să
tru răbdarea stimaţilor cititori — Pentru a mai indulci frazele gîndească la toate problemele de
si pentru spaţiul (insuficient) al — tot amiroase a primăvară pe viitoi
ziarului . .” afară ? —, spune-mi. (c rog, prin — Ce preocupări vei avea, ca
îi mulţumim domnului Ion ee locuri (e plimbai cu viitoarea pensionar ?
Haicu pentru rîndurilc trimise soţie ?
şi ii urăm o activitate rodnică —Cel mai mult ne plimbam — Mă voi ocupa de cei 5 ne
în noile condiţii democratice pe pc strada actualei poliţii munici poţi ai mei : Florentina, Petrişor,
Mihai, Bogdan şi Rareş. Primii
care ni le oferă viaţa. în final, pale. Se numea strada General doi sînt de la fiica mea, Mihaela,
trebuie să i-o spunem, nu sîntem Bălan şi erau numai tei pe mar iar ceilalţi trei feciori sînt de la
de acord cu aprecierea prea exi gini. Ramurile teilor se întilneau fiul meu, Ovidiu. Apoi, intre
gentă pe care o face asupra ta deasupra străzii şi formau un a- „ferestre", cum ziceam nov, am
lentului domniei sale de a face devărat tunel de mirezme... Era nişte pâmînt rămas de la tata
publicistică modesta mea cca mai frumoasă stradă din socru, în comuna Vărmaga, în-
pană şi stilul meu colţuros..." Deva ! tr-un cătun micuţ, numit „Co-
dru“ . Acolo, am şi eu o căsuţă
I cu două camere, grădină, pomi
fructiferi.. Simt o bucurie imen
Testamentul politic a! mareşalului Ion Antonescu « să pentru că ţara a intrat în li
I bertate. Am crezut mereu în
I (Urinare din pag. 1) Am făcut război cu Uniunea eforturi ce lc-am făcut pentru anglo-bur şi altele. Mai mult, J Dumnezeu şi cred că Dumnezeu
* ^ ——____ Sovietică. Aceasta rni-au cc- a-i ţine pe toţi pc calea ome aviaţia a distrus, contrar legilor , nu va lăsa arest popor să se
| dus la prăbuşire. Am fi avut rut-o onoarea poporului român niei. Nu ’er nici o favoare dar războiului ; a făcut zeci de mii I distrugă 1
' soarta sîrbilor. Evreii, comu- şi imperativul momentului. Nu să se ţină seama, cînd eu sînt de victime, ne-a omorît copiii J — Dragă l’etricâ Oargâ, îţi
| niştii, politicienii ar fi fost ex- putem periclita viitorul ţării ! .judecat, de faptul că nu exis studenţii, a atacat spitale şi bi- > mulţumesc pentru toate destăinui
» terminaţi. Serbia a pierdut Orice s-ar afirma, astăzi aici, tă război fără să se săvîrşeas- serici, distrugîndu-le. Dc aceea ( rile făcuie. Eu cred că tot re
| 800.000 de oameni. Generalul nici-un om politic nu ar fi că cruzimi peste capul şefilor. să nu se considere că soldaţii * mi-ai spus, însăşi clipele şi gîn-
* Nedici mi-a cerut ajutor : „Sal- luat puterea în acele momente. De exemplu, lăsînd la o parte au trădat legile umanităţii : | durile vieţii tale, credinţa în
I vaţi-ne ne omoară pe toţi — în privinţa ororilor războ războaiele din antichitate, să toţi le-nu trădat « muncă şi adevăr. sînt pişte
j croaţi, unguri, sîrbi, şi noi în- iului, se va cunoaşte adevărata luăm războiul de 30 de ani, (Va urma. | asalmi frumoşi în care fiecare
,
| tre noi” ! mea poziţie şi zilnicele războiul de secesiune, războiul om trebuie să creadă. tocmai
pentru a se putea numi OM I
as>
