Page 1 - Calauza_1990_03_07
P. 1
JURNAL INDEPENDENT DE ANUL I
Nr. 7
OPINIE Şl INFORMARE JO I, 15 MARTIE
1990
4 PAGINI 2 LEI
— APARE SAPTAMfNAL —
î n c o t r o ? Noul nostru colaborator O cj&o T 1 • c y 'u .ts j? <0
A
I n urm a recentului decret privind angajarea de către toate din S.TJ.A. (Detroit), dom nul
■ unităţile economice a tuturor persoanelor neangajate şi P e tru Jur], a ţin u t m ai întii
apte de lucru, se urmăresc două lu cru ri:
— rezolvarea problemei şomajului nemărturisit dar m asiv să scrie chiar In lim ba ro r > ^ c £ / z
m oştenit de la vechiul r e g im ;
m ână o urare către jurnalu l eSJ& l* 0-€& ”* /ŞrO
— aşezarea tuturor persoanelor încadrate acum în m uncă la
o linie (desigur imaginară) de start — de unde toţi pornesc cu nostru, către cititorii noştri.
aceleaşi drepturi şi aceleaşi datorit
Dar cum noi avem întreprinderi economice şi nu instituţii O reproducem în fac sim il;
de caritate, de acum încolo începe concurenţa între întreprin 7 ^ ’
deri, concurenţa intre indivizi, tn m od necesar întreprinderile
vor trebui cu tim pul să facă o „cură de slăbire“ pentru asigu
rarea rentabilităţii — in urm a căreia în m od necesar se va dis-
ponibiliza forţă de muncă. Dar aceasta nu înseamnă în m od obli în paginile Jurnalului de azi :
gatoriu şomaj. La dispoziţia cetăţenilor va fi dreptul la libera % Clădirea cu ochii scoşii
iniţiativă — care se va putea îndrepta în două direcţii princi Colaboratorul nostru din Paris transmite ţ O zi în închisoarea de la
pale şi anum e : Focşani
— sectorul terţiar — adică industria serviciilor în care îşi Televiziunea franceză, fiind statuia ce se lăsa atît de greu
vor putea deschide m ici magazine, ateliere de reparaţii, diverse prezentă la evenim entul elibe doborîtă, poliţistul, a s p u s : 0 Documente foto — Morţii
Tim işoarei
servicii către populaţie, etc. rării B ucureştiului (şi a Pieţei „Aveţi grijă, că ăsta a făcut 9 „Cine-i sănătos, să trăias
— agricultura individuală ca mici producători. Presei Libere) de statuia lui Le- destule victim e pînă acum şi că, cine-i bolnav să m oară”
Se ştie cit de m u lt „încuraja“ regimul trecut ţăranii, care nin,evenim ent prezentat în di nu cred că m ai e nevoie de % Serialul nostru„Cine a tră
cu timpul, din „clasă" au devenit „pătură socială", apoi şi aceasta rect pe postul ANTENE 2, a a lte le .. dat-o pe Lepa Drena ?”
se subţia pe zi ce trecea, tinzînd spre dispariţie totală. In reţinut la un m om ent dat re Este prim ul poliţist rom ân pe
faţa tuturor stă sarcina dificilă, dar obligatorie, de a se recrea m arca plină de um or (negru) a care francezii l-au îndrăgit iar
această „talpă a ţării. ” unui poliţist rom ân care se afla jurnalul nostru îl declară sim
în acest scop, oamenii pricepuţi (incă), curajoşi şi doritori în cordonul de ordine, Incercînd patic ... O propunere
de a fi proprii lor stăpîni vor putea opta pentru varianta de a să-i îndepărteze pe curioşii care
face agricultură locuind la oraş şi luînd în chirie un lot de se apropiau în mod periculos de NJCOLAS PANDARU îa ţaţa parcului „Operei " Deva
2500 m.p. care însă nu poate asigura o totală independenţă eco există un grup de arcade, pe care
nomică, sau pentru varianta de a se m uta la ţară unde ar putea era am plasată inscripţia de tristă
deveni independenţi. am intire p.c. .. ROMÂNIA După
Se cunoaşte că in ultimii 40 de ani m ulte sate se depopulau Revoluţie, firesc, prim ele două
treptat, ajungînd să dispară prin „moarte naturală". Acest fe cuvinte au dispărut. însă. neinspi
nom en nu numai că trebuie oprit, dar trebuie inversat, pentru a La închiderea ediţiei ral .ROM ÂNIA" cuvintul atît
reînvia satul românesc, aşa cum a fost el de milenii. Astfel, la dc scump pentru noi, a răm as in
dispoziţia oamenilor întreprinzători se vor afla sale ca Goleş, Din Anglia ne-a sosit la dicţionarul conţine 8 500 de , tronsonul trei. celelalte două
Alun, Căoi, Ghergheş, Sohodol, Berc, Caraci, Văleni, ş.a. redacţie elegantul dicţionar bio-bibliografii ale unor ’ răm inind parcă in aşteptare...
însuşi Dumnezeu a avut nevoie de 6 zile pentru a face lu THE iNTEKNATIONAL scriitori din întreaga lume. ' Mai firesc ar fi ca ROMÂNIA să
mea, iar cum nici unul din România nu mai poate pretinde a apară in tronsonul doi, in mijloc,
fi Dumnezeu, acest proces va dura mai mult, m ult mai mult. AUTHORS AND WRITERS Surpriza a fost să consta- \ acolo unde e inima fiecărui orii..
Desigur, procesul acesta ca oricare proces natural se va produce YVHO’S WHO lâm că la pagina 42 figu- \ (semnează : Erşek A lexandrina
lent — dar este absolut necesar pentru reformarea unei ţărănimi editat la Cambridge. în rează şi bio-bibliografia ţ Niţă Violeta, Dragoş Ana Don-
în sensul tradiţional al cuvintului, pentru reapariţia unor tra editorialul semnat de Dl. scriitorului hunedorean Va- ^ cuţiu Eugenia, Nita Doina. Alic
diţii pe cale de a fi pierdute, într-un cuvînt pentru reîntregirea Ernest Kay se subliniază că leriu Bârgău. ^ Dclia, Baciu Ileana. Sam oilă Ma
fiinţei naţionale a poporului român. fia şi Gros Viorel, toţi de Ia
ing. GHEORGIIE GKUN I.M.P. Deva).
Dl. ing. M arian Leş, co
f îâ ia d u f i a f t m andantul aeroportului civil Răspunsul domnului Gîorg? Homoştean
Tim işoara a elucidat şi pro
blem a avioanelor arabe pre la scrisoarea deschisă publicată in jurnalul
& & Y L ^ /'■, zente pe aeroportul bănăţean nostru clin 22 februarie 1990
în zilele de 10.12.89, 18.12
Aşa după cum se afirm ă la începutul scrisorii am deţinut
r Rid, dtu JC’tfuJUL'n 89 şi 20. 12.89. funcţiile la care se face referire. Doresc însă cu acest prilej să asigui
pe cititorii acestui ju rnal că in toată activitatea am depus eforturi,
Morţii Timişoarei în lim ita priceperii mele, să fiu cinstit cu nune însumi şi să fac
r/u ,ÎLitsLrM dj^l /V M iA i. bine cetăţenilor mei atît cit s-a putut într-un stat de dictatură in
au fost expediaţi care totul se îndeplinea la ordin.
rez^<x0 ,'e; în avioane arabe ? Voi răspunde întrebărilor în ordinea enunţată în scrisoare :
1. — în perioada in care am fost m inistru de interne nu mi
s-a adus la cunoştinţă, in nici o îm prejurare, despre recrutarea şi
pregătirea unor terorişti. Cine ştie că au fost recrutaţi copii din or
Ele au transportat carne de
berbecuţ cu destinaţia felinate şi pregătiţi pentru a deveni terorişti să o spună
Am aflat însă, im ediat după Revoluţia din 22 decem brie 1989.
Amman. Prim ul avion a de la unele posturi de radio şi clin presă, cînd eram la A m basada
$ 44J7L • transportat 38 tone carne, al rom ână din Praga, de existenţa unor terorişti în ţară.
doilea 39.647 kg. carne, iar al
treilea 39.000 kg. carne ber 2. — Nu cred să fi ştiut altă persoană decît însuşi ^Pacepa de
becuţ pream balată la abatoa planurile sale în vederea plecării din ţară, riscul pentru el fiind
rele din Timiş, Arad, H une prea m are ca să se destăinuie cuiva. Personal nu l-am cunoscut
\ t a f t ( Y jL U j l u .^ Y I doara, A lba si Bihor, con pe Pacepa, iar despre faptul că este născut în judeţul Alba am
form norm elor de igienă in aflat la două luni după plecarea lui din ţară.
ternaţională. Berbecii erau 3. — N um irea mea ca m inistru de interne nu m i-am dorit-o
înveliţi în saci de tifon legaţi şi ea s-a făcut prin ordin în data dc 10 septem brie 1978, la o lună
la gură, ştam pilaţi cu num ă şi jum ătate după plecarea lui Pacepa. Este lim pede pentru oricine
rul de agreaj. Să sperăm că că nu poate fi vorba de vreo coincidenţă între plecarea acestuia şi
Dl. ing. M arian Leş e de bună chem area mea- la m inister.
credinţă şi berbecuţii nu au 4. — In perioada evenim entelor m uncitoreşti de la Braşov (no
în pagina a Il-a redăm discuţia avută cu Domnul Dr. Ga- căzut greu stom acurilor ara iem brie 1987) eram prim -vicepreşedinle ai Consiliului popular ju
briel Condor, intitulată „LA BONN, ÎN TIM PUL REVOLUŢIEI b e ... deţean H unedoara.
ROMÂNE". Valeriu R âureanu 5. — Despre atentatele la integritatea mea fizică ani auzit u-
nele zvonuri abia după ce rn-am întors clin m isiunea de la Praga,
respectiv ia sfîrşitul lunii ianuarie 1990. Nu cunosc dacă au fost
Testamentul politic al mareşalului Ion Antonescu puse la cale astfel de acţiuni şi de către cine anume.
6 — în tim pul Revoluţiei din 22 decem brie 1989 mă aflam in
Am basada rom ână de la Praga unde evenim entul a fost prim it
IV. în ceea ce priveşte aservi reale. C reditul era de 3 la sută. partid politic în această ţară nu cu entuziasm de către întregul personal al am basadei. în seara de
rea bogăţiilor ţării, mi se aduce Am salvat capitalul străin, tele poate arăta o filă albă în această 22 decem brie 1989 am şi trim is o telegram ă de adeziune faţă de
pe n edrept această acuzaţie. Dacă foanele, chibriturile. Nu am avut problem ă. revoluţie, iar in dala de 26 decem brie 1989 am iniţiat desfiinţarea
m i-aţi fi d at putinţa, v-aşi fi a- legi de vasalitate faţă de Ger De la toate instituţiile au fost organizaţiei de partid din cadrul am basadei. în continuare am fă
râ ta t legile economiei, v-aş fi m ania, ci de egalitate. M areşalul retrase baionetele în cazărmi. cut dem ersuri pe lingă conducerea de stat a Cehoslovaciei pentru
a ră ta t ce acoperire bună avea Antonescu — m i-am zis — nu se Am fost prezentat ca dictator. obţinerea de ajutoare în folosul României.
m oneda. S-au găsit 40 de vagoane com para cu generalul Nedici (din Ştim că dictatorii îi exterm ină în încheiere, mai aduc la cunoştinţă cititorilor că sînt un lo
de aur, cînd Rom ânia, în toţi Serbia — n.n.) Bugetul pe adversarii lor. Pe cine am cuitor al acestui ju deţ în care m-am născut şi am m uncit m are
anii de pace, abia adunase 16. nostru de război a fost echilibrat exterm inat eu ? Am suspendat parte din viaţa mea şi că aici voi locui pînă la sfîrşitul zilelor în-
Da, în 1944, Banca N aţională a faţă de bugetul războiului trecut. constituţia care era teroristă. Am trucît sînt legat sufleteşte de m eleagurile natale şi de concetăţenii
Rom âniei avea In seif 40 de va Cu privire la m u n cito ri: nu tins spre o dem ocratizare a ei. mei.
goane de au r ! Rom ânia nu a dat am scos niciodată arm ata contra
nim ic şi a prim it totul pe bază de m uncitorilor. Nu am avut nicio Vă mulţum esc.
acorduri : petrol, bum bac, ce dată vreo grevă, Cred că nici un (Continuare în pag. a 3-a) G. HOMOŞTEAN
