Page 2 - Calauza_1990_03_07

Pag. 2 CÂLAUZA • Nr. 7, 15 MARTIE 1990

La Bonn, în timpul Revoluţiei Române
M ulte rele şi necazuri, s-au
p u tu t abate asupra sem enilor
Cu prilejul sosirii in România, D upă această dem onstraţie, îm ­ D esfăşurarea ulterioară a eve­ în acest sens, motiv pentru care
noştri, in vrem ea tristului şi
ca organizator al unei m isiuni de preună cu oficialităţile germ ane nim entelor, alît ă celor din ţară adevăraţii terorişti, spioni şi a- definitivului defunct regim .
ajutorare a poporului român, şi cu cei patru preoţi, cu drape­ cit şi a celor locale, din faţa am ­ genţi com unişti care se găseau în
dom nul dr. G abriel Condor, ce­ lul rom ânesc larg desfăşurat, s-au basadei, au creat m om ente de în ­ am basadă, respectiv personalul U rm e adinei şi--.urme triste
tăţean germ an de origine român;!, încolonat şi au parcurs centrul cordare în rîndul dem onstranţi­ de atunci al am basadei, profitau au b răzdat sufletul cuprins
a avut am abilitatea să ne des­ Bonn-ului, indreptîndu-se către lor. A m basada a refuzat, la în ­ de protecţa acordată de statul ger­ de suferinţă, care a răm as
nebăgat în seam ă, de m ulţi
crie citeva din tulburătoarele mo­ sediul am basadei rom âne. La so­ ceput, orice acces in incintă, după m an faţă de dem onstranţii ro­
m ente de solidaritate pe care Re­ sirea coloanei de m anifestanţi, în care a cedat însă insistenţelor m âni paşnici, d ar hotărâţi să îşi dintre cei care „sforăiau” în
voluţia din decem brie le-a ge­ faţa am basadei se găseau deja rom ânilor, perm iţînd, intîi, ac­ atingă obiectivele propuse. fotolile „epoci de au r”. Piaza
nerat în rindul rom ânilor din circa 3000 de rom âni de diverse cesul fem eilor şi copiilor (între In ju ru l orei 4, dim ineaţa, prin- rea, a fost la tot pasul, pîn-
dea de peste tot. M ulţi, prea
R.F.G. Transcriindu-le, folosim naţionalităţi, care îşi exprim au tim p, începuse să plouă), ja r mai tr-un telex de la Bucureşti, a
întocm ai cuvintele em oţionante solidaritatea frăţească cu cei de apoi accesul în grupuri m ici de cărui veridicitate stă şi azi sub m ulţi, se lăfăi au, trăiau în-
tr-un huzur deşănţat, în tim p
ale rom ânului care, deşi departe, acasă. A m basada era protejată 2—3 persoane, spre a constata că sem nul întrebării, am basadorul
se sim te nebănuit de aproape de de către poliţia germ ană, fapt personalul şi bunurile am basadei şi personalul am basadei erau în ce unii, nu puţini la num ăr,
au suferit
accidente şi au
sem enii săi. care a trezit nedum erirea de­ sînt în relativă siguranţă. mod paradoxal recunoscuţi şi
„în zilele fierbinţi ale lui 22-23 m onstranţilor, de vrem e ce toţi în cursul nopţii de 22 spre 23 în tăriţi in funcţiile deţinute. In contractat boli, cu care, din
decem brie, rom ânii din U.F.G., m anifestau paşnic. Ca rezultat al decem brie, dezideratele de la aceste condiţii, prezenţa noastră cauza neposibilităţii tratării
anim aţi de aceleaşi dorinţe şi intervenţiei d-lui m inistru Blum, punctul 1 au fost integral reali­ în am basadă era neavenită, ast­ la tim p, a r putea răm îne
gînduri bune pentru patria lor, care a intrat în am basadă pen­ zate, prin apariţia întregului per­ fel că poliţia germ ană a cerut toată viaţa. Odios a fost cla­
nul ceauşist şi reprezentanta
ca şi cei do acasă, s-au adunat tru a mijloci discuţiile dintre de­ sonal al am basadei pe peronul evacuarea am basadei, fapt reali­
„cabinetului nr. 2” a excelat
la Bonn pentru a participa la o m onstranţi şi conducerea am ba­ din faţa clădirii, pentru a face zat fără opoziţie. prin inim a ei de venin, fără
m anifestare publică desfăşurată sadei, s-a creat în mod spontan declaraţia publică solicitată. Stema în ziua de 24 decem brie, de­
sub auspiciile O rganizaţiei Inter­ un com itet de iniţiativă, care o ruşinoasă de pe tricolorul ro­ m onstranţii din faţa am basadei m ilă şi fără cel m ai m ic bun
naţionale pentru D repturile O- form ulat urm ătoarele deziderate: m ânesc fusese, între tim p, în­ au continuat şi, sub presiunea
mului. In centrul oraşului, cif­ 1. A m basadorul României, M ar­ depărtată. în ceea ce priveşte al noastră, s-a perm is intrarea în
ra 2000 de rom âni, veniţi din cel Dinu şi întreg personalul am ­ doilea deziderat, acesta nu a pu­ curtea am basadei, pentru a se „Cine-i sănătos,
toate colţurile G erm aniei, şi-au basadei să dea, in faţa rjp orteiilo r tut fi îndeplinit în totalitate, de­ im planta o cruce în faţa catar­
exprim at adeziunea com pletă faţă presei scrise şi RTY germ ane pre­ oarece s-au întreprins m anipulări gului pe care flutura drapelul
de revoluţia ce se petrecea în zenţi, o declaraţie oficială prin din partea personalului am basa­ rom ânesc, cruce pe care s-a
ţară. A lături de ei se aflau m i­ care să se dezică de regim ul dic­ dei, care a creat la un m om ent scris : „In m em oria sîngelui văr­ să trăiască,
nistrul federal al m uncii, dl. tatorial de la B ucureşti şî să de­ dat un non-sens. Astfel, delegaţii sat pe care nu-1 vom uita nicio­
N orbert Blum, d-na A dam .Sch- pună „jurum înt de credinţa" faţă rom âni care se găseau in am ba­ dată". Lum inări aprinse şi flori
vvetzer. deputată în Parlam entul de F.S.N. sadă, printre care dl. A lexandru au fost depuse în ju r, după care cine-i bolnav,
federal din partea Partidului So­ 2. Să sc perm ită unei delegaţii Nagy, dl. M ircea Bora şi sub­ un sobor de 6 preoţi au oficiat o
cial Democrat, deputaţi şi re­ alese dintre dem onstranţi acce­ sem natul, au găsit copia unui te­ slujbă de pom enire, la care mai
prezentanţi ai Partidului Ecoto sul în am basadă, pentru a se a- lex transm is de către am basada m ult de 2000 de oam eni stînd în să moară..."
gist şi ai Partidului Liber De­ sigura integritatea clădirii şi a rom ână către M inisterul Aface­ genunchi au ju rat să aducă în­
m ocrat din G erm ania. S-a vorbit documentelor am basadei pînă la rilor Externe, prin care se cerea treaga lor contribuţie la îm pli­
in mod călduros despre România prim irea unor dispoziţii noi din acestuia să intervină în mod ex­ nirea revoluţiei, la procesul de
şi poporul român, arătîndu-se În­ partea M inisterului A părării Na­ pres pe lingă guvernul federal reconstrucţie şi de repunere a simţ. N ebuna nu- a fost stă-
treaga bunăvoinţă pentru susţi­ ţionale sau a sosirii unui delegat germ an pentru a a sig ira protec­ patriei în drepturile sale legitime, pînită de nici o lacrim ă, de
nerea cauzei revoluţiei române. îm puternicit de la Bucuroşii. ţia am basadei, întrucît grupuri de în rîndul popoarelor libere şi nici cel mai m ic sentim ent.
Un sobor de patru preoţi români 3. O rganizarea im ediată, ne- „terorişti" s-au m asat în faţa clă­ dem ocratice din întreaga lume. Cine ajungea (cit de greu) în
au oficiat un Te Drum în me­ birocraticâ, a unei acţiuni com­ dirii am basadei cu intenţia de cabinetul ţoapei şi analfa­
moria victim elor regim ului co­ plexe de ajutorare a României şi a o „distruge1*. Bineînţeles, auto­ Discuţie consem nată de betei şi cuteza să ceară un
munist. î poporului român. rităţile germ ane au fost sesizate D. STRAIAN sprijin, prim ea apostrofări,
m ai ceva ca la gura cortului.
P entru „savanta m ondială”,
D O A M N A LES EVA DIN 11 de ani) nu este şi nu a fost poate beneficia şi fiica sa de un In num ărul nostru viitor — verdictul faţă de cei în sufe­
ajutor bănesc, pentru că, în vii­
niciodată aptă do muncă. Mama
DEVA, sfr. Horea, nr. 40, no este îngrijorată de soarta fiicei tor această fiinţă ar putea ră- vom publica o scrisoare des­ rinţă era acelaş ; „Cine-i să­
comunică următoarele ; deoarece ea are acum 0(1 de ani m îne a nim ănui şi fără nici un chisă adresată D-lui Dr. Ing. nătos, să trăiască, cinc-i bol­
nav, să m oară”. Asemenea
— Fiica ei. Leş F'ena, bol­ şi trăiesc am m două dintr-o pen­ ajutor. Nicolae Zâvoianu, fost director cuvinte au fost auzite şi de
I.C I T.P I..C.I M
al
general
navă de epilepsie şi nervi de la sie de ă82 lei, a mamei. De a- Oameni de bine, sinteţi pe Deva. Titiana M aria Costca dom i­
virstn de 1 1 ani (acum ea arc cooa Leş Lva întreabă dacă nu recepţie ? ciliată într-un sătuc, Gela-
cuta, comuna Brănişca, des­
pre care, puţină lum e să fi
auzit. Cum, poate; puţini au
auzit şi de tînăra cc abia a
In ’egâturâ cu statu ia păşit pragul celor 20 de
prim ăveri, ani pe care, prin
nici o strădanie, în nici o
Sui Petru G r o z a oglindă, oricât ar l'i de m are
nu-i poate vedea. De ce ?
Avîndu-se în vedere că in aceste zile fiecare locuitor al m u­ Fiindcă, chipul ei atît de gin­
nicipiului Deva, îşi pune singur două întrebări : „11 dăm jos pc gaş şi de frumos, este apăsat
de un val greu de întuneric.
Groza ?” şi după citeva clipe de ezitare formulează un fel de in. Ochii ei. num ai răspund la
trebare-răspuns: „Nu-l dăm jos pe G roza!/", jurnalul nostru
comenzile sufletului. Ochii
constattnd că din cauza întunericului evaziv al istoriei com u­ ei, num ai p o a rtă 'lu m in a dc
niste, cei mai m ulţi dintre combatanţi n u cunosc în amănunte la naştere, lum ina sfintă de
istoria destul de controversată a acestui fost locuitor al Devei, care a avut parte aşa de pu­
propunem ca din clipa apariţiei acestui număr, să ni se trimită ţin timp. C ărările tinereţii
Titianei M ăriei Costea sînt
la redacţie opţiuni (bine documentate, nu d o a r: „Îl dăm !“ — şi se pare că vor mai fi, în­
„Nu-l dăm !“), contribuţii (încă secrete) la istoria oficială comu­ trerupte. Cum face un pas,
nistă. N u nc dăm în lături, de la a primi chiar părerea m em bri­
du peste un obstacol. Cazul
lor familiei Groza. Promitem ca pe cele mai interesante să le ei este tragic. Nu vede, este
publicăm. Contribuţiile Dvs. de substanţă vor atîrna greu in ho- oarbă de am bii ochi. Tim pul,
tărîrca cc se va lua de către Consiliul provizoriu dc uniune na­ parcă nu mai zboară m ai de­
ţională şi Primăria Deva în legătură cu prezenţa statuii... parte. Sufletul T itianei pare
o scrisoare ncdeschisă.
„CÂLAUZA"
(va urm a)
Timar Ileasă
Ştiaţi de ce au
nevoie bolnavii din Ne cerem „scuze” ...
Spitalul de Vă am intiţi ? O bişnuitul tele­ xem plul şefei a încercat, din
fon prin care de ia „Comitetul cînd în cînd, chiar să-i compro­
neuropsihiatrie de cultură şi...** se anunţau m ită în faţa unor m ari perso­
instituţiile şi întreprinderile că nalităţi ale culturii rom aneşti.
din Zara ? o serie de cadre bine verificate Ne întristăm aflînd (sperăm, to­
la
sînt invitate să participe la „mag­ tuşi, că nu e adevărat) că
nificul spectacol dedicat tova­ propunerea prim ăriei judeţului.
Din discuţia purtată cu Dl. Dr. răşului n.c. şi tovarăşei e.c., m a­
Leucean Serafim şi din constată­ Dl. Nelega a fost p ăstrat în ca­
rilor realizări obţinute de oa­ drul noului organism cultural al
rile noastre proprii, am dedus că m enii m uncii de pe m eleagurile judeţului. Pe cine o fi consul­
bolnavii de la Spitalul din Zam
hunedorene în epoca de aur...“. tat prim ăria cînd a făcut a-
au m are nevoie de urm ătoarele Ştim că spectacolele m agnifice
produse şi m edicam ente: tranchi­ erau d irijate cu com petenţă de ceastă propunere ? Cui va de­
dica Dl. Nelega obişnuitele spec­
lizante, neuroîepticc, tonice, psl-
fosta preşedintă şi de către greu tacole m agnifice ?
hotone, vasodilatatoarc cerebrale, de urnitul de pe scaun —■ vice­ D om nilor I Vă rugăm să ţi­
neuroîepticc depot. Tot prin curtea preşedinte Nelega C onstantin, neţi seam a de oam enii de cul­
spitalului ne-am dat seam a că fiul fostului activist Nelega. tură şi nu de activişti şi de
Fotografie reprezentînd un cadavru descoperit în 28.12.1089 în
capela din „Cim itirul eroilor”. Pe biletul scris de m ină se poate a r m ai ti nevoie d e : halate, pa­ P ersonalitate „m arcantă4* a Ju­ fiii acestora" I Să pledăm mit-
puci, pijam ale, ciorapi şi
poate
identifica : „Venit azi 19.12.1989, ora 8,30. Cadavrul, îm preună cu deţului nostru, Nelega Junior, car acum , ca fiecare om să fie
celelalte, au fost înm orm întate în grabă, fără publicitate, în p re­ că n-ar fi rău să fie aju taţi şl cu printre altele, a răspuns şi de la locul lui. Altfel, vom crede
zenţa preotului Micu Constantin, într-o groapă comună excavata. ceva mîncare... scriitorii locali, în acest sens că...
Au fost deshum ate în data de 14,01.1990. Oameni buni — înainte de a neglijînd cu totul activitatea a-
Foto şi text : GAGYI-PARASCH1V LADISLAU privi înainte, e bine să aruncăm cestora, ba m ai m ult, luind e- VALERIU llfUREANU
p privire şi înapoi 2 ------- -— - -------- _ ------ J