Page 3 - Calauza_1990_03_07
P. 3
CALAU ZA • Nr. 7, 15 MARTIE 1990 »’aiî. 3
In vizită la Consiliul Provizoriu 0 zi în închisoarea tic la Focşani
de Uniune Naţională Deva (II)
Bolfoş Vasile — deţinut poli.ic
— Vă propunem , dom nule p re tusa“ va pleca in Franţa. Vom
şedinte, să trecem , acum , la pro trim ite oam eni la specializare pe Ora 5 : Deşteptarea ! strigă plantonul din schimbul Iii.
blem a locuinţelor... Interviu cu dom nul DUMITRU du rate scurte. Sar din patul suprapus unde sub cele două pături uzate mal
— Intr-adevăr, cel m ai m ult AUMAŞESCU, preşedintele O alţă problem ă a fost aceea adun ceva căldură în tim pul nopţii. Camerele sint total ncincăl-
tim p ni-1 ocupă repartizarea lo C.P.U.N. Deva a stabilizării activităţii econom i zite, instalaţia e defectă.
cuinţelor. în prezent avem 5800 ce în întreprinderi, in sensul a- Cobor din patul al doilea, îmi iau prosopul, săpunul şi alerg
de cereri şi 1400 de fam ilii fără legerii unor noi conduceri ad intr-un suflet să prind loc la spălătorie. Două robinete deasupra
locuinţă, iar noi facem anual 400 m aterii prime, nu există asigu m inistrative şi a form ării sindi unui vălău din beton. Alături, două veccuri turceşti, heinchi.se.
de apartam ente. Din com pararea rată desfacerea produselor. E catelor, în mod special acolo unde Mă spăl cu apă rece ca gheaţa. Sim t că m i se taie obrazul,
acestor cifre rezultă că m ulte fa greu, d ar e bine ca aceşti oa vechile conduceri au fost infir îm i iau hainele de pe băncuţă. Renunţ deocamdată la bocancii
m ilii vor răm îne fără locuinţe. m eni să fie plasaţi in m uncă. Se mate. care sînt încă uzi.
Nu spun asta fără a m ă cutre vor studia posibilităţile de dez Nu uşoară a fost activitatea de A/osn de dimineaţă ne e servită la ora 6. Mîncarc sărăcă
m ura. O spun cu sinceritatea ca voltare a unor sectoare cum ar rezolvare a scrisorilor, sesizări cioasă, fără calorii. A re gust şi miros îndoielnic. Arpaeaş fiert
re trebuie să ne caracterizeze pe fi cele ale industriei mici, ale lor, audienţelor oam enilor. A st pe care îl îmbunătăţim cu sare şi zahăr. Care arc...
toţi. Vrem să fim foarte corecţi cooperaţiei (care în treacăt fie fel, pe lingă C onsiliu s-a creat îm i iau bocancii uzi in picioare. Mi-e silă de jilăveala lor.
în ceea ce priveşte repartizarea spus, nu a prim it nici un om). o comisie specială, captînd o se O simt pînă in oase, în creier. Ne încolonăm în faţa uşii. La co
locuinţelor, dar, este necesar să Vom încuraja şi pe particulari. ric de pensionari care să verifice mandă, ieşim in curte unde şeful punctului de lucru, Marcu A-
inform ăm cititorii că la în tre Piuă acum s-a aprobat un atelier sesizările. Avem şi un funcţionar postol cu grad de plutonier major (despre care am auzit de la
prinderi există o anum e inerţie. de tapiţerie m obilă, acţiuni de care are această sarcină. Nu luăm deţinuţii mai vechi că este al doilea om periculos in ceea ce
De m ulte ori analizind situaţia service pe linie auto. Şi sînt des în scam ă anonimele...
unei întreprinderi, ia r m ai tîrziu tule solicitări pentru spaţii de — Ce se reclam ă ccl m ai m ult ? priveşte bătaia .') ne face apelul scăpînd din cînd in cind cîte o
— Problem e de locuinţe, pro
observăm că acea locuinţă nu se la particulari. blem e din com erţ, nereguli să- înjurătură destul de colorată.
Cei 80 de deţinuţi aflaţi între porţi, sîntem număraţi şi îm
dă fam iliei cu cinci copii, p ro — Dar în problem a ajutoarelor vîrşite de cadrele m iliţiei. Pen barcaţi in autobuz împreună cu 2 pistolari şi doi deţinuţi fără
punerea venind pentru o altă fa venite din străinătate, cum a ac tru că cea mai grea m oştenire pază („liberi" cum li se m ai spune). Lucrăm la îm bunătăţiri fu n
m ilie care are doar doi copii. Se ţionat Consiliul pe care îl con este totuşi m entalitatea oam e ciare. Facem canalizări pentru desecare. Autobuzul opreşte la
ţine seam a de alte criterii, cum duceţi ? nilor... cooperativă. Şeful punctului de lucru lipseşte o jum ătate de oră.
ar fi vechim ea, aportul în pro — A fost înfiinţat un com anda — Domnule preşedinte, există
ducţie (care poate fi relativ) şi m ent m unicipal din prim ele zile. dem ocraţie la noi ? între tim p soseşte tractorul cu sculele. Se comandă adunarea.
nu se ţine seam a de necazurile M unca noastră a fost independen — Există o dem ocraţie lim ita Voiam să mă încolonez ,cînd, deodată, simt că deţinuţii fug în
omului. Tot pentru a rezolva mai tă faţă de colectivul de pe lingă tă. Nu avem cadrul juridic legal cea mai m are grabă pe lingă mine. P arcă sint o turm ă de oi fugă
grabnic problem a locuinţelor, Crucea Roşie de la judeţ, şi am adecvat unei dem ocraţii reale rite de lupi. Privesc înapoi. îm i dau scama că „lupul" e chiar
vrem să încurajăm construirea procedat în funcţie de criterii Aşa cum decurg pînă acum lu plutonieml-major Marcu, care, cu o coadă dc lopată loveşte în
de către întreprinderi a unor lo proprii. Avem de la unităţi ne crurile, vom avea un proces lent stingă^ şi-n dreapta fără alegere. Arc ochii injectaţi de băutură.
cuinţe. Vor proceda astfel : I.E. cesarul de ajutoare specifice. de dem ocratizare. I.ent, d ar si. Ridică coada de lopată deasupra capului meu. Din instinct ridic
Deva, I.L. Chişcădaga, I.M.C. şi M ergem pe ideea ajutoarelor di gur. Există un decalaj intre s i coada lopeţii. Lovitura e năprasnică, ricoşînd din lemnul cozii
G.I.G.C.L., colaborînd s a u ' sepa rijate. Solicităm ceea ce avem tuaţia politică generală şi ca în pulpa piciorului drept unde-mi provoacă o rană considerabilă...
rat. Dau să fug dar nu am unde. „Ţarcul“ în formă de dreptunghi
nevoie. Intenţionăm şi o colabo. drul juridic. Asta duce la o li
— O altă tem ă care a stat in rare economică, schim burile de nişte uşor forţată. !ormat din pistolari şi din cei doi „liberi“ e de nctrccut. Dacă în
faţa Consiliului praovizoriu de m ărfuri, "aşa cum am şi asigurat cerc să ies de acolo mă împuşcă fără somaţie...
uniune naţional Deva ? cu judeţul Vas de unde vom adu Interviu realizat (Va urm a)
— Nu e greu de ghicit, a fost ce m ărfuri care intră din occi de V aleriu RAI TtEANV A consem nat V. Aur
aceea a repartizării forţei de dent. P entru asta avem nevoie de
muncă. în cifre exacte au exis cadrul legal, de legi ale M iniste
rului Economiei N aţionale,
tat 2 C00 oam eni fără serviciu, din care, sperăm noi, nu vor întîrzia fostamuntul politic al mareşalului Ion Antonescu
legi
care circa 95 la sută femei şi
80 la sută necalificaţi. în gene să fie date de conducerea ţării.
ral, întreprinderile au încadrat Avem in discuţii asem enea rela pus friu nebuniei îm bogăţirii de naţie cu dublă ascendenţă ro
aceşti oam eni conform repartiţiei. ţii şi cu R.F.G., cu O landa (o- război şi speculei. Declar că la m ană şi dacă, a cărei istorie a
Cu cci care au refuzat fem eile : landezii angajîndu-se să închirie Presa n-a f o s t liberă, era război. gărul nu a fost niciodată com fost lum inată dc strălucitoarea
unităţile m iniere, I.L. C hişcăda ze un num ăr de hectare de păm înt Perm iteam să sc publice numai plet. figură a lui Trnian şi dc jertfa
ga, C.F.U., U nităţile de construc pe care să le lucreze cu oamenii evenim entele şi faptele Iară po Despre comunişti : ci nu cran m arelui Deccbal.
ţii, vom discuta separat. Ştim că noştri, cu m aşini şi substanţe a- lemici, care la noi ajung triviale. cu ŢARA. Le-am oferit posibi Am luptai in doua războaie
o parte din aceşti oam eni nu vor dusc din O landa, urm înd ca pro litatea să plece in U niunea So pentru gloria ta !
munci, dar tot aşa ştim că alţii ducţia să o desfacă in ţară. Nu Nici un evreu fugit din Trnnsnis vietică, pe care o socoteau patria Sint fericit să cobor cu câteva
vor să m uncească. Sînt şi alte lăsăm deoparte nici schim burile tria şi judecat în ţară nu a fost lor. Cui a vrut, i-am dat voie să clipe mai devrem e lingă m artirii
problem e com plicate, nu vor fi culturale. Astfel, A nsam blul „Go. executat. Peste şapte mii de le tăi. Toţi au luptat pentru drep
gionari au fost reabilitaţi pe pleoc. Pe cci notorii i-am găsit
în lagăre sau în închisori, cu tatea ta !
front. în lagărul dc la Tîrgu Jiu.
Enom. T a 9) R. Soţ. Ioan. 10) vechi condam nări. Nu i-am perse (va urm a)
D e z le g a re a c a re u lu i d in tu o capacitate de 2000 de pa
Eminescu. A. cutat.
n u m ă r u l tr e c u t turi, erau internaţi doar 1700. A-
Vertical : 1) M ârţişoarc. 2) Amo In testam entul meu politic, dacă
O rizontal: I) Mama. Copil 2) roase. M. 3) Mimi Te. Si. 4) A na cest lagăr, întocm it din tim p de voi mai avea tim p s ă ) scrin, Mica publicitate.
A m intiri. I. 3) Rom anţa. AII. 4) le. Neon. 5) Tn. Sfinte. 6) Citate. pace, a făcut parte dintr-tin plan voi spune : t ind m aşină de rem aiat cio
Tril. Aspre. 5) Io. Est. Str. 6) Sat. O.S. 7) Oraş. Nimic. 11) Pi. Pscn. al M arelui S tat Major. Prin a- Scum p popor român, sint rapi (im port K.E.G ). Telefon
Femeie. 7) Oseni. Ins. 8) Ae. Ou 9) I, A rtista. 10) Libere. Ana. cest lagăr s-a pus capăt ori s-a m indru că am făcut parte dintr-o 157.15.
In oraşul Deva, pe strada Pro — Ştiţi, cum va, acum , cui a-
gresului, lingă Biserica Fraticis- C L Ă D IR E A CU O C H II SC O Ş I parţine clădirea de lîngă bise
cană, lipită chiar de ca, există o rică ?
clădire, care ani şi ani de zile a şi <iu început să spargă geamurile M inată de toate aceste gînduri n luaţi in grija şi protecţia dum — Nu. Un tim p a aparţinut
stat tn paragină. In urmă cu doi şi să elibereze intrarea. Acum in stau de vorbă cu părintele Bi neavoastră ?
ani s-au făcut renovări in exte peisajul magistralei cu trafic in sericii Franciscane, Benedek Aa- muzeului de istorie (o echipă a
rior şi ne-am bucurat, ştiind că tens se poate admira şi această drei (Pater Domokoş) care lămu — A m încercat. A m făcut o muzeului a şl lucrat o vreme
este o clădire cu valoare istorică. clădire cu ochii scoşi. Şi care reşte şi mai bine lucrurile. mulţime dc memorii şi pe la aici), apoi culturii... acum nu mal
La un m om ent dat circula chiar — In locul unde nc aflăm a Bucureşti şi pe aici, dar... vedeţi ştiu. Oricum ce e sigur e că es
zvonul că va deveni muzeu de este in contrast total cu biserica existat cînd va o mare proprietate cum stau lucrurile. A m arătat în a aparţinut franciscanilor şi ei
artă şi ne gîndeam că acest lu de lingă ca. Pe dinafară clădirea a preoţilor franciscani. Construc
cru c foarte potrivit. Insă după este luminoasă, zugrăvită intr-un ţia bisericii şi a întregului com
ce acopcriştd şi exteriorul au galben pal. N-am înţeles nici plex a inccput prin anul 1724.
fost gata, după ce toate geamurile odată dc cc biserica este atît dc
Atunci, un grup de preoţi fran
ciscani refugiaţi din Bulgaria
s-au stabilit aici. şi au întemeiat
o mînăstire, iar în interiorul ei
şi un seminar de teologie pentru
preoţii din ordinul franciscan,
— Deci, m ai întîi a fost şcoală,
eu toate dependinţele necesare..
— Da. In jur erau şi grădini
pe care preoţii le munceau. Apoi
a rămas doar mînăstire a ordi
nului franciscan. Pe lîngă ceea
ce sc vede astăzi, au mai exis
tat şi cămine, cantină. Aşa a
funcţionat pînă în anul 1048 cind a
fost naţionalizată, şi în clădire
au fost aduşi chiriaşi. Apoi a fost
închiriată şoferilor dc la I.R.T.A,
un fel de cămin pentru ci. După
ce s-a construit noua autogara,
clădirea a fost părăsită şi de
şoferi, şi de atunci ea este lă memoriile noastre şi că circulaţia şi-o ccr înapoi. De accca, alte
sată să moară, zl devenit treptat fiind foarte intensă în jur, pînă memorii ou luat acum drum ul
locul c în care îşi găsesc adăpost ■şi biserica este în pericol, ea nc- spre Bucureşti şi spre autorităţile,
au fost puse, în locul uşii de la sumbră (aproape neagră) dc vre şl ascunziş hoţii, şl oamenii fără beneficiind de nici o operaţiune judeţene.
intrare s-a proptit un paivm dc me ce interiorul ci sc deschide căpătîi. .Şi astăzi m işună mereu de consolidare. Ceea ce e în in Iar noi am dori să nu mai în*
tablă şi cu asta, vechea clădire sufletului şi ochiului intr-o am pe aici, ne spune părintele ru terior am făcut noi cu ajutorul trebăm m ultă vreme „De ce s-au
bianţă odihnitoare. Ara avut de tristeţe. enoriaşilor noştri. Dar in exte
şt-a reînceput somnul de dina cheltuit atîţia bani cu renovarea
m ulte ori impresia că acest lă Biserica însă a funcţionat rior e nevoie de o renovare se exterioară dacă tot c sortită pa*
inte, Interiorul 7 O dezordine şi caş se jenează că este acolo şl perm anent. Dacă această clădire rioasă. Apoi, am vrea să scăpăm răgind". Pentru că din interior
o paragină dc nedcscris! O poa
vrea să treacă neobservat. Aşa de care ne interesăm a aparţinut dc această imagine de „biserică dezastrul lucrează serios.
te constata oricine pentru eu de ml-am explicat eu înfăţişarea ei ordinului dum neavoastră, de cc neagră''. S c ajunge una In Bra
alîta aşteptare, unii s-au plictisit cenuşie, ea o umbră. n-aţi încercat să o recuperaţi, să şov 1 M A R IW A PANII VRU
