Page 4 - Calauza_1990_03_07

Pag. 4 CĂLĂUZĂ • Nr. 7, 15 MARTIE 1990

A cum , num ai Eu ţa Dvs. înţe- Foarte interesante notele Dvs.
legem ta in articoiui „Eu. Eu, Eu „Călăuză" alături da cititorii ei Vom folosi dintre ele. Se resim te din ce in ce mai
şi A lţii” sint ,,N" cetăţeni care Domnişoara V alentina Urs din m ult lipsa unor servicii şi
spun unor lucruri pe şleau. Dacă ciaţi articolul „Haos şi nuanţe de Dl. Pleaşca Viorel din H unedoa­ Uricani, str. Sterm inos, nr. 104, prestaţii pentru populaţie.
ne puteam intilni ar fi fost şi mai haos”. Păcat că scrisoarea are 3 ra, str. N. Bălcescu, nr. 3-5 ap. 144. cod 2698 doreşte să corespondeze In acest sens vin cu unele
bine. atît pentru articol cit şi pen­ pagini, pentru că altfel am fi pu­ Vă răspundem prin două între­ cu tineri şi tinere. Vrea să facă propuneri care pot fi preluate
tru ju rn alu l nostru. înţelegem că blicat-o. bări : De ce nu faceţi şcoala de schimb de vederi (flori, actori, de către I.J.P.I.P.S. de coo­
plecaţi din ţară. Cităm finalul Dl. llaţeg an V'orel din Orăştie, şoferi am atori din H unedoara ? peisaje, oraşe etc.), tim bre fila­ perative sau chiar de micii
scrisorii : „Vă rog să-mi perm iteţi str. Dacilor, nr. 24, subinginer la După aceea ar fi m ult m ai uşor telice, felicitări. V alentina, îţi m eseriaşi care intenţionează
să vă îm brăţişez cu ocazia zilei I.M.O. Vă referiţi la activitatea să obţineţi alte catego rii. . . De dorim la cei 17 ani num ai bucu­ să deschidă ateliere proprii.
de naştere şi să ne auzim cit de negativă (cum o num iţi Dvs.) a ce rtu vă prezentaţi la Dl. director rii I Socoteşte m esajul nostru o Propun ca în piaţa Devei
repede la capătul unui fir de la unei persoane care deţine şi astăzi al I.T.A. H unedoara-D cva pentru vedere a inim ii omului. să fie am enajat un spaţiu
peste 2000 de kilom etri dep ărtare” o funcţie de conducere la Orăştie. a-i spune despre dragostea Dvs. de Dl. Bubău A dr'an din Orăştie. pentru ascuţirea şi repararea
Sîntem pe recepţie şi vă dorim Vă rugăm să ne vizitaţi la redac­ a deveni şofer ? Oricum , să ne C ităm două v e rs u ri: „Te sărut uneltelor agricole, unde se
călătorie plăcută. Nu uitaţi că ţie îm preună cu alţi 4 cetăţeni ţineţi la cu re n t pe frunte ţară,/ Românie, dulce pot m onta cozi la sape, cas-
sînteţi şi m esagerul acestei ţă r i.. din Orăştie. In prealabil ne anun­ Dl. ing. G roza Liviu din Brad. m am ă . . . ” Rugăm inspectoratul m ale, unde pot fi ascuţite
Dl. Silvestru D anharm din Deva. ţaţi vizita seara, la telefon 15545. C aricaturile sînt excelente. Rugăm şcolar să intervină pentru a cla­ ferăstraie, coase.
Scrisoarea Dvs. ne-a um plut su­ D-na A na G aresi. Ne interesează să tăiaţi cartonul pe care le de­ rifica situaţia de la Şcoala gen. Se pot dezvolta şi unele
fletul de bucurie. Ideea cu şcoala m aterialul Dvs. T rebuie să vă senaţi exact pe dim ensiunea a — nr. 1 O răştie unde la 30 absenţe servicii pentru aju to r tem po­
de presă pentru tineri ni se pare desconspiraţi; una sau două coloane. Le vom se scade un punct din nota la ra r gospodăresc precum a r
foarte bună. La Bucureşti a fost D l.Jurca Petru din satul Boz. publica. A şteptăm şi altceva. Mul­ purtare f i : bătutul covoarelor, spălat
iniţiată de prietenul nostru Ion D eveniţi cel m ai fidel corespon­ ţum im de urări. Şi noi vă dorim Dl. Bucurescu M ihail din Deva. geam uri, m u tat m obile, să-
C ristoiu de la gazeta „E xpres”. dent al nostru. Am reţinut m ate­ „Noroc bun 1”. Rugăm să ne căutaţi.
Vom discuta cu Ion Cristoiu, cu rialul „Cit de înalt era Isus” ? iar Dl. Postelnicu Romeo din O răş­ Propuneri
alţi experim entaţi gazetari din aici transcriem u ra re a : „Dragi tie. D oriţi să publicăm răspunsul DL N egrilă P etru din C.S.H.
judeţ şi din ţară şi dacă vor fi ţăran i din depărtare/ A bonaţi-vă Dvs. ? Rugăm să reveniţi. Vom reveni p a t grădina, tăiat şi curăţat
m ai m ulte solicitări vom începe fiecare/ La G azeta „Călăuza”/ Că-i Dl. V ăduva C onstantin din De­ şi noi. pomi.
cursurile. Trebuie să ne căutaţi. gazetă dem ocrată/ Iubită de lum ea va. Numele secretarului prim ăriei Dl. Ilerbei G heorghe din Deva. Să fie organizate prestaţii
D.S. A gopian, Deva. A veţi un toată./ Şi le cetiţi fiecare/ In zile Deva nu este Coposescu. Rugăm Am reţinut şi vom publica. Aştep­ privind îngrijirea tem porară
pseudonim luat după num ele pro­ de sărbătoare . . . ” Cu toată urarea să reveniţi pentru a clarifica ceea tăm totuşi un telefon. (o seară, o zi) la dom iciliul
zatorului Ştefan Agopian. Colegul Dvs. pentru care vă m ulţum im , ce ne propuneţi. Dl. N azaret M ihai şi vecinii. părinţilor, a copiilor minori.
nostru, V aleriu R âureanu a citit am prim it telefoane că poşta re­ Un grup de oam eni care luptă Vom trim ite un reporter în anche­ Este necesar a se lărgi aria
scrisoarea Dvs. şi a fost încîntat fuză încă să facă abonam ente la Pentru adevăr. Vom acţiona. tă. închirierilor de obiecte de uz
de stilul ponderat în care îi apre- jurnalului nostru. Dl. Dolha Viorel din Arad. Călăuza casnic, aşa cum ar fi de
exem plu pentru o taxă de
250 lei să fie îm prum utate
Serial realizat în Iugoslavia Cine a trădat-o pe LEPA BRENA cărucioare sport sau londoane
pentru copii mici.
Socotesc necesar să se or­
o ploaie mocănească şi cu aş fi ne-a m ărturisit că ai fost la Viena cesta a fost pe loc inventat... e ganizeze prestaţii la dom i­
vrut ziua asta să fie senină, aşa Ih tot acest timp... drept, mi-s dragi copiii (Lepa se ciliul clientului privind re­
cum am descoperit ochii Lepei — A m vrut să mai fac şi eu înflăcărează). Tînjesc să am şi pararea, lustruirea mobilei
Brena cind a apărut. A m rămas o pauză. Simţiam, ca tot omul, eu unul. Cind l-oi avea, sigur, rep arat şi tapiţat canapele,
surprins. Fusesem învăţat s-o că trebuie să-mi mai aparţin, să voi trăi o a'to viată. scaune, fotolii, capitonat uşi,
văd în faţa camerelor de luat stau de vorbă şi cu mine însumi. FL O R IA N COPCFA m ontat geam uri, chituire şi
vederi, îmbrăcată în cele mai în cele 18 luni cît am lipsit vopsirea ferestrelor. uşilor,
sofisticate (dacă nu fantastice) de-acasă — mărturiseşte cu a- De joi pina joi aerisirea şi curăţirea calo­
rochii. Acum nu. Lepa devenise mărăciune Lepa — pe seama mea riferelor.
o femeie obişnuită, paşnică, mai s-au spus atîtea poveşti... C-înd 9 in uaoa, tingă piajâ a fost dat in Propun ca i.J.P.I.P.S.-ul să
puţin zvăpăiată şi într-un costum in 23 septembrie, anul trecut, am folosinţă noul hotel PIAŢA cu 64 proiecteze şi să execute că­
paturi necesare producătorilor, m e­
impecabil de decent. Travesti ? apărut pe coperta revistei „ZENA" seriaşilor, precupcţilor care t$i des­ suţe prefabricate pentru o-
fac mărfurile la noi.
O, nu ' cu un copil în braţe, toată lumea • Urmare ecoului din jurnalul nos­ dihnă la preţuri acceptabile
— Lepa Brena, 18 luni pur şi s-a grăbit să mă acuze că de­ tru, in staţia C.F.R. Deva a fost şi cu vinzare în rate.
II. Eram emoţionat şi trist. sim plu ai dispărut de pe scena venisem mamă. Şi cum fiecare amplasată şl funcţionează o CO- Şi acestea sint doar cîteva
GOŞER1E.
Trist că dinspre Sava se pornise de estradă a Iugoslaviei. Costici copil trebuie să aibă un tată... a- • Ceferiştii judeţului nostru vor re­ din doleanţele oam enilor ca­
primi suprafaţa de ISO ha teren a- re vor să trăiască civilizat,
gricol ce a fost luată din patri­ care vor să m uncească, do­
moniul ministerului in mod sa- leanţele colectivului în care
Re­
mavolnic de vechiul regim.
Aşa cum am promis : Moria copiilor staurantul din gara C.F.R. Simeria trăiesc şi lucrez.
va reveni din nou la ROMVARED. Cine ne îndeplineşte aceste
Să ne îndreptăm puţin pri­ • Serele de flori (ale C.F.R.) din doleanţe ?
G Ilicitul în cafea virile spre copiii noştri pen­ Deva şi Subcetate, au trecut la NINA PRIVANTU
rentabilizare cultivind
vinzind
tru că de felul cum ii îm bră­ diferite specii de flori la ghiveci
în toate tim purile oam enii au fost curioşi să cunoască vii­ căm, iar m ai tirziu, cum îi şi tăiate. torice, competiţionale, administra­
tive, de pregătire fizică etc. sînt
torul. M ulţi au Încercat să-.şi ghicească soarta în stele, în ghioc, învăţam să se îm brace, depinde • In parcul dendrologic Simeria au rezolvate de cei trei antrenori :
îmbobocit şi curind vor înflori mag­
în cărţi, prin cititul în palm ă şi în cafea. în vechime prezicătorii personalitatea (întregirea ei, noliile. Mircea Marian, Nicu Alexluc ?i
m işunau pe toate drum urile, ca cititori în stele şi clar-văzători. desigur) de mai tîrziu. Sim ţul • Clubul de fotbal C.F.R. Simeria losif Molnar de la juniori, care, mt
sint sprijiniţi de nimeni în oraşul
La Romani, augurii şi aruspicii erau un fel de ghicitori ofi- culorilor şi bunul gust, se in- care are mai mult de opt decenii feroviar Simeria.
are
de existenţă, In prezent nu
cialî care prevesteau viitorul după zborul păsărilor şi după pofta vaţă”, se deprinde, din pri­ conducere. Problemele organiza- C onstantin R. AOANEI
de m incare a puilor sfinţiţi, etc. Nu se făcea nim ic însem nat mii ani de viaţă. Şi-apoi, co­
înainte de consultarea lor. Un augur putea să îm piedice o hotă­ pilul are şi el o personalitate
rî re publică sub cuvînt că prevestirile nu erau priicioase. a lui ! Cine contribuie la a Pietoni şi... pietoni! (I)
A ugurii erau socotiţi la Roma ca şi preoţi. Ei tălm ăceau ceasta in cea mai m a 't m ă­
voinţa zeilor. Ei răspundeau după x e observau sborul şi cîntecui sură dacă nu pa: iuţii 7 lată
păsărilor, fulgerele, m ăruntaiele victim elor, etc. Cind îşi luau de ce trebuie să ştim „ce pu­ Trăim în secolul vitezei. ,Pină şi copiii ştiu asta. T răim şi ne gră­
slujba în prim ire, ju rau să nu destăinuiască niciodată vreunul nem " pe copiii noştri pentru bim dintr-un im puls lăuntric de a ciştiga timp, cîştigînd in fond viaţa.
ca ei să se sim tă bine. La Secolul vitezei ne grăbeşte în perm anenţă, dar graba, cursa a-
din tainele lor.
La Egipteni, Chaldeeni şi B abilonieni erau magii, cari se în­ urm a urm ei nu degeaba se ceasta contra-cronom etru cu noi înşine, trebuie să ţină cont de spaţiul
spune că ei sînt oglinda noas­ în care ne mişcăm, de regulile sale.
deletniceau mai ales cu astrologia şi alte ştiinţe oculte, ceeace
a făcut să li se atribuie o putere supranaturală, a cărei am intire tră. în circulaţia rutieră acest spaţiu se lim itează la stradă şi trotuar
s-a p ăstrat în cuvîntul magic. Ei tălm ăceau şi visele. Şi acu mai Răsfoind cîteva reviste cu la drum şi poteca laterală, rareori la alte cîteva anexe ale acestora.
există tălm ăcitoare de vise. De obicei fem eile bătrîne au mai m oda de ultim ă oră iată ce în acest spaţiu restrîns se întîlnesc autom obilişti şi pietoni, bi-
p ăstrat acest obicei. am o b serv at: ciclişti şi căruţaşi, dar şi m ulţi alţi participanţi la trafic. In
Cele m ai vechi popoare s-au ocupat cu tălm ăcirea viselor. în vestim entaţia copiilor această aglom eraţe, in acest dute — vino, de obicei orice abatere de
D intre aceştia au fost Babilonienii, Egiptenii, Fenicienii şi alte predom ină culorile vii. Acolo la regulile străzii se soldează cu accidente.
popoare. unde există o nuanţă mai Conflictele dintre autom obil şi pieton însă, ău de cele m ai m ulte
în Evul Mediu, fiecare fiinţă îşi avea astrologul ei. Nu se „taro” ea este im ediat estom ­ ori consecinţe tragice şi adesea au de suferit în prim ul rînd pietonii,
năştea o persoană m ai însem nată fără să se cheme un astrolog pată de una pastelată Se ei fiind mai vulnerabili, m ai puţin protejaţi.
care să-i facă horoscopul, adică prevestiri scoase din starea ce­ poartă m ult şi la toate vîr- Nu-mi propun să înşir toate abaterile care duc la evenim ente ru ­
rului, ziua, luna şi ceasul naşterii, etc. La noi m eseria ghicitului stele genul sport. Tricoul şi tiere, ci voi radiografia cîteva dintre cele m ai sem nificative accidente
în Cărţi şi cafea e încă răspînditâ atît ia ţară ca şi în oraşe. bluzele de bum bac sint cel de pe străzile şi drum urile judeţului.
In tim pul nostru (cînd a reap ăru t cafeaua) ghicitul în cafea mai des întîlnite. Ele sînt Unul s-a întîm plat undeva la intrarea in defileul Jiului, acolo
interesează o m ulţim e de lum e din toate păturile sociale. în ca­ asociate cu blugi sau ginşi. unde coboară de pe dealul... cu G am brinus cîte un întîrziat lîngă pa­
fea putem ghici cu adevărat soarta omului. T em peram entul, des­ P entru cei d.n clasele prim a­ harul cu băutura şi care cu greu s-a ru p t din m rejele lui Bachus.
toinicia profesională şi trăsăturile caracteristice, chestiuni sen­ re aceste bluze au im prim ate în astfel de situaţie se afla Onosa Fănel, de 24 de ani, care abia
tim entale, accidente, boli în viitor ca şi fapte din trecut. pe ele celebre şi îndrăgite se ţinea pe picioare (avea o alcoolemie în sînge de 2,23 gram e la mie).
Ca să putem ghici bine în cafea, trebuie m ai întîi să facem personaje din desene anim a­ Se prea poate ca drum ul să i se fi p ăru t o biată potecuţă iar vehico-
o cafea ceva m ai m are ca una obişnuită. Umplem o ceaşcă cu te. Iar cei care se îndreaptă lul ce se apropia tot m ai m ult, să nu-1 fi observat, aşa că a pornit tn
apă, turnăm înlr-un ibric, punem 2 bucăţi de zahăr şi 2—3 lin­ cu paşi repezi spre adoles­ pas nesigur, dar hotărit, să treacă pe partea cealaltă. Intenţia de tra ­
guriţe de cafea, după m ărim ea ceştii. cenţă poartă tricouri im pri­ versare i-a fost curm ată de o izbitură violentă şi aşa O.F. nu a ajuns
E bine să fierbem cafeaua pe m aşinuţa de spirt... (va urma). m ate cu diferite embleme, nu unde intenţionase ci pe. m asa chirurgicală a spitalului.
N.R. In continuare vom publica toate detaliile tehnicii ghi­ inscripţii, steme. La volanul autoturism ului 3—HD—3861, angajat în accident fu­
citului în cafea, precum şi ce înseam nă fiecare figură MIRIAM sese Bălan Ioan, din Vulcan, care de asem enea era sub influenţa a-
în parte, ce reprezintă fiecare simbol. ccluiaşi Bachus...
TRAIAN B.
i
C olaboratori externi ni „Călăuzei” : P etru Ju rj
• C A L A U Z A ® ■ Semnatarii materialelor publicate în pagi­
(Detroit, S.U.A.), Emilia G urschi (Chişinău), Nicolas
Jurnal independent de opinie şi informare. Pândaru (Paris, Franţa). nile jurnalului nostru poartă întreaga răs­
Redacţia şi administraţia i 2700 Deva, str Acest num ăr a fost tipărit de fraţii noştri tipo­ pundere pentru conţinutul acestora.
grafi : Pena Nicolae, Bocşer Călin, linotipişti, B ordean
Avram Iancu, bloc H -l, etajul I, telefon de Ioan, Borza A dalbert, paginatori, Iepure Dorin zinco­
noapte şi de zi 1 55 45. graf, M ihăieş Nicolae stereotipar, Popa V alentin, Ibă- ■ Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor.
Tiparul i Tipografia Deva, str. 23 August, nescu Cristian, rotativă şi m aistrul Popa Ionel. Luăm în considerare şi anonimele, cu con­
nr 257. T iraj 35 000 diţia să reflecte adevărul.