Page 1 - Calauza_1990_03_08
P. 1
GÎLCEAVA NU TINE NICI DE FOAME Cît de'nalt
Şl NICI NU UMPLE HAMBARUL era Isus? „Noi dorim un început ...*1 i
P rim ăvara anului '90 a intrat în sat ca o mireasă grăbită să-şi Sub semnul acestei dorinţe s-a aparte in obţinerea misiunii de i
vadă mirele. Pc porţile satului, au intrat primii fluturi, iar pe în primele veacuri ale creş desfăşurat misiunea personală ajutor, l-a avut domnul August /
de ajutor acordat României, i- Oetker, care a oferit mpşina ne- ţ
coline, zburdă micii, aşa de albi, incit ţi se pare că sînt nişte tinismului, oamenii s au o- niţiată de doamna Florica Muntz, cesară transportului. I
petece de zăpadă. Deşi, prim ăvara a intrat In sat, mulţi dintre oa_ cupat mult de statura lui
menii de aici, parcă nu o simt şi nu o văd. încă bat drum uri de Isus. sociolog şi domnul Ingo Muntz, fn judeţul nostru, beneficiari !
geaba, încă discută şi (para)discută. Fac adunări generale de la o Ei se întrebau dacă era inginer electronist din oraşul ai bunurilor aduse au fost : Spi- 1
seara la alta, de îţi vine să te întrebi, oare să fi rămas restanţă înalt sau scund ? Bielefcld, R.F.G. Printr-o co- talul judeţean, Leagănul de co- ţ
publică,
sprijinită cu pii Hunedoara
şi dispensarul t
lectă
aceste adunări din „epoca de aur" ? Cel mai greu merge cu atri Orientalii credeau că Mîn- m ultă bunăvoinţă de dom nul■ Dobra. Pentru acest generos )
buirea loturilor în folosinţă. Ce se face azi, mîine, nu mai e bine. tuitorul era între 1,70 şi 1,80 m.
Comisile, ce se ocupă cu m ăsurarea terenului, se schimbă cit ai Multe cărţi scrise în primele Eberhard David, primar al ora- început, prietenilor din străină- 1
bate din palme. La Boz, pînă acum au funcţionat un num ăr de veacuri după Isus stabilesc şului, s-au adunat importante tate calde mulţum iri. /
trei comisii şi se pare că vor mai urm a altele. Lumea, nu-i mulţii, proporţiile înfăţişării fizice cantităţi de alimente, medica- î
m ită şi nu ştim cînd va fi. Unii, vor dintr-o parte de ţarină, alţii, a Mîntuitorului. mente, îmbrăcăminte. Un merit S. TRAIAN ,
din altă parte. Unii, um blă de la Ana la Caiafa, se înscriu în au Un autor din veacul al
dienţe la Direcţia agricolă pentru a cere noi lăm uriri asupra de. XlV-lea pretindea că Isus
creţului 42/90 şi vrem ea trece, timpul prielnic se scurge şi parcă m ăsura 1,80 m, înălţime. / . g j e / / ? o / â s
cei de la sate, nu-1 văd. Un alt fenomen de care am luat cunoş în alte cărţi, statura lui
tinţă este că unii n-au somn şi în miez de noapte se reped în Hristos variază între 1,74 m.
ţarină şi ajutaţi do blinda lună, smulg ţăruşii care delimitează lo. şi 1,60 m. Imaginea Mîntu / ' d i / / / / / / s y t’c S ffr"
turile în folosinţă. Comisia, vrea nu vrea, începe iar măsurătorile. itorului im primată pe cear /
Pînă cînd? cine mai ştie. Ce se ştie e că, nu se face ceva ce trebuie, ceaful funerar aflat la Torino,
adică, nu se lucrează cu braţele ci mai m ult cu gura, ceea ce este măsoară 1,78 m. Se crede că C fa /S
foarte păgubitor. Se bate apa în piuă, iar decretul 42/90 în loc să acesta este adevărul. M i / /r> j o S d /ts
facă lumină, face mai m ult întuneric în minţile ţăranilor. Prea Notă comunicată de
puţin se „vorbeşte" pe limba ţăranilor şi prea puţin se întrevăd Jurca Petru
ieşiri la liman. Prim ăvara, ne presează dar nu poate lucra în / - W
locul vostru, iubiţi ţărani. Gîlceva de la sate, răzbunările, ura, ANUNŢ IMPORTANT
care a început să domnească între vecini şi între rude, nu-şi are ( / c / S c I f c - - \
rostul. Toate aceste lucruri strîmbe, nu ţin nici de foame şi nici Jurnalul nostru anunţă un con ^ \
nu um plu hambarele. Treziţi-vă, domnilor ţărani, trifoiul cu pa curs de perspicacitate pub’icisfică d 2 c / 4 '
tru foi vă aşteaptă. E dureros, tare dureros să-l pierdeţi. încă mai pe tema „De ce s-a sinucis gene \
puteti prinde trenul sau ultimile vagoane. ralul Popa Gică ?“
TIMAR ILIASA Cele mai realizate lucrări vor
fi publicate. / / ? '
'-"■Cţr
Dizidenţii nostrii D A V I D T R A IA N Anunţăm cititorii că jurnalul no
stru figurează în catalogul presei ro
42 c.p. condamnă pe civ. David mâne la poziţia nr. 496, abona
Traian — născut la 26 septem mentele contractîndu-se la ol idile Cititorilor ziarului „CALAl'ZA" dorim să le comunicăm că 1
brie 1941, în localitatea După- poştale factorii poştali începîncl tic noi, Florica şi Ingo, sîntem foarte bucuroşi că am putut duce la )
piatră, judeţul Hunedoara, fiul azi. Eventualele refuzuri, rugăm să bun sfîrşit această misiune. ţ
lui Traian şi Salvina, cetăţean fie anunţate telefonic la telelon Cu salutări prieteneşti. ţ
român, studii absolvent al Fa 15545. INGO şi FLORICA l
cultăţii de construcţii Cluj, in
giner proiectant ia I.G.C.L. Brad,
căsătorit, nu are copii, fără ante Scrisoare deschisă adresată C.J.P.U.N. sera
cedente penale, domiciliat în o-
raşttl Brad, str. L,eain, nr. 10, care nu corespundea cu Viziunea
jud. Hunedoara — la .'1 (opt) ani Ce facem cu folclorul?! ei politică şi ideologică. în ne.
închisoare şi interzicerea dreptu priceperea ci a mers pînă acolo
rilor prevăzute de art. 61 lit , a“
şi ,,b“ c.p. pe timp de 5 (finei) Tot românul ştie cît a suferit fostul birou de propagandă o 1 incit a cerut să schimbăm chiar
ani pentru infracţiunea de pro această bogăţie incomensurabilă p.c.r. cu stimă,
a poporului în timpul odioasei
pagandă împotriva orinduirii so dictaturi, cît a fost de poluat si Numai noi, artiştii amatori şi ION UĂNDROI
cialiste..." falsificat acest folclor, cîte tra cei cîţiva oameni de specialitate, vătaf al
cu adevărat îndrăgostiţi de fol
Aşa am aflat că dl. ing David formaţiei de căluşeri din
Traian, este fiu de ţărani hune- diţii şi obiceiuri au fost interzise. clor, ştim cit pătimeam cînd fosta Din cu-Maro
doreni, că a făcut liceul la seral Acum, o dată cu Revoluţia din preşedintă a C.J.C.E.S., Rafila
şi în timpul facultăţii, pe care a Decembrie, cred că este momen lacob, „tăia11 in carnea r ie a
în num ărul trecut, anunţam urmat-o la Cluj, a participat îm tul să reaşezăm folclorul in tratca folclorului ce-i era prezentat şi (Continuare în pag. a 3-a)
cititorii că vom publica o scri preună cu alţi circa 50 de stu lui, acolo unde-i este locul, lingă
soare deschisă adresată fostului denţi la o demonstraţie împotriva sufletul şi inima poporului.
director al I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, interzicerii de a merge în ziua Judeţul Hunedoara, prin însăşi Serialul nostru: Poluarea si viata omului
dr. ing. Nicolae Zăvoianu. între de 1 Decembrie 1968 la manife aşezarea lui geografică, a fost şi •-----------------------------------------------------------J »
timp, mergînd pe firul scrisorii stările dedicate centenarului Marii este o zonă cu un bogat şi variat
semnate de Dl. ing. David Traian, Uniri... Atunci a văzut pentru folclor, dacă nu dintre cele mai I. Despre poluarea atmosferei, istoria arc referiri foarte vechi.
am descoperit că scrisoarea în prim a dată securitatea, mai bine bogate în tradiţii şi obiceiuri. Oraşele antichităţii erau socotite adeseori cu „aer insalubru şi
sine este destul de lipsită de im spus a simţit-o în spate. La ter aducător de boli11.
portanţă faţă de biografia şi acti minarea facultăţii în anul 1969, Aici, în inima Daciei sînt păs Un document clin Egiptul sec. XYI-leo . înainte de Hristos
vitatea semnatarului. Astfel, am autorităţile din Brad, probabil în- trate, multe încă nealterate, tra (Papirusul „Smith“) conţine rugămintea adresată zeilor pentru
putut citi cutremurătoarele rîn- cunoştinţate de brava securitate, diţii şi obiceiuri de veacuri ale curăţirea aerului.
duri din Sentinţa nr. 263/04.08.1971 i-au făcut primele şicane în ceea românilor, care pînă acum au Mai tîrziu, în Europa, in secolul al Xlll-loa un edict al re
a Tribunalului Militar Timişoara: fost m anevrate după bunul plac gelui Angliei interzicea arderea cărbunelui în scopuri domestice
„Cu unanim itate de voturi, fă- VALERIU RAUREANU de nepricepuţi în ale foclorului. în timpul lucrărilor Parlamentului britanic ; este menţionată
cînd aplicaţiunea art. 166 al. 2 de nişte „activişti11, nu culturali, chiar o condamnare la moarte pentru încălcarea acestei legi. In
c.p. comb .cu art. 41 c.p. şi art. (Continuare în pag. a 3-a) ci politici care făceau parte din secolul al XlV-lea un edict al regelui Franţei, Ca rol al Vl-lea,
reglementează „emisiunile de fum şi funingine urît mirositoare11,
în unele oraşe din Franţa şi Germania, în secolul al XVl-lea este
Testamentul politie al mareşalului Ion Antonescu interzisă arderea în scopuri industriale a cărbunelui pentru că ar
putea „strica aerul oraşului11.
VViliam Harvev, în secolul al XVll-lea, autopsiind cadavrul
V. Foştii mei colaboratori au graţiere. în felul acesta voi fi exil, le-a adresat de pe puntea unui ţăran bâtrîn sosit la Londra, pune diagnosticul necroptic :
încercat să se desolidarizeze de sigur că voi muri pe pâmintul corăbiei, poporului său : „peripneumonio datorată inhalării aerului poluat cu fum şi fu
mine Eu nu mă desolidarizez de Patriei, în schimb voi, ceilalţi, „Ţie, popor ingrat, nu-ţi va râ- ningine11.
greşelile lor. nu veţi fi siguri dacă veţi mai mîne nici cenuşa meau ! Preocupările reale însă pentru pericolele poluării atmosferei,
Las Ţării tot ce a fost bun în fi aici cînd veţi fi morţi. N.R. Tribunalul Poporului din cît şi pentru mijloacele de prevenire datează de la începutul se
guvernarea mea. Tot ce a fost Am terminat. Da*-, înainte de Bucureşti, l-a condamnat pe Ma colului al XX-lea.
rău iau asupra mea, în afară de a încheia, vreau să vă reamintesc. reşalul Antonescu la moarte. A Progresul tehnologic din acest secol, urbanizarea intensă,
crimă. Scipio Africanul a urm ărit pe avut dreptul să prezinte cei ere dezvoltarea industriei in interiorul oraşelor sau imediata lor a-
Acest război care s-a sfirşit cu Hanibal peste tîmpiile Franţei, de graţiere. Mareşalul Antonescu propiere. dezvoltarea transporturilor şi în special a celor cu com
înfrîngerea Germaniei hitlerisle, ale Spaniei, ca să-l infrîngă pe a refuzat acest drept Mama sa, bustie internă ridică probleme deosebite de poluare.
nu va pune capăt conflictului nisipurile fierbinţi ale Africii, la Doamna Baranga, a solicitat gia- Se pune întrebarea să ştim dară poluarea, aşa cmn o cu
mondial deschis în 1914. Zama, răzînd de pe suprafaţa pă- ţierea. dar fără nici un efect, noaştem, are efecte asupra sănătăţii omului şi dacă este, tnce-
Prevăd un al treilea război rnîntului m area G irm gm ă Astfel, în numărul viitor vom publica pinrl de la ce nivel.
mondial, care va pune omenirea el a pus bazele strălucirii Rcinei Scrisoarea mareşalului adresată Aerul este elementul cel mai important al vieţii omului, pen
pe adevăratele ei temelii sociale. Ca şi Temistocle şi Vesparian. soţiei sale, scrisoare trimisă îna tru că în fiecare zi omul respira aproximativ 12 metri cubi. deci
Ca atare Dvs. şi urmaşii Dv. veţi care şi-au servit ţara, şi el a m u inte de execuţia care a avut loc 15 kg de aer. Cantitatea alimentelor solide -i lichide necesair pe
face mîine ceea ce eu am încercat rit în exil. la data de 1 iunie 1946. aceeaşi perioadă nu depăşeşte 2 kg. Dar dacă, teoretic, este po
să fac astăzi, dar am fost înfrînt. îmi vine în minte, în aceste A nunţăm de pe acum cititorii sibil să-ţi alegi mini' ova şi băutură, actul pe .are îl respiri îţi
Dacă aş fi fost învingător, aş fi clipe tragice ale vieţii mele, fără că jurnalul nostru este interesai este impus.
avut statui în fiecare oraş al să m ă gîndesc că aş putea fi com de o dezbatere publică asupra (Va urma)
României. Cer să fiu condamnat parat cu ilustrul general r< man, vieţii, carierei militare şi politice a Dr TU LD O R UÂDĂU
la m oarte şi refuz dinainte orice cuvintele pe care el, pornind în mareşalului Ion Antonescu.
