Page 2 - Calauza_1990_03_08
P. 2

fau.  2                                                                                                     C Ă L Ă U Z A     nr.  8  •  22  MARTIE 1990



                          Despre  curaj                                     Preocuparea  lui  Dumnezeu                                 „Cine-i  sănătos,
              T.lv.L.  ne-n  prezentat  o  emisiune  despre  curaj.  O  emisiune
           care.  cu  adevărat,  ne-a  convins,  adică,  am  putut  gusta  curajul   fată  de  guvernare                              sa  trăiască,  cine-i
           unor  oameni  deosebiţi.  De  curajul  acestor  oameni,  nimeni  nu
           cred  să  se  fi  îndoit.  De  mulţi  însă  care  au  apărut  la  T.R.L.  de  la                                        bolnav,  sa  moară...“ (II)
           revoluţie  încoace,  ne-am  putut  îndoi.  Mulţi  s-au  bătut  cu  pumnul   Sub  ce  fel  de  guvern  ai  vrea   a  mii  de  ani  de  guvernare  ome­
                                                                                                                                     ,,Ce  voi  face,  cine  m ă  aju­
           in  piept,  fără  să  fi  făcut  mare  lucru.  De  aceşti  farsori,  ecranul   să  trăieşti,  dacă  ţi  s^ar  da  posibi­  nească.  tă ?”  au  fost  primele  ei  în­
           T.R.L.  ar  trebui  ferit.  Şi  noi  credem  că  aşa  se  va  întîmpla.  Dar,   litatea  să  alegi ?  Cei   mai  mulţi   Dste  adevărat,  desigur,  că  unii
           să  revenim  la  emisiunea  de  care  pomeneam  la  început.  Doamna   dintre  noi  ar  alege,  probabil  un   conducători  au  fost  cinstiţi  şi  ca­  trebări.  Cei  care  i-au  oferit
                                                                                                                                   ajutorul,
                                                                                                                                            au  fost  părinţii  şi
           dana,  autoarea  acestei  emisiuni,  eu  credeam  că a  alergat  cu  sufle­  guvern  stabil  care  ar  oferi   fie­  pabili,  iar  unele  sisteme  de  con­  într-o  măsură  şi  mai  mare,
           tul  la  gură,  după  acei  minunaţi  eroi  ai  curajului.  Dar,  nici  nu   cărei  persoane  o  libertate  raţio­  ducere  s-au  bucurat  de  o  stabi­
           credem  că  aceşti  eroi,  au  venit  din  voia  lor.  Deci,  în  ordinea  pre­  nală.  Ne-ar   place  să  avem  un   litate  şi  eficienţă  relative.   Dar,   m ătuşa   ei,  Doamna   Bidia
                                                                                                                                   Trif  din  Deva,  multă  vreme
           zentării  să  ne  am intim   de  domnul  Radu  l'ilipescu,  de  vocea  lui,   guvern  care  să  oprească  delie-   eşecul  guvernării  omeneşti   în
           care  nu  seamănă  cu  a  unui  curajos,  ci  a  unui  timid.  Dar,  nu  vo­  venţa,  să  promoveze  pacea,   să   ansam blu  de  a  face  ceea  ce  noi,   vînzătoare  la  chioşcul  de ziare
                                                                                                                                   din  incinta  poştei.  Acestora
           cea  contează,  vocea  nici  n-am  reţinut-o,  ci  faptele  omului  care,   cultive  dreptatea  socială,  să  în­  în  mod  instinctiv,  simţim   că   li  se  mai  adaugă  şi  alţi  oa­
           dincolo  de  situaţia  bună  pe  care  o  avea  (profesie,  familie,  cîşlig)   lesnească  prosperitatea  materială.   trebuie  făcut  pentru  omenire,  do­  menii  de  bine,  dar,  cu  părere
           n-a  ezitat  să-şi  pună  viata  în  pericol,  să  fie  arestat  pentru  că  a   Desigur  că  ani  alege  un  guvern    de  rău,  trebuie  să  spunem că
           difuzat  manifeste  chemînd  bucureştenii  la  răsturnarea  dictaturii                   vedeşte  adevărul  conţinut  în  a-
                                                                                                                                   au  fost  mulţi  dintre  cei  care,
           ceauşistc.  Reprezentantul   condamnaţilor  politici,  a  vorbit  tele­  care  nu  ar  fi  nici  asupritor,  nici   firmnţia  eă  guvernarea  de  zi  eu   n-au  dat  ajutorul   cuvenit,
           spectatorilor  despre  trei  fraţi,  din  care  doi  şi-au  sacrificat  viaţa   corupt.  zi  a  vieţii  oamenilor  va  trece  eu-   împiedecînd  şi  tergiversînd
           pentru  a  scăpa  pe  unul  dintre  ei.  Petru  Duicu.  Tot  atunci,  am   Din  fericire,   majoritatea  gu­  rînd  în  mîinile  unei  forme  de  gu­  găsirea  gram ului  de  lumină
           aflat  despre  faptele  de  curaj  ale  gardianului  Aloxe  căruia  i  se   vernelor  nu  au  fost  aşa.  Dacă  a-      pentru  ochii  Titianei  Costea.
           spunea  „Omul  lui  Dumnezeu",  l ’rins,  a  fost  trecut  şi  el  în  celulă.   runeăm  o  privire  asupra  lumii,   vernare,   în  întregime  nouă  şi   De  ia  secretara  de  cabinet,
           I n   alt  erou  al  curajului  a  fost  acel  Divin  Cornelia  Babeş  —                care  va  avea  succes  deplin.   A-   ia  Ministru,  de  la  portar  la
           maistru  electrician  care,  la  15  noiembrie  1987,  şi-a  dat  foc  fiind   aşa  cum  se  prezintă  ea  în  a  doua   ceastă  schimbare  radicală  de  gu­  cei  care  se  ocupau  cu  elibe­
           mistuit  de  flăcări,  flăcări  ee  nu  s-au  stins  ci,  dimpotrivă,  s-au   jum ătate  a  secolului  ce  vom  des­  vern  a  fost  profeţită  de  Dumne­  rarea  paşapoartelor,  cci  de
           înteţit  devenind  Victorie.  Curajul  poale  fi  atribuit  întregii  ţâri.   coperi?  Iată,  ce:  sărăcie,  corupţie,   zeu  şi  ea  constituie  însăşi  tema   la  OJT,  au  împiedecat  bolna­
           Despre  curaj,  se  cuvine  să  vorbim  şi  sa  scriem  eu  întreg  bunul   ineficientă,  oprimare,  nedreptate,
           simţ.                                                                                    Bibliei.                       va  de  a  ajunge  într-un  timp
                                                                                                                                   cît  mai
                                                                                                                                            scurt,  acolo
                                                                                                                                                       unde
                                                 TIMAR  I Dl AS A     delicventă,  încordare  internaţio­                          tratam entul  şi  intervenţia  ar
                                                                      nală.  Acesta  este  rezultatul  final  DAVID  K lS l
                                                                                                                                   fi  avut  efect.  Drumul  încer­
                  „Nu  pentru  noi,  pentru  sănătatea  copilului  nostru“                                                         cărilor,  n-a  fost  altceva  de-
                                                                                                                                   cît  un  calvar,  întinzîndu-se
                                                                                                                                   pe  parcursul  a  aproape  2  ani,
           „...poate  vom  găsi   rezolvarea   de  patru  ani.  Or,  acum,  cînd  re­  convinge  micuţul  Bogdan  că   a-   vingă  Bogdan  (deşi  încă  n-a  în­  în  care,  pentru  acel  gram   de
         dorinţei  noastre,  aceea  de  a  primi   voluţia  a  învins  -i  n .i  dorim  să   cestea  nu  sînt  condiţii  de  vi iţă   văţat  să  vorbească,  s-ar  putea  ca   lumină,  s-a  bătut  la  multe
         o  locuinţă  mai  omenească ;  dacă   ne  facem  o  viaţă  mai  bună   (fi­  normale  în  care  pot  creşte  cei   atunci  cînd  v-a  vorbi,  să  acuze)   uşi  şi  aproape  niciodată  cu
         nu  pentru  noi,  măcar  pentru  să­  resc  ar  fi  să  începem  cu  viaţa   care  sînt  viitorul  nostru,  copiii.   să  îi  ajutaţi  ntribuindu-!e  o  lo­  mina  goală.  Nici  lacrimile,
         nătatea  copilului  nostru**.  Aşa  se   copiilor  noştri),  aceasta  na  îşi  are   Ştim,  problema  locuinţelor   este   cuinţă  „locuibilă".  care  n-au  fost  puţine,  nu  s-au
         încheie  .scrisoarea  pe  care  rloamna   locui,  este  de-a  dreptul  nefirească.   incă  extrem  de  dificilă,  însă  spe­  dovedit  destul  de  convingă­
         Vencciuc  Sorina  (Deva,  Micro  15,   Cred  că  sînt  suficienţi  copiii  care   răm  din  tot  sufletul  să  vă   con-  DORINA  BRlNDl'.ŞA  toare.  Aşadar,  prin  iunie  1988
         bl.  06,  se.  II.  et.  9,  ap.  120)  luct'â-   au  avut  de  suferit  în  epoca   de                                   Titiana  a  fost  internată  pen­
         hiare  la  UJECOOP  Doza,  o  trimite   tristă  amintire  din  cauza  alimen­  Dl.  Dollia  Vasilc  din  Arad,  ne  comunică  faptul  că  elevii  de  la   tru  prim a  oară  la  secţia  de
         ivrlacţiei  ziarului  „Călăuza".  taţiei  deficitare,  asistenţei  medi­  Şcoala  generală  nr.  15  din  localitate,  vor  trimite  prin  interme­  oftalmologie  a  spitalului  din
           Am  vizitat   locuinţa  familiei   cale.  a  condiţiilor  mai  mult  de­  diul  Asociaţiei  „Pro  Basarabia  şi  Bucovina44,  eârţi  în  limba  ro­  Timişoara.  După  două  săptă-
         Vencciuc  (dacă  se  poate  numi  lo-   cât  mizere  ale  locuinţelor  în  care   mână  necesare  unei  şcoli  din  oraşul  Cetatea  Albă  din  Basarabia.  mini  a  revenit  acasă,  iar  la
         • uinţă)  şi  nu  pot  să  nu  m ă  yin-   au  fost  nevoiţi  să  crească,  im   Adresele  copiilor  donatori  de  pe  copertele  cărţilor  se  vor  a   puţin  timp  a  luat   drum ul
          desc  la  crăciunul  (revoluţionar)   preună  cu  efectele  dezastruoase   fi  nişte  punţi  ale  prieteniei  şi  frăţiei  care  nu  trebuie   pierdute   Clujului.  La  Cluj,  i  se  reco­
         petrecut  de  această  familie  tinără   asupra  sănătăţii  lor,  incit,  măcar   niciodată.                              m andă  spitalul  militar  din
         şi  copilaşul  lor  de  şase  luni,  Bog­  acum,  în  ceasul  al  doisprezecelea,   Sîntem  siguri  că  mulţi  copii  din  România  vor  întreprinde  ac.   strada   Cosmonauţilor   din
         dan,  într-un  apartam ent  degra­  piuă  cînd  nu  este  prea  tîrziu,  să   ţinui  similare,  pentru  copiii  din  şcoli  de  limba  română  din  Siliş­  capitală.  Cu  mare  greutate,
         dat  la  maximum,  plin  de  igrasie,   facem  tot  re  este  omeneşte  po­  tea  (Bulgaria),  Vîrşeţ  şi  Klndovo  (Iugoslavia),  Gyula  (Ungaria),   după  multe  intervenţii  şi  ru ­
         pereţii  negri,  ciupercă,  ghiaţă  pc   sibil  pentru  genoraţu’e  viitoare   feceti  (Ucraina  subcarpatică),  Storojineţ  şi  Rîbniţa  (Modova  So­  găminţi,  Titiana  Costea  este
         nilul  din  pereţii  camerei   mari,   rnvitâm  pe  această  cale  rcp'c-   vietică).                                      internată  aici,  unde  doctorul
         mobila  sirinsă  in  mijlocul  came­  zcM.antii  forurilor  in  măsură   să                                               Stanciu  îi  face  un  transplant
         rei.  Recunoaştem  este  şi  aceasta   rezolve  aceste  probleme,  să  vizi­                                              de  cristalin  la  ochiul  drept.
         o  forma  de  rezistenţă  fizică   şi   teze  măcar   acum  apartamentul                                                  Pe  moment,  s-au  întrevăzut
          psihică,  insă  o  rezistenţă  impuşii  familiei  Vencciuc,  poate  ii   \a  0  catastrofă:  Certej  1971                cîteva  speranţe,  mai  ales  că
                                                                                                                                   i  se  recomandă  pentru  inter­
                                                                           Nu  puţini  dintre  noi  cunosc  faptul  că  in  toamna  anului  1971.   venţie  chirurgicală  şi  trata­
                Să  nu  uităm  nicioînd  morţii  Revoluţiei            a  avut  loc  o  tragică,  o  cumplită  catastrofă  în  localitatea  Certej.  ment  un  spital  clin  străină­
                                                                          In  acest  sens  pentru  a  răspunde  dorinţei  cititorilor,  ne-am  a.   tate,  la  Moscova,  unde  doc­
                          1in  Decembrie  1989!                        dresat  i-pre  a  obţine  am ănunte  (in  sfirşit  —  putem  să  le  dam !)   torul  Fiodorov,  în  asemenea
                                                                                                                                   cazuri,  a  obţinut
                                                                                                                                                    rezultate
                                                                       domnului  irig.  Paul  Popescu,  şeful  inspectoratului  geologic  minier  :
                                                                           —  Uncie  vă  aflaţi  in  perioada  aceea?              foarte  bune.  Cea  care  ineear-
                                                                           —  Atit  i.i.ainte  cit  şi  in  perioada  catastrofei  eu  ocupam  func­  eă  din  nou  o  rezolvare  este
                                                                       ţia  de  director  al  K.M.  Certej.                        doamna  Lidin  Trif  Porneşte
                                                                           —  (  are  au  fost  cauzele  principale  ale  catastrofei  ?  la  drum   împreună  eu  nepoa­
                                                                           —  Cauza  principalii  s-a  născut  odată  cu  tema  de  proiectare,   ta  ei  încercând  obţinerea  de
                                                                       proiect  întocmit  de  Institutul  de  Mine  clin  Bucureşti,  concret  nu.   la  Ministerul  Sănătăţii,  din
                                                                       min-Ju-.se  „Soluţie  nouă  de  depunere  subacvatică  a  nisipuriloi   acea  vreme,  aprobarea  ple­
                                                                       cu  fundaţie  de  argila  pentru  reţinerea  infiltraţiilor'.  Dar  soluţia   cării  la  Moscova   Piedicile
                                                                       nti  s-a  dovedit  bună,  fundaţia  iazului  a  alunecat,  nefiind  adec­  răsar  In  tot  pasul,  căile  de
                                                                       vaţii  la  noua  tehnică.  O  altă  cauză  şi  mai  gravă  a  fost  alegerea   acces  se  închid  cum  ii  bate
                                                                       locului  amplasării  iazului  respectiv.  După  cum  se  ştie,  aceasta
                                                                       era  bine  daca  ar  fi  fost  amplasat  in  aval.  chiar  la  intrarea  în   din  palme.  Se  ajunge  la  Mi­
                                                                                                                                   nistru,  dar,  acesta  este  cate­
                                                                       localitatea  Certej,  nicidecum  în  amonte  de  Certej.  S-a  procedai
                                                                       in  acest  fel  pentru  faptul  că,  c-onducerca  judeţului  de  alunei  s-a   gorie  „Nu  putem,  nu  avem
                                                                       impotrivii  scoaterii  a  două  hectare  do  teren  din  circuitul  agricol.  fonduri,  pentru  nimeni*’.  Şi
                                                                           —  C  um  s-ar  spune...                                totuşi,  pentru  unii.   aceste
                                                                           —  Ne-am  scumpit  la  ţările...                        fonduri  au  existat,  doar  pen­
                                                                           —  Avem  mai  multe  iazuri  de  acest  fel  in  judeţ.   I.a  Deva,   tru  unii.  Cînd  aceste   aripi
                                                                       C crloj,  Barza,  Tcliuo,  Boiţa-llaţeg  şi  altele  unde  sini  uzine   do   ale  speranţei  erau  tăiate,  oa­
                                                                       preparare,  l'rcdoţi  eă  ele  sint  amplasate  bine,  prezintă  siguranţă ?  meni  de  bine  le  dau  un  sfat
                                                                          —  Prin  modificările  de  proiectare,  îmbunătăţirile  aduse  de   celor  două  ;  să  obţină  o  ex­
                                                                       oameni  eu  experienţă,  s-a  aplicat  cu  succes  soluţia  de  depunere   cursie  individuală  la  Moscova.
                                                                       subacvatică  a  nisipurilor  cu  fundaţie  de  strat  filtrant  prin  nisip,   Din  nou  bătăi  la  alte  Uşi,  la
                                                                       m  perm anenţă  ofectuîndu-se' foraje  pentru  a  stabili  nivelul  hidro-   O.lT,  la  paşapoarte.  Din  nou,
                                                                       -tatic.                                                     alte  piedici,   alte   aminări,
                                                                           —  Aţi  avut  de  suferit  de  pe  urma  catastrofei ?  luindu-se  în   braţe   acelaşi
                                                                           —  Am  fost  cercetat  şi  acţionat  in  judecată  de  procuratură.
                                                                       Am  lost  anchetai  si  de  o  comisie  guvernamentală.  Am  fost  găsit   slogan  „nu  se  poate”.  Şi  tim­
                                                                       nevinovat  şi  achitat.  însă,  cele  văzute,  clipele  petrecute  atunci   pul  trece,  se  amină,  se  pierde
                                                                       la  Certej  şi  ancheta,  m-au  traumatizat.                din  zi  in  zi,  acel   gram   de
                                                                           —  ( iţi  oameni  au  pierit  atunci  ?                  aur  necesar  ochilor  Tatianei.
                                                                          —  Peste  118  fiinţe  omeneşti.  Mari  au  lost  şi  pierderile  ma­  După  multe  şi  insistente  în­
                                                                       teriale...                                                   cercări,  la   sfîrşitul   anului
                                                                           Din  respect  pentru  morţi,  propunem  ca  la  împlinirea  a  19  ani   1988,  Titiana  şi   mătuşa  ei
                                                                       de  la  această  catastrofă  să  se  oficieze  mai  multe  slujbe  religioase   obţin  aprobarea  de  a  pleca
                                                                       la  biserica  ortodoxă  din  Certej.  Să  aibă  si  morţii  nevinovaţi  o   la  Moscova.
                                                                       clipă  do  alinare  după  Revoluţia  noastră...
                                                                                                                                         Timar  liasă
                                                                                           CONSTANTIN  AOANKI  RAIIOVKANI!
                                                                               S  ă      p  r  e j  u  i  m          p  ă  m î  n  t  u  I  !
                                                                        In  „De  legibus"  („Despre  legi"   faţa  pămintului  capabil  să  poarle   de  inoportune  etc.
                                                                      —  2-16  î.e.n.),  Pluton  a  acordat  o   roade  şi  să  ne  ofere  hrană  ea  o   Şi  toate  acestea,  in  timp  ce  Ja­
                                                                      însemnătate  mare  pămintului,  a-   mamă  nu  trebuie  să  ne-o  micşo­  ponezii  fac  platforme  pentru  cui-
                                                                      ■ ost  nesecat  (dar  util  de  secătuit)   reze  nimeni,  fie  el  mort  sau  viu".  turi  deasupra  oceanului,  iar   O-
                                                                      i/vor  de  hrană.               Desigur  că  la  noi,  la  num e­  landezii  se  luptă  eroic  cu  apa
                                                                        lată,  cum  comentează  Cico.o   roase  hectare  fertile  de  pămînt   pentru  a  nu-i  ceda  acesteia  nlcâ
                                                                      acest  lucru  :  „în  privinţa  mor­  le-a  fost  hărăzită  o  cu  totul  altă   o  palm ă  de  pămînt  I
                                                                      mintelor  el  spune  următoarele   destinaţie.  In  acest  fel,  fabrici  şi   Să  le  urăm,  deci,  exemplul  ce­
                                                                      interzice  sa  se  afecteze  mormîti-   uzine  au  fost  amplasate  pe   so­  lor  care  s-au  dovedit  mai  Înţe­
                                                                      tului  vreo  parte  ointr-un  ogor  lul  cel  mai  roditor,  s-au  făcut   lepţi  decît  noi  şi  să  folosim   la
                l-'otdgi'.il ir   1 1-prezc nlind   un  cadavru  descoperit  m  ziua  de   cultivat  sau  euUivabil  şi  înseamnă   canalizări  pentru  irigaţii  In  zone   modul  cel  mai  chibzuit  fiecart
            2'2.12.1989  m  capela  clin  „Cimitirul  eroiloi",  Timişoara,  l-'ata  din   să  fie  utilizat  numai  de  ogor  sus­  unde  acest  lucru  a  fost  inoportun,   bucăţică  de  pămînt.
            imagine  a  tost  identificată  a  fi  Bojoc  Luminiţa  in  virstâ  de  H  ani.  ceptibil  să  primească   li tipurile   solul  conservînd  singur  cantitatea
                              loto  :  G A G II  ILAR VSCMIV  LADISI.A!'  morţilor  fără  a  se  a  luce  na i  un   do  apă  necesară  culturilor,   s-au   DORU  BOC AN ICI
                                                                      prejudiciu  celor  vii  ;  l'işă  supra-  tăiat  kilometri  de  canale,  la  fel  sociolog  C.S.II.
   1   2   3   4