Page 2 - Calauza_1990_03_08
P. 2
fau. 2 C Ă L Ă U Z A nr. 8 • 22 MARTIE 1990
Despre curaj Preocuparea lui Dumnezeu „Cine-i sănătos,
T.lv.L. ne-n prezentat o emisiune despre curaj. O emisiune
care. cu adevărat, ne-a convins, adică, am putut gusta curajul fată de guvernare sa trăiască, cine-i
unor oameni deosebiţi. De curajul acestor oameni, nimeni nu
cred să se fi îndoit. De mulţi însă care au apărut la T.R.L. de la bolnav, sa moară...“ (II)
revoluţie încoace, ne-am putut îndoi. Mulţi s-au bătut cu pumnul Sub ce fel de guvern ai vrea a mii de ani de guvernare ome
,,Ce voi face, cine m ă aju
in piept, fără să fi făcut mare lucru. De aceşti farsori, ecranul să trăieşti, dacă ţi s^ar da posibi nească. tă ?” au fost primele ei în
T.R.L. ar trebui ferit. Şi noi credem că aşa se va întîmpla. Dar, litatea să alegi ? Cei mai mulţi Dste adevărat, desigur, că unii
să revenim la emisiunea de care pomeneam la început. Doamna dintre noi ar alege, probabil un conducători au fost cinstiţi şi ca trebări. Cei care i-au oferit
ajutorul,
au fost părinţii şi
dana, autoarea acestei emisiuni, eu credeam că a alergat cu sufle guvern stabil care ar oferi fie pabili, iar unele sisteme de con într-o măsură şi mai mare,
tul la gură, după acei minunaţi eroi ai curajului. Dar, nici nu cărei persoane o libertate raţio ducere s-au bucurat de o stabi
credem că aceşti eroi, au venit din voia lor. Deci, în ordinea pre nală. Ne-ar place să avem un litate şi eficienţă relative. Dar, m ătuşa ei, Doamna Bidia
Trif din Deva, multă vreme
zentării să ne am intim de domnul Radu l'ilipescu, de vocea lui, guvern care să oprească delie- eşecul guvernării omeneşti în
care nu seamănă cu a unui curajos, ci a unui timid. Dar, nu vo venţa, să promoveze pacea, să ansam blu de a face ceea ce noi, vînzătoare la chioşcul de ziare
din incinta poştei. Acestora
cea contează, vocea nici n-am reţinut-o, ci faptele omului care, cultive dreptatea socială, să în în mod instinctiv, simţim că li se mai adaugă şi alţi oa
dincolo de situaţia bună pe care o avea (profesie, familie, cîşlig) lesnească prosperitatea materială. trebuie făcut pentru omenire, do menii de bine, dar, cu părere
n-a ezitat să-şi pună viata în pericol, să fie arestat pentru că a Desigur că ani alege un guvern de rău, trebuie să spunem că
difuzat manifeste chemînd bucureştenii la răsturnarea dictaturii vedeşte adevărul conţinut în a-
au fost mulţi dintre cei care,
ceauşistc. Reprezentantul condamnaţilor politici, a vorbit tele care nu ar fi nici asupritor, nici firmnţia eă guvernarea de zi eu n-au dat ajutorul cuvenit,
spectatorilor despre trei fraţi, din care doi şi-au sacrificat viaţa corupt. zi a vieţii oamenilor va trece eu- împiedecînd şi tergiversînd
pentru a scăpa pe unul dintre ei. Petru Duicu. Tot atunci, am Din fericire, majoritatea gu rînd în mîinile unei forme de gu găsirea gram ului de lumină
aflat despre faptele de curaj ale gardianului Aloxe căruia i se vernelor nu au fost aşa. Dacă a- pentru ochii Titianei Costea.
spunea „Omul lui Dumnezeu", l ’rins, a fost trecut şi el în celulă. runeăm o privire asupra lumii, vernare, în întregime nouă şi De ia secretara de cabinet,
I n alt erou al curajului a fost acel Divin Cornelia Babeş — care va avea succes deplin. A- ia Ministru, de la portar la
maistru electrician care, la 15 noiembrie 1987, şi-a dat foc fiind aşa cum se prezintă ea în a doua ceastă schimbare radicală de gu cei care se ocupau cu elibe
mistuit de flăcări, flăcări ee nu s-au stins ci, dimpotrivă, s-au jum ătate a secolului ce vom des vern a fost profeţită de Dumne rarea paşapoartelor, cci de
înteţit devenind Victorie. Curajul poale fi atribuit întregii ţâri. coperi? Iată, ce: sărăcie, corupţie, zeu şi ea constituie însăşi tema la OJT, au împiedecat bolna
Despre curaj, se cuvine să vorbim şi sa scriem eu întreg bunul ineficientă, oprimare, nedreptate,
simţ. Bibliei. va de a ajunge într-un timp
cît mai
scurt, acolo
unde
TIMAR I Dl AS A delicventă, încordare internaţio tratam entul şi intervenţia ar
nală. Acesta este rezultatul final DAVID K lS l
fi avut efect. Drumul încer
„Nu pentru noi, pentru sănătatea copilului nostru“ cărilor, n-a fost altceva de-
cît un calvar, întinzîndu-se
pe parcursul a aproape 2 ani,
„...poate vom găsi rezolvarea de patru ani. Or, acum, cînd re convinge micuţul Bogdan că a- vingă Bogdan (deşi încă n-a în în care, pentru acel gram de
dorinţei noastre, aceea de a primi voluţia a învins -i n .i dorim să cestea nu sînt condiţii de vi iţă văţat să vorbească, s-ar putea ca lumină, s-a bătut la multe
o locuinţă mai omenească ; dacă ne facem o viaţă mai bună (fi normale în care pot creşte cei atunci cînd v-a vorbi, să acuze) uşi şi aproape niciodată cu
nu pentru noi, măcar pentru să resc ar fi să începem cu viaţa care sînt viitorul nostru, copiii. să îi ajutaţi ntribuindu-!e o lo mina goală. Nici lacrimile,
nătatea copilului nostru**. Aşa se copiilor noştri), aceasta na îşi are Ştim, problema locuinţelor este cuinţă „locuibilă". care n-au fost puţine, nu s-au
încheie .scrisoarea pe care rloamna locui, este de-a dreptul nefirească. incă extrem de dificilă, însă spe dovedit destul de convingă
Vencciuc Sorina (Deva, Micro 15, Cred că sînt suficienţi copiii care răm din tot sufletul să vă con- DORINA BRlNDl'.ŞA toare. Aşadar, prin iunie 1988
bl. 06, se. II. et. 9, ap. 120) luct'â- au avut de suferit în epoca de Titiana a fost internată pen
hiare la UJECOOP Doza, o trimite tristă amintire din cauza alimen Dl. Dollia Vasilc din Arad, ne comunică faptul că elevii de la tru prim a oară la secţia de
ivrlacţiei ziarului „Călăuza". taţiei deficitare, asistenţei medi Şcoala generală nr. 15 din localitate, vor trimite prin interme oftalmologie a spitalului din
Am vizitat locuinţa familiei cale. a condiţiilor mai mult de diul Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina44, eârţi în limba ro Timişoara. După două săptă-
Vencciuc (dacă se poate numi lo- cât mizere ale locuinţelor în care mână necesare unei şcoli din oraşul Cetatea Albă din Basarabia. mini a revenit acasă, iar la
• uinţă) şi nu pot să nu m ă yin- au fost nevoiţi să crească, im Adresele copiilor donatori de pe copertele cărţilor se vor a puţin timp a luat drum ul
desc la crăciunul (revoluţionar) preună cu efectele dezastruoase fi nişte punţi ale prieteniei şi frăţiei care nu trebuie pierdute Clujului. La Cluj, i se reco
petrecut de această familie tinără asupra sănătăţii lor, incit, măcar niciodată. m andă spitalul militar din
şi copilaşul lor de şase luni, Bog acum, în ceasul al doisprezecelea, Sîntem siguri că mulţi copii din România vor întreprinde ac. strada Cosmonauţilor din
dan, într-un apartam ent degra piuă cînd nu este prea tîrziu, să ţinui similare, pentru copiii din şcoli de limba română din Siliş capitală. Cu mare greutate,
dat la maximum, plin de igrasie, facem tot re este omeneşte po tea (Bulgaria), Vîrşeţ şi Klndovo (Iugoslavia), Gyula (Ungaria), după multe intervenţii şi ru
pereţii negri, ciupercă, ghiaţă pc sibil pentru genoraţu’e viitoare feceti (Ucraina subcarpatică), Storojineţ şi Rîbniţa (Modova So găminţi, Titiana Costea este
nilul din pereţii camerei mari, rnvitâm pe această cale rcp'c- vietică). internată aici, unde doctorul
mobila sirinsă in mijlocul came zcM.antii forurilor in măsură să Stanciu îi face un transplant
rei. Recunoaştem este şi aceasta rezolve aceste probleme, să vizi de cristalin la ochiul drept.
o forma de rezistenţă fizică şi teze măcar acum apartamentul Pe moment, s-au întrevăzut
psihică, insă o rezistenţă impuşii familiei Vencciuc, poate ii \a 0 catastrofă: Certej 1971 cîteva speranţe, mai ales că
i se recomandă pentru inter
Nu puţini dintre noi cunosc faptul că in toamna anului 1971. venţie chirurgicală şi trata
Să nu uităm nicioînd morţii Revoluţiei a avut loc o tragică, o cumplită catastrofă în localitatea Certej. ment un spital clin străină
In acest sens pentru a răspunde dorinţei cititorilor, ne-am a. tate, la Moscova, unde doc
1in Decembrie 1989! dresat i-pre a obţine am ănunte (in sfirşit — putem să le dam !) torul Fiodorov, în asemenea
cazuri, a obţinut
rezultate
domnului irig. Paul Popescu, şeful inspectoratului geologic minier :
— Uncie vă aflaţi in perioada aceea? foarte bune. Cea care ineear-
— Atit i.i.ainte cit şi in perioada catastrofei eu ocupam func eă din nou o rezolvare este
ţia de director al K.M. Certej. doamna Lidin Trif Porneşte
— ( are au fost cauzele principale ale catastrofei ? la drum împreună eu nepoa
— Cauza principalii s-a născut odată cu tema de proiectare, ta ei încercând obţinerea de
proiect întocmit de Institutul de Mine clin Bucureşti, concret nu. la Ministerul Sănătăţii, din
min-Ju-.se „Soluţie nouă de depunere subacvatică a nisipuriloi acea vreme, aprobarea ple
cu fundaţie de argila pentru reţinerea infiltraţiilor'. Dar soluţia cării la Moscova Piedicile
nti s-a dovedit bună, fundaţia iazului a alunecat, nefiind adec răsar In tot pasul, căile de
vaţii la noua tehnică. O altă cauză şi mai gravă a fost alegerea acces se închid cum ii bate
locului amplasării iazului respectiv. După cum se ştie, aceasta
era bine daca ar fi fost amplasat in aval. chiar la intrarea în din palme. Se ajunge la Mi
nistru, dar, acesta este cate
localitatea Certej, nicidecum în amonte de Certej. S-a procedai
in acest fel pentru faptul că, c-onducerca judeţului de alunei s-a gorie „Nu putem, nu avem
impotrivii scoaterii a două hectare do teren din circuitul agricol. fonduri, pentru nimeni*’. Şi
— C um s-ar spune... totuşi, pentru unii. aceste
— Ne-am scumpit la ţările... fonduri au existat, doar pen
— Avem mai multe iazuri de acest fel in judeţ. I.a Deva, tru unii. Cînd aceste aripi
C crloj, Barza, Tcliuo, Boiţa-llaţeg şi altele unde sini uzine do ale speranţei erau tăiate, oa
preparare, l'rcdoţi eă ele sint amplasate bine, prezintă siguranţă ? meni de bine le dau un sfat
— Prin modificările de proiectare, îmbunătăţirile aduse de celor două ; să obţină o ex
oameni eu experienţă, s-a aplicat cu succes soluţia de depunere cursie individuală la Moscova.
subacvatică a nisipurilor cu fundaţie de strat filtrant prin nisip, Din nou bătăi la alte Uşi, la
m perm anenţă ofectuîndu-se' foraje pentru a stabili nivelul hidro- O.lT, la paşapoarte. Din nou,
-tatic. alte piedici, alte aminări,
— Aţi avut de suferit de pe urma catastrofei ? luindu-se în braţe acelaşi
— Am fost cercetat şi acţionat in judecată de procuratură.
Am lost anchetai si de o comisie guvernamentală. Am fost găsit slogan „nu se poate”. Şi tim
nevinovat şi achitat. însă, cele văzute, clipele petrecute atunci pul trece, se amină, se pierde
la Certej şi ancheta, m-au traumatizat. din zi in zi, acel gram de
— ( iţi oameni au pierit atunci ? aur necesar ochilor Tatianei.
— Peste 118 fiinţe omeneşti. Mari au lost şi pierderile ma După multe şi insistente în
teriale... cercări, la sfîrşitul anului
Din respect pentru morţi, propunem ca la împlinirea a 19 ani 1988, Titiana şi mătuşa ei
de la această catastrofă să se oficieze mai multe slujbe religioase obţin aprobarea de a pleca
la biserica ortodoxă din Certej. Să aibă si morţii nevinovaţi o la Moscova.
clipă do alinare după Revoluţia noastră...
Timar liasă
CONSTANTIN AOANKI RAIIOVKANI!
S ă p r e j u i m p ă m î n t u I !
In „De legibus" („Despre legi" faţa pămintului capabil să poarle de inoportune etc.
— 2-16 î.e.n.), Pluton a acordat o roade şi să ne ofere hrană ea o Şi toate acestea, in timp ce Ja
însemnătate mare pămintului, a- mamă nu trebuie să ne-o micşo ponezii fac platforme pentru cui-
■ ost nesecat (dar util de secătuit) reze nimeni, fie el mort sau viu". turi deasupra oceanului, iar O-
i/vor de hrană. Desigur că la noi, la num e landezii se luptă eroic cu apa
lată, cum comentează Cico.o roase hectare fertile de pămînt pentru a nu-i ceda acesteia nlcâ
acest lucru : „în privinţa mor le-a fost hărăzită o cu totul altă o palm ă de pămînt I
mintelor el spune următoarele destinaţie. In acest fel, fabrici şi Să le urăm, deci, exemplul ce
interzice sa se afecteze mormîti- uzine au fost amplasate pe so lor care s-au dovedit mai Înţe
tului vreo parte ointr-un ogor lul cel mai roditor, s-au făcut lepţi decît noi şi să folosim la
l-'otdgi'.il ir 1 1-prezc nlind un cadavru descoperit m ziua de cultivat sau euUivabil şi înseamnă canalizări pentru irigaţii In zone modul cel mai chibzuit fiecart
2'2.12.1989 m capela clin „Cimitirul eroiloi", Timişoara, l-'ata din să fie utilizat numai de ogor sus unde acest lucru a fost inoportun, bucăţică de pămînt.
imagine a tost identificată a fi Bojoc Luminiţa in virstâ de H ani. ceptibil să primească li tipurile solul conservînd singur cantitatea
loto : G A G II ILAR VSCMIV LADISI.A!' morţilor fără a se a luce na i un do apă necesară culturilor, s-au DORU BOC AN ICI
prejudiciu celor vii ; l'işă supra- tăiat kilometri de canale, la fel sociolog C.S.II.