Page 1 - Calauza_1990_03_09
P. 1

•    «    •    9    «    «    9
                                                                                                                 •  *  *  <•  S  fii  V
                                                                                                                  » « • » * «   K
                                                                                                                 •    9   •    9    t    V    8

              Jurnal  independent  de  opinie  şi  informare        •   Apare  sâptamînal              Anul  I,  nr. 9 0   JOI  29 martie  1990  4 pagini  2  lei
                                                             I                                 I

                      Şocul  informaţiei                                               „Libertate, egalitate,  fraternitate:

             O  tulburătoare  nevoie  a  explodat  în  urm a   R evoluţiei  R om âne :   —  Iată  cele  trei  cuvinte   care       sccinţă, această  libertate  nu poato
           nevoia  de  a  spune  şi  de  a  afla.  Efectele  aceslei  întirziate  explozii  s-au   ornează  frontispiciile  prim ăriilor   exista  decît  cu  o  toleranţă  reală
          m anifestat  în  trei  etape  succesive.  M ai  întii,  s-au  scandat  m arile  ade-   noastre  din  Franţa.             faţă  de  alţii.  A flaţi,  de  asem enea,
           văruri  în  stradă.  M ai  apoi,  adevărurile  tu turor  au  devenit  „adevăruri"   Anul  1989  a  fost  m artor  al  ce­  că  libertatea,  dacă  oferă  DREP­
          particulare,  afişate  pe  la  colţuri  de  strad ă  sub   sem nul  nevinovatei   lebrării  bicentenarului  Revoluţiei   TURI,  im pune  şi  anum ite   DA­
          întrebări :  „Cine  eşti  dum neata,  dom nule ... ?”   generatoare  de  con­  franceze.  St.  Fargeau-Ponthierry        TORII.  Iată  de  ce,  DEMOCRA­
          cluzii  ferm e  :  „Jos-sus  cu  t o ţ i i î n   sfîrşit,  aspirînd  din  nou  a  se  ri­  nu  a  scăpat  acest  evenim ent.  Fie­  ŢIA  trebuie  cultivată  în  fiecare
          dica  la  rang  de  opinie  publică,  „adevărurile”  individuale  şi-au  căutat   care  cătun  a  reconstituit  istoria  :   zi.
          un  spaţiu  m ai  generos  de  afirm are :  acela  al  m ijloacelor  mass-m cdia.  M oulignon  —  nobleţea,  Jonville     P rieteni  rom âni,  nu scăpaţi  şansa
              Dacă  şocul  inform aţiei  a  fost  sesizat  nu  de  m ult  doar  de  un  grup   —  arm ata,  St.  Fargeau  —  fuga  şi   ce  vi  se  oferă  acum  ;  ţara  voastră
          relativ  restrîns  de  oam eni,  astăzi  el  este  sim ţit  m ai  m ult  sau  m ai  pu­  arestarea  regelui,  Tills  —  ţărăn i­  posedă  toate  resursele   necesare.
           ţin  p ertu rb an t de fiecare  cetăţean  al ţării.  Acasă,  Ia  serviciu,  pe stradă   mea  şi  Ponthierry  —  căderea  Ba-   Cu  sacrificii   uneori  dificile,  un
          sau  aiurea  toată  lum ea  com entează  cu  toată  lum ea  ultim ul  reportaj   stilici.  Abia  term inată,  sărbători­  individualism    ce  perm ite  com­
          al  TRL,  ultim ul  com entariu  al  Europei  Libere,  ultim ul  articol  al  zia­  rea  a  cedat  locul  unei  noi  explozii   petiţia,  fără  a  exclude  solidarita­
          ru lu i...,  ultim a  problem ă  a  guvernului,  a  partidelor,  a  prim ăriei  lo­  revoluţionare:  1989  a  văzut  pră­  tea  faţă  de  cei  defavorizaţi,  veţi
          cale  ctc.  P rivită  din  dreapta   sau  clin  stingă,   dinainte  sau  dinapoi,   buşirea  zidului  din  Berlin,  o  im ­  reuşi  transform area  voastră,  veţi
          „problem a”  crispează  puterea  de  înţelegere  a  om ului  sim plu,  care,  în   portantă  schim bare  de  direcţie  în   putea  fi  m îndri  că  sînteţi  rom âni
          faţa  atîtor  „ad ev ăruri”  credibile  sau  incredibile,  abia  ajunge  să  se  mai   est,  căderea  unui  tiran  în  Româ­  şi  că  trăiţi  în  Deva.
           în treb e :  „Şi  totuşi,  care  este  adevărul             nia.                                                          în  orice  caz,  cu  asta  vă  doresc*.
              Am  auzit  această  întrebare  partieipînd,  în   urm ă  cu  câteva  zile,   Prieteni  din  România,  aflaţi  că
          la   dialogul  liderilor  sindicali  din  mai  m ulte  întreprinderi  şi  instituţii   libertatea  nu  poate  fi  niciodată      Consem nat  de :
          devene.  în tru n iţi  in  sala  de  şedinţe  a  I’.T .T.R .,  pentru  a  răspunde  în   dobîndită  in  întregim e,  căci  liber-  D.  STKAIAN
           m od  deschis  la o altă  întrebare : „Este  oare nevoie  de  un  m iting  a 1 în­
          tregului  oraş  pentru  ea  toţi  locuitorii  Devei  să  fie  corect  şi  complet                              A   '>            O   ►  *
          inform aţi  cu  privire  la  presante  problem e  de  interes  generat,  pentru   Ce  plăcere  pentru  o  franţu­
          ca  toţi  să-şi  poală  spune  părerea  în  cunoştinţă  de  cauză,  form ulînd  zoaică  să  ajungă  la  Deva  şi  să  fie   f   c>   C  C V  \  -> «   c ''   C V  l '  v'  O'£   C'   ^  C
                                                                       primită  cu  alila  prietenie.
                                                         St.  Dinu       Păstraţi  această  bucurie  de  a                              c           c  * N-  \  Ox  Vrt  ţf
                                                                       trăi.                            N ţ    (ş \    Q \  N  %  o   .  c v '  v   v  \  v  Ca  X'  V.
                             (Continuare în pag.  a  3-a)                Puteţi  li  minări  cu  sînteţi  Ro­
                                                                       mâni.                           < rs   o   -  ,  A   V ; e '  -
                                                                                 FU A NC.l.XE  CV ENOT                                 cA**  'o   v   v :
                   Sfinţirea  sediului  Politiei...                      Doamna  Francinc  Cucnot,  pri­  A     ~  Ct  0  i.  \  ţ  C
                                                                       mar  al  oraşului  St.  Fargcau-Pont-   O  P o   )   o  A  • X t  Q. ^  c  V  A  0. \    q  V   C-* U
            S intem   inform aţi  că  în  data  de   rele  şi  în  oirourile  fostei  secu­  hierry  din  Franţa,  a  fost  timp  de
           18  m artie  a.c.  episcopul   Daniel   rităţi...           două  zile  oaspete  al  municipiului   \  i.  T   v. v  f v .  c*  -  r>  '  •
          din  partea  M itropoliei,  îm preună   Jurnaiiil  nostru  —  uropuno  ca   Deva   După  organizarea  unei
          cu  mai  m ulte  feţe  bisericeşti,  în   şi poliţiile din judeţul  nostru  să fie   prime  misiuni  de  ajutor  acordai
          prezenţa  a  num eroşi  ofiţeri   şi   sfinţite  (no  referim   m ai  m ult  la   României,  în   luna   decembrie,
          subofiţeri,  a  efectuat  slujba   de   sediile  acestor  poliţii).  Rugăm  să   doamna  Cucnot  a  sosit  la  Deva
           sfinţire  a  apei, sfinţirea  încăperi­  se  insiste  m ult  la  sediile  securi­  pentru  a  stabili  condiţiile   unei
          lor  dînd  binecuvântarea  celor  clin   tăţii  din  Deva,  H unedoara  şi  Pe­  posibile  înfrăţiri  între  cele  două   \ -        O   1
           cadrul  Poliţiei  Tim işoara.  Cu  a-   troşani.  Diavolul  pleacă  greu  de   oraşe.  La  iniţiativa  primăriei  m u­
          cest  prilej,  unic  şi  incredibil,  e-   acolo  unde  se  aciuează.  nicipale  şi  a  C.M.P.U.N.,  au  fost   Culturii,  şcoala  sportivă,   şcoala   delegaţie  oficială  de  specialişti  să
                                                                                                     de  muzică  şi  arte  plastice,  zona
          piscopuî  Daniel,  a  rostit  o  cuvîn-   Mai  propunem   ca  tuturor  fâş­  vizitate  cîlcva  obiective  de  inte­  Istorică  Orăştic  —  Cosieşti),  ur-   analizeze   posibilităţile  concrete
                                                                                                                                    ila  colaborării  in  plan  social,  e-
          tare  pentru  dreptcredincioşii  din   iilor  securişti  să   li  se   facă  res  cultura!   şi  istoric  (Palatul  mînd  ca  in  viitorul  apropiat   o  conomic  şi  cultural.
          poliţia  creştină  şi  dem ocrată.  o  slujbă  de  lepădare  de  satana  !
            Au  fost  donate  din  partea  bi­  Dacă  vom  cădea  de  acord  eu
          sericii  15  icoane  reprczentînd  pe   şeful  poliţiei,  jurnalul  nostru  va   Î S   N I   M A R I   I.  N O Ş T R I
          Maica  Dom nului  şi  cu  M înluitorul,   face  o  colectă  publică  de  biblii   V I I T O R   :
           icoane  care  vor  fi  aşezate  în  pi in-   care  să  fie  donate  fiecărui  poli­  •   M artor  la  un  proces  politic
           Clpalele  puncte  fierbinţi  ale  se­  ţist...  Niciodată  nu  c  tîrziu  pen­  •   C um   Sc  îm puşcă  un  om  căzut
           diului  poliţiei              tru  a  te  întoarce  la  Dumnezeu  !  în  genunchi
            Din  surse  neofiei no,  afiăm   că                        •   IV  urm ele  generalilor  Nulă  şi
           s-a  insistat  mai  m ul’  pe  coridoa­  I O N   P A T R U O C M 1  Milialca
                              Polu area  şi  viaţa  om u lui

            11.  Aerul  este  un  amestec  gros   gaze,  vapori,  picături  şi  particule   o  poluare  prin  oxid  dc  carbon
           com pus  din  Td  la  sută  azot,  2]   de  altă  origine  sau  creşterea   a-   si  plumb.
           la  sută  oxigen  şi  ceva  mai  puţin   normală  a  unor  consit'uienţi  (a-   Industria  eliberează,  in  af ară
           de 1  la sută argon şi ceva  bioxid de   cid  carbonic).    de  poluanţi  ordinari  ca  bioxidul
           carbon,  neon,  heliu,  nePian,  kr:p-   Toate  acestea  au  ca  bază  acti­  de  sulf  şi  substanţe  specifice,  ti­
           lon  ,toata  acestea  sub  larmă  de   vitatea  colectivităţilor  omeneşti   nete  substanţe  particulare   care
           urme.  In  condiţii  obişnuite  de  u-   poluarea  fiind  un  rezultat  al  ac­  sînt  legale  direct  dc  procedeele
           midiiate,  vaporii  dc  apă  repre­  tivităţii  industriale,  dc  combustie   tehnologice  de  fabricare  cit  şi  de
                                                                       produsele  fabricate  (oxizi  dc  a-
           zintă  un  volum  adiţional  de  1— 3   in  general,  dc  obişnuinţe  indivi­  zot,  plumb,  cadmiu,  mercur,  mer-
           la  sută.  Totuşi,  acrul  pe  care  îl   duale  (fumatul).
           respirăm  este  m ai  m ult  decîi  un   Poluarea  prin  combustie  poale   captan,  hidrogen  sulfurat,  fluo-
           amestec  de  gaze.  La  nivelul  so­  să  aibă  mai  m ulte  cauza:  rurl,  clor,  ctc./.
                                                                         Pentru  a  determina
                                                                                            riscurile
           lului  cşantioanelc  da  aer  conţin   a)  centralele   termice  şi-  elec­  de  acumulare  periculoasă  a  po­
           şi  alte  gaze  cit  şi  particule  de  o-   trice,  aparatele  de  încălzire  do­  luării  trebuie  să  sc  ţină  seama
           rigine  naturală  sau  artificială.  Li­  mestice  cu  cărbune,  lemne,  gaze,   de  sursa  şi dcnatura poluanţilor,
           nele  particule,  sporii,  polenul  şi   petrol.  Acestea  produc  oxid  de   dar  şi  de  condiţiile  metrologice
           altele,  care  nu  pot  fi  calificate   sulf,  azot,   precum  şi  particule   şi  topografice  locale.
           drept  poluanţi,  sînt  constituenţi   din  materii  diverse  şi  cu  pro­  Turbulenţa atmosferică  este unul
           naturali,  chiar  dacă  unii  indivizi   prietăţi  chimice  variate ;  din  mecanismele  principale  care
           sînt  incomodaţi   (astm  bronşic,   b)  vehicolela  cu  motor  produc   împiedică   constituirea  de  mari
           rinite,  ctc.).               atit  o  poluare  prin  oxidare  foto-   concentraţii  dc  poluanţi.
             Poluarea  în  sens  strict  lezultă   chimică  (observată  pentru   pri­
           din  descărcarea  în  atmosferă  de  mară  oară  la  Los  Angcles)  cit  şi  l)r.  TH EO D O R   lîĂ D .U
             A m   stat  eu  capul  sus  şi  fără                                                                                   depărtat  viaţa  de  ci,  dar  sufletul
           team ă  în  faţa  judecăţii,  după  cum   Testamentul  politie  al  mareşalului  Ion Antonescu                           meu  nu-i  va  uita  niciodată.  Poate
           stau  şi  în  faţa  Justiţiei  Suprem e:                                                                                 vei  gîndi  că  tot  acolo,  lingă  mine,
           aşa  să  stai  şi  tu I         Judecata   Iui  de  mîinc  va  Ii   Suprem a  voinţă  a  decis  astfel.  U ltim a  mea  dorinţă  e  să  tră ­  trebuie  să  fie  şi  ultim ul  tău  lo­
                                         dreaptă  şi  ne  va  înălţa.                                 ieşti.  Rclrage-te  înlr-o  m înăstire.   caş.
             N im eni  în  această  ţară  nu   a                         Am  fost  un  învins,  au  fost  şi                         Scoborînd  în  m orm ăit  eu  azi,
           servit  poporul  de  jos  cu   atita   S înt  pregătit  să  mor,  după  cum   alţii...  m ulţi  alţii.  După  dreaptă   Acolo  vei  găsi  liniştea  necesară   tu  miine,  no  vom  înălţa,  .-unt  si­
           dragoste,  pasiune,  dezinteres  cum  am   fost  pregătit  să  sufăr.  După   judecată,  istoria  i-a  pus  la  locul   sufletului  şi  bucata  de  pîine,  care
                                         cum   si  viaţa   mea,  toată  viaţa                                                       gur  acolo  unde  va  fi  singura  şi
           am   servit  eu... I-am  d at  lotul,  dc   mea,  m ai  ales  In  cei  patru  ani  de   lor.  Ne  va  pune  şi  pe  noi.  azi  nu  o  mai  poţi  plăti.  dreapta  răsplată.
           Ia  m uncă  pînă  la  banul  nostru :   guvernare,  a  fost  un  calvar,  a  ta,   Popoarele  în  toate  tim purile  şi   Am   să  rog  să  fiu  îngropat  lingă   Te  strîng  în  braţele  mele  cu
           de  Ia  suflet  pînă  la  viaţa  noastră,   de  asem enea,  a  fost  înălţătoare !  peste  tot  au  fost  ingrate.  Nu  re­  ai mei,  care  mi-au  fost străbuni   căldură.  Te  îm brăţişez  cu   dra­
           fără  a-i  cer  nim ic.  Nu-i  cerem    îm preju rările   şl   oam enii  nu   gret  nim ic,  şi  nu  regreta  nim ic   şi  călăuzitori,  acolo  la  Iancu  Nouţ   goste.
           nici  azi.                    ne-au  îngăduit  să  facem  binele  pe   Să  răspundem   la  ură  cu  iubire,   Voi  fi  între  acei  eu  care  am   copi­
             Jud ecata  lui  pătim aşă  de   azi   care  îm preună  am   dorit  cu  atîtn   la  bine  cu  m îngîierc,  la  nedreptate   lărit  şi  am  cunoscut  şi  durerile  şi   NICI  O  LACRIMA  1
           nu  ne  înjoseşte  şi  nu  ne  atinge.  pasiune  să-l  facem  ţării  n o astre]  cu  iertare,  lipsurile.  îm prejurările  ne-au  în ­  ION
   1   2   3   4