Page 2 - Calauza_1990_03_09
P. 2

Pag.  2                                                                                                        CÂLAUZA  Nr.  9  %   joi  29  martie  1990


              ŞTIM  PE  CINE  VOM    ALEGE  SA  NE  CONDUCĂ
                                                                            Aşa  se  recrutau  teroriştii                              „Cine-i sănătos să
                C u       s a u        I ă r ă         r e ge
                                                                                  STRICT AUTENTIC  :  "NOTĂ  TELEFONICĂ                  trăiască, cine-i
              Ultimii  45  de  ani  au  fost   o   fim  tot  tim pul  sub  stăpîn ?
            experienţă  am ară   pentru  acest   M ulte  naţiuni  şi-au  jertfit  fiii        DIN  5.  08.  1989.
            popor.  A m ară  şi  m ai  ales  inutilă.   pentru  a  scăpa  de  regi.  Tinerii                                           bolnav, să moară"
            Dar  nu  cred  că  asta  înseam nă  să   m artiri  din  decem brie  nu   s-au
            ne  întoarcem   în  urm ă  cu  patru-   jertfit  ca  noi  să  rechem ăm   regele.  In  atenţia  prim ului  secretar  şi  a  instructorului  central  :
            cinci  decenii  pentru  a  continua   Ideea  de  rege  se  opune  ideii   Luaţi  m ăsuri  urgente  pentru  selecţionarea  unui  num ăr  de  4  tineri   Şi  dacă  em oţiile  plecării
            ceea  ce  a  fost  în treru pt  atunci.  de  dem ocraţie.  N -ar  fi  aşa  dacă   (băieţi)  care  să  corespundă  urm ătoarelor  criterii :  au  fost  cum  au  fost,  cele
              Noi  ne-am  născut  după  m onar­  regele  ar  fi  ales  dintre  noi.  Dar                                               ajungerii  in  m area   m etro­
             hie  şi  e  destul  de  greu  să  ne  i-   ca  să  fii  rege,  trebuie  să  ai  „sîn-   0  înălţim e :  1,75  —  1,85     polă,  au  fost  cu  totul  şi  cu
             m aginăm   acele  vrem uri.  Monar-   ge  domnesc".  E  mai  de  soi  „sin-   0  starea  sănătăţii  :  perfectă           totul  apăsătoare.  A eroportul
             Iiia  ni-i  străină,  in  schim b  ne-a   gele  dom nesc"  decît  sîngele   de   T inerii  se  vor  prezenta  la  Liceul  „electronica"  Bucureşti,  sector  II,   şi  m ai  ales  oraşul,  le-au  pus
             fost  d at  să  cunoaştem   un  m onarh   rom ân ?  Decît  sîngele  celor  ucişi   m etrou  direct  din  G ara  de  Nord,  în  cursul  zilei  de  m arţi  08.08.1989   celor  două  rom ânce,  aceiaşi
             -are  ne-a  iobăgit  îndeajuns  spi­  în  decem brie,  de  pildă ?                                                        în trebare  „Cum  ajungem   la
             ritualiceşte.                  Poate  că  titlul  de  rege  ar  fi   pînă  la  orele  14,00  şi  vor  fi  însoţiţi  de  un  activist  al  C.J.  U.T.C.  care   spitalul Fiodorov ?“  ce  pu rta
                                                                         va  avea  asupra  lui  un  avans  de  1500  lei  pentru  asigurarea  defluirii
              Cred  că   trebuie  să  profităm    doar  simbolic.  Dar  în  acest  caz,                                                chiar  num ele   m arelui  spe­
             um va  de  toată  m izeria  pe  caic   ce  rost  ar  mai  avea ?  în  judeţ  a  tinerilor  necorespunzători  cerinţelor  program ului  de  pre­  cialist  oftalmolog.  In   pri­
                                                                         gătire  în  tabăra  de  defilare  din  m unicipiul  Bucureşti.  Sem nează  :  Di­
             im  îndurat-o.  făcînd  ca  ea  să  nu   Noi  vrem   un  preşedinte.  Unul                                                m a   zi,   încercările   au
             se  mai  repete.  Trebuie  să  clădim   pe  care-1  putem   alege  şi-l  putem    nu  Drăgan,  secretar  al  C.C.  al  U .T.C .,  T ransm ite  :  Tolontan  Gore,  P ri­  eşuat.  Doamna  Lidia  T rif  îşi
                                                                         meşte :  (sem nătură  indescifrabilă).
             o  societate  în  care,  în  loc  de  regi   schim ba  dacă  nu  corespunde.  E                                           am inteşte  că  deţinea   nişte
             si  regine,  să  fie  suverană  DEMO­  absurd  ca  o  funcţie  —  chiar  re­  Acestea  sînt  rîndurile  citite  de  noi  într-un  caiet  conţinînd  note  te­  num ere  de  telefon  de  la  am ­
             CRAŢIA.                       gală  —  să  fie  ocupată  prin  moş­  lefonice  prim ite  de  fostul  Com itet  judeţean  H unedoara  al  u.t.c.  Desigur   basada  rom ână  de  la  Mos­
              Dacă-  acceptăm   regele,  el   îşi   tenire.              caietul  are  destule  file  interesante,  dar,  în  prim ul  rînd,   conţinutul   cova.  Se  încearcă  m area  cu
             va  revendica  drepturile.  Un  suve­  Noi  ne-am  născut  după  rege   acestei  note  telefonice  ne-a  reţinut  în  mod  special  atenţia.  Ne  putem    degetul.  R ăspunsul  este  ne­
                                                                                                                                       gativ  „Nu  putem   să  vă  a-
             ran  nu  poate  (răi  oricum   şi  oriun­  şi  nu  ne  prea  vine  să  M urim   întreba  la  m odul  cel  m ai  serios :  pe  cine  trebuiau  să  îndepărteze  din
                                                                                                                                       jutăm ,  nu  avem   cum   şi  nici
             de.  Şi  din  ce  să-i  dăm   .din  sărăcia   după  el.  Nici  n-am  fost  educaţi   Bucureşti,  aceşti  tineri  găligani ?  ee  înseam nă  cuvîntul  „necorespun­  fonduri’.  Iar  şi  iar,  pentru
             noastră 7                     în  acest  sens.  A r  fi  binevenită   zători’’  ?  ce  prevedea  program ul  de  defilare ?  cine  îi  „ochea”  la  Bu­  a  cîta  oară,  piedici.
                                           părerea  unor  oam eni  care  l-au  a-   cureşti  pe  cei  care  ar  fi  corespuns  înălţim ii  şi  m usculaturii ?  cîţi  dintre   D oam na  Lidia  T rif   este
              Ceauşescu  s-ar  distra  pe  seama   pucat.  Să  ne  lăm urească   m ăcar   aceşti  tineri  poate  nevinovaţi  au  fost  atraşi  în  cursa  de  a  deveni  „scu­  hotărîtă  să  nu  renunţe.  Re­
             noastră  dacă  am  rechem a  regele.   într-o  singură  direcţie :  i  se  cîn-   tul  personal  de  nădejde  al  dictatorului” ?  vine  cu  un  telefon  la  am ­
             Şi  ar  avea  dreptate :  abia   am   tau  şi  lui  im nuri  de  slavă ?  Sînt  întrebări  la  care  se  răspunde  greu,  dar  trebuie  să  le  punem.  basadă,  plînge  şi   încearcă
             scăpat  de  el  şi  să  aducem   altul?                                                                                   să  înm oaie  inim ile  spunînd
             De  ce  noi.  rom ânii,  trebuie  să  I.AD1SLAU  DARADICS                                        Valeriii  R âurcanu      că  „n-am  venit  aici  pentru
                                                                 M  f l M  —  M  M  —  fl— mBimPWHRIMiri l‘  H T W H —  8—  B —        distracţie,  ci  pentru  lum ina
                Vînt  de  Sahara                               Locuinţe  pentru  infern                                                ochilor  nepoatei’.  De   data
                                                                                                                                       aceasta,  un  dom n  cu  adevă­
                                                                                                                                       ra t  domn,  pe  num ele   de
               Sîm bătă  10  m artie  a.c.,   din
             mai  m ulte  zone  apropiate  ora­  Pliveşti  şi  îţi  vine  să  plîngi.   îmi.  explică  încet,  cu  răbdare  şi   care  se  trage  tot  necazul.  La  sub­  R epan,  nu  num ai  că-i  pro­
             şului  Deva,  s-au  abătut  spre  noi,   Dar  în  locul  celui  care  priveşte,   obidă,  că  viaţa  lor  e  un  coşmar.   sol  e  un  adevărat  lac  de  acum u­  m ite,  dar  o  şi  ajută  cu   o
                                                                                                                                       m aşină
                                                                                                                                               şi  cu  translatoarea.
             adevărate vinturi de  Sahara.  Nori   plîng  pereţii  cu  lacrim i  de  m oar­  Nu  cred  că  vreunul  dintre  ei  a   lare  a  apelor   din   conductele
                                                                                                                                       Titiana,  abia  a  treia  zi,  a-
             uriaşi,  creşteau  din  haldele  de   te.                   depăşit  vîrsta  de  33  de  ani,  dar   sparte,  rău  m irositor,  acoperit  cu   junge  la  doctorul  Fiodorov.
             steril  întunecind  totul  în  jur.  Alţi   Ce-mi  văd  ochii,  întrece  orice   toţi  îm i  arată  docum entele  con­  m ătasea  broaştei,  gazdă  a  m ili­
             nori.  la  fel  de  am biţioşi,  se  ros­  posibilă  im aginaţie.  dam nării  lor  la  o  soartă  crudă,   oanelor  de  ţîn ţari  care  işi   vor   Im ediat,  este  consultată  şi
                                                                                                                                       la  puţine  zile,  i  se  face  pri­
             togoleau  dinspre  Chişcăd.iga.  Din   Nefericiţii  speciei  noastre   u-   toţi  sînt  bolnavi,   toţi  au  două   începe  în  curind  asaltul  asupra   m a  intervenţie.  Se  aşteaptă,
             terenurile  însăm inţaie  cn   griu,   mane,  condam naţii  fostei  socie­  sau  trei  internări  pe  an  prin  sa­  oamenilor.  v-a  izvorî  micul  izvor  de  lu­
                                                                                                         Ce  pot  aceşti  oameni  sâ  spună
             din  apropierea   Term ocentralei   tăţi  comuniste,  a  tuturor  daru ri­  natorii,  spitale  cu  diagnosticul  de   şi  să  facă ?  m ină  în  ochi)  Titianei  ?  Do­
                                                                         nevroză  cardiacă  şi  bronşită  ast­
             M intia,  alţi  nori   de  cenuşă,  sc   lor  diavolului,  vitregiţi  în  viaţă             M-am  despărţit  dc  ci  avînd  sen­  rin ţa  a  fost  m are,  dar,  reu­
             vesteau  şi  mai  răutăcioşi.'   pe   chiar  de  a  respira  acea  parte  de   m atică  şi  asta  nu  e  totul.  O  ti-   tim entul  că  fug  dintr-o  catastrofă   şita   nu  s-a  dovedit  la  fel.
             moment,  cei  oare  ne  aflam   prin   aer  curat  pc  care  bunul  Dumne­  nără  m am ă  cu  vocea  trem urîndă   fără  a-m i  salva  semenii.  Am  do­  Se  revine  cu  o  nouă  inter­
             acele  zone,  ne-am  oprit  şi   am   zeu  ne-o  dă  ca  să  supravieţuim .  şi  cu  ochii  în  lacrim i  îmi  spune :   rit  din  toată  inim a  să-i  a ju t  şi   venţie  şi  tim pul  se  scurge,
                                                                          „fetiţa  mea  se  trezeşte  noaptea
             răm as  o  vrem e  cu  ochii  închişi.   Blocul  86  din  Micro  15  Deva  :                                              iar  term enul  de  şedere   la
                                           ap. 21,  22,23,24.  Locatarii  lor  mă   şi-mi  spune  că  o  dor  picioarele..."   le-am  prom is  că  prin  jurnalul  li­
             Dar,  vrind-nevrînd,   am   sim ţit,   asigură  că  tot  blocul  se  prezintă   M-ara  cutrem urat.  Fetiţa  din  faţa   ber  „Călăuza11,  cărora  s-nu   a-  Moscova,  se  încheie.   Cele
             drept  recom pensă  efectul  aerului   în  această  situaţie  sinistră.  A b­  mea,  căreia  nu-i  puteam   aprecia   dresat  în  scris,  voi  face  cunos­  două,  fac  calea-ntoarsă   a-
             aspru  şi  greu.  Cine  oare  se  îm­  solut  toate  camerele,  situaţie  ne-   vîrsta,  era  bolnavă  dc  reum atism .  cută  nenorocirea  vieţii  lor.  Cînd   casă.  Doctorul  Fiodorov   fi­
             potriveşte  acestor  vinturi  Saha-   intîlnită  de  m ine  pînă  acum,  sînt   Nazaret  Petru  dc  la  I.L.  Deva,   am   plecat,  oamenii  m-nu  condus   xează  o  nouă  întîlnire  pen­
             riene ?  Nu  de  alta,  dar  vor  reveni.   cu  pereţii  îm bibaţi  cu  apă.  Bro­  Urs  Iosif  dc  la  M ina  Munccl,  cei­  pînă  în  faţa  blocului  ca  pe  un   tru   ianuarie  1989.  Deci,  în­
             Am  deţinut  destul  tim p  prim ul   boane  m ari  ca  nişte  lacrimi,  ier   lalţi,  locuiesc  poate  mai   râu   înger  bun,  în  grup,  părinţi   şi  tr-un  tim p  de  două  luni,  sc
             loc,  nu  num ai  din  ţară,  în  ceea   inclus,  igrasie,  m iros  stătut   de   decît  în  peşterile  preistorice.  copii.  Doamne,  fă  să  nu  ic  înşel   cere  o  altă  ieşire  peste  ho­
             ce  priveşte  poluarea.       pivniţă.  în  băi  şi  pc  pereţi,  apa   Locatarii  nu  cer  alte  locuinţe.   speranţa,  să  pot  spera  ca  prin   tare.  De  la  serviciul  paşa­
                                           m usteşte  do  parcă  blocui  ar   fi   Ei  speră  să  sc  facă  o  reparaţie  a   aceste  rînduri,  să  dezm orţim   ini­  poarte,  răspunsul  a  fost  „nu
                    TIM AR  ILIASÂ         fără  acoperiş.  Locatarii  fam ilişti.  blocului,  cer  o  evacuare  urgentă   mile  de  piatră.  se  poate,   nu  avem   voie  să
                                                                                                                                       dăm   asem enea  vize’.  Şi  iar
                                                                         a  apei  din  subsolul  blocului  ne  la  DA VID  RUSU
                                                                                                                                       rugăm inţi,  lacrim i  peste  la­
                                                                                                                                       crim i,  pînă  eînd  se  obţine
                    Să  nu  uitam  nicicînd  morţii                                  Dreptul  la  speranţă                             a  doua  plecare  la  Moscova.
                                                                                                                                       Din  nou,  Domnul  Repan,  de
                  Revoluţiei  din  Decembrie  1989!                                                                                    la  am basadă,  se  dovedeşte
                                                                                                                                       de  un  real  sprijin,  ajutînd
                                                                           Cind  revoluţia  ne-a  adus  li­  tăcioase,  fără  acoperire,  de  desfi­
                                                                         bertatea,  m ulţi  dintre  noi,  ne-am   inţare  a  unora  sau  a  altora,  nu   mai  m ult  decît  a r  l'i  crezut
                                                                         făcut  sem nul  crucii  şi  am  spus   ne  pot  duce  unde  am   vrea  să   oricine.  T itiana  Costea  su­
                                                                                                                                       portă  o  nouă  intervenţie.  Se
                                                                         „Dumnezeu  e  cu  noi“.  Şi,  dum ­  ajungem .  Prea  m ulţi  sîntem   care   pare  că  este  cea  mai  reuşită,
                                                                          nezeu  va  fi  cu  noi,  dacă  vom  şti   credem  că,  ceea  ce  gîndim   este
                                                                         şi  vom  avea  puterea  su  fim  demni,   cel  mai  bine.  Şi  iar  vin  să  zic,   dar  tim pul  afectat  şederii  la
                                                                                                                                       Moscova  este  prea  scurt  şi
                                                                          reali,  cinstiţi.  Dacă  vom  şti  să   să  nu  vopsim  zidurile  cu  tot  felul
                                                                         înlăturăm   ura  şi  discordia  dintre   de  cuvinte  ce  nu-şi  au  rostul  a-   tratam entul  se  încheie  îna­
                                                                                                                                       inte  de  vrem e.  Din  nou,  se
                                                                         noi,  dacă  vom  vieţui  pe  acest  pă-   colo.  Am  văzut  zidul  din  faţa   fixează  o  întîlnire  in  luna
                                                                         m înt  rom ânesc,  în  bună  înţele­  prim ăriei  din  Iiia,  „îm puternicii”   m ai  1989.  Se  obţine,  nu  uşor,
                                                                         gere  şi  nestinsă  iubire.    cu două lozinci  „R om âni!  n u m ai   aprobarea   celei  de  a  treia
                                                                           Dar,  în  aşteptarea  trenului,  a   vrem   păm înt  pe  bani"  „Români   plecări  la  Moscova.  Din  nou
                                                                         autobuzului,  în  piaţă,  pe  stradă,   nu  m ai  vrem   să  cum părăm    pă­  intervenţii  pentru  bătălia  CU
                                                                         în  magazine,  în  birouri  «e  vor­  m înt !  F.S.N.  —  P.C.R.”.   Acest   valul  de  întuneric  din  ochii
                                                                         beşte  mai  ceva  decît  în  parla­  zid  a  fost  construit  să  apere  lo­  atît  de  greu  încercaţi.   O-
                                                                         ment.  Fiecare  este  .capabil”  de   calitatea  de  inundaţii  şi  nu  de   cliiul   drept  pe  care  s-a  fă­
                                                                         a  interpreta  lucrurile,  libertatea,   cea  ce  trece  cuiva  acum,  prin   cut  încercarea  răm îne  încă
                                                                         dem ocraţia.  Cc-ţi   aud  urechile,   cap.  Aşa  cum  spuneam  :   avem   fără  stropul  de  lum ină.  Ul­
                                                                         omule,  din  preajm ă ?  Nimic  alt­  dreptul  la  opinie,  la  replică,   la   tim a  întîlnire  de  la  Moscova
                                                                         ceva  decît  „jos  cu  ăla,  a  fost  aşa   cuvint.  Dar,  coi  mai  m ult  avem   a  fost  fixată  pentru  luna
                                                                         şi  aşa,  nu  ne  servos.e  interesele,   dreptul  la   speranţă  şi  această   noiem brie  1989.  Nu  s-a  mai
                                                                         etc,  etc.“ .  Cerem  şi  iar  eerc-m,   speranţa  trebuie  sâ  o  realizăm    p u tut  ajunge.  D oam na   Li­
                                                                         nu  ne  gîndim   ci,  deocam dată,  si­  nu  înverşunaţi  şi  nici  cu  cozile   dia  T iif  se  zbate  iar  prin
                                                                         tuaţia  pe  care  o  avem  nu  ne  per­  de  topor  în  aer,  ci  cu  eforturi  co­  m em orii  şi  bătăi  la  uşi.  De
                                                                         mite  mai  m ult.  Nu  vrem  să  mai   mune,  cu  gînduri  bune  şi  cu  d ra­  la  M inister  la  D irecţia  sani­
                                                                         aşteptăm ,  cit  de  cit,  pînă  ne  pu­  goste.              tară  şi  din  nou  la  m inister.
                                                                         nem  pe  picioare.  Discuţiile  rău­  TIMAR  ILIASÂ           Se  speră  şi  se  aşteaptă  dar
                                                                                                                                       răbdarea  parcă  a  ajuns   la
                                                                                                                                       apogeu.  S-au  cheltuit   zeci
                                                                                      Salubritatea,  încotro?                          şi  zeci  de  m ii  dc  lei,   s-au
                                                                                                                                       vărsat  cupe  de  lacrim i   şi
                                                                                                                                       T itiana  îşi  am inteşte  de  a-
                                                                             7.  Topor  din  satul  Boz,  comuna  Brănişc.a,  a  fost  in  Cehoslovacia
                                                                         acum  ciţiva  ani  şi  ture  l-a  îneînlat  modul  cum  praghezil,  dc  exem ­  cclc  fraze  inum ane  „Cine-i
                                                                         plu,  t'cghcază  la  păstrarea  curăţeniei  străzilor.  Acolo,  nu  vezi  chiş-   sănătos,  să  trăiască,  cinc-î
                                                                         loacc,  beţe  şi  liîrtiuţe  aruncate  pe  jos.  Dacă,  chiar  sc-ntimplă,  sc-ntim-   bolnav  sâ  moai'ă”.  noastre,
                                                                                                                                         Zilele  libertăţii
                                                                         plă  pe  buzunarul  celui  care  comite  acest  fapt.  Grupurile  de  toaletă
                                                                         din  parcări,  se  află  într-o  asemenea  curăţenie  de  zici  că  n-a  făcut   sperăm   să  aducă  gram ul  de
                                                                         nimeni  nici  un  pas  intr-acolo.  A uzind aiitea  lucruri bune, am  luat  la   lum ină  m ult  aşteptat.   O
                                                                         pas  străzile  oraşului  Deva  şi,  zău,  prima  oară,  m-am  întrebat  unde   nouă  ajungere  la  Moscova
                                                                                                                                       este  cu  totul  posibilă,
                                                                                                                                                            iar
                                                                         sini  măturătorii  de  noapte ?  Cine  ştie  ce  m-aş  mal  fi  întrebat,  dacă   recent,  de  ultim ă  oră,  prin
                                                                         în  faţa  mea,  nişte  puşti,  care  semănau  a  fi  şcolari,  chiar  rostogoleau
                                                                         nişte  hirtii,  re  num ai  voiseră  să  stea  in  buzunare.  l-am  luat  la  rost   Crucea  Roşie  Internaţională,
                                                                         şi,  oarecum,  şi-au  recunoscut  i'ina,  ridicînd  hîrliile  pe  care  le-au.  a-   T itiana  M aria  Costea   are
                                                                                                                                       aprobarea  pentru  a  ajunge
                                                                         şezat  la  locul  lor,  în  coşul  aflat  la  mai  puţin  dc  50  de  metri.  Stră­  în  F ranţa  spre  a  se  face  o
                                                                         zile,  sînt  pudrate  cu  praf  şi  după  „coasele‘  măturătorilor,  mai  ales
                                                                         din  zorii  zilei,  decît  din  noapte,  se  ridică  cohorte  de  nori,  prin  care,   intervenţie  la  ochiul  sting.
                                                                                                                                                            lu­
                                                                                                                                       D um nezeu  să  aju te  ca
                  I n   nou  cadavru  descoperit  in  data  de  28.12.1989  la  Tim işoara.   nu  de  puţine  ori,  grăbindu-ne  spre  servici,  n-avem  altă  cala,  de.cît   m ina  victoriei   să  trium fe
              S-hingiuil  şi  m altratat,  „cirpit"  cu  pitice   tifon,   cadav rul  are   a  ne  tăia  pîrtie.  Încotro,  salubritatea ?  încotro,  cei  care  nu  se  gin-   şi-n  ochii  Titianei.
               inscripţionat  pc  micul  plasture  do  pc  picpl,  mimcl;'  SîM K'lN...  dese  să  mai  reducă  din  poluarea  Devei  ?  încotro,  voi  cei  care  nu  vc-
                  I  oto  :  GAGV -P AR   W l l i V   I  U R S !   \(    <!'■( i  vă  la  doi,  păşi,  să  găsească  acele  coşuri  colectoare  de  hîrtii ?  TIMAR  ILIASÂ
                                                                                                              TIMAR  ILIASÂ
   1   2   3   4