Page 4 - Calauza_1990_03_09
P. 4
pag. 4 CĂLĂUZA Nr. 9 • joi 29 martie 1990
• ________-ts..____
Serial realizat în Iugoslavia Dispută politică GREIERELE ŞI FURNICA
Cine a trădat-o pe LEPABRENA şi răm îne puternic, bătăios... s-a războit cu ţăranii... le-a venit de hac
G reierele : — Eu m ă înscriu la P N Ţ ,... este un partid istoric, a fost
şi m uncircrilor...
mai am adunat în grămadă, bă Cîteodată se mîniază — unde Şi voi fi m ereu în război cu tine furnicuţă-târuncuţă-m uncitoarc...
nuţ cu bănuţ şi apoi am început le este etica, probitatea gazetă
să-mi cumpăr tot cc mi-am do rească ? Mulţi îşi trădează m e Furnica : — Eu răm în cu FRONTUL, păcatele mele că am avut şi
rit. seria din dorinţa de concurenţă am front dc lucru ... şi de pe urm a mea răm îne ceva. Ceva răm îne şi
Deseori gazetarii se grozăi'cau şi de a acapara cititorii cu sen după FRONT.
că ştiu totul despre Lcpa Drena. zaţional şl inedit. Fahreta nu Tu, scripcarulc, toată viaţa ai fost cu lăuta, cuvântul şi... bita !
Dar lucruriic nu stau tocmai aşa. are tim p să se supere pe careva. T.G.B.
La urechile lor ajung numai cc Niciodată. Glumele unora o a-
— Lcpa : — Să facă din m un ca vrea. N im eni nu poate să-i muză, glumele altora o întris
cii un capital. Din m unca lor să pătrundă gindurilc. Nici chiar tează. tn urm ă cu opt ani a ră
adune cu trudă, fărîmă cu }ă- Raka D&kic, impresarul. Cu toate mas surprinsă cînd a citii într-o
rtmă. A ţa vor căpăta plinea cea acestea m ulţi se întrec cu fan revistă din Serbia că viaţa ei
de toate bucuriile. A dinţii va tezii. Lcpa nu-i contestă. Şi cum este o... închisoare !
ft amară. O să treacă vremea şi evită polemica, nici nu Ic inter
ea se va-ndulci. Eu opt ani nu zice... F LO R IA N COPCEA
PERlsCOP spunea clar referitor la acest lu m eu a fost om orît de ruşi şi din
cru că el se va rezolva în func
acest motiv, nici nu m i-ar trebui
ţie de nevoile economici şi a altul, n-am avut tangenţe cu co
M -ar puica condam na cineva cetăţenilor. Poate că lucrătorii m unism ul, dar nu fac un caz din
Că am ce am cu lucrătorii din din com erţ m erg pe m ina dom nu asta şi îm i bag nasul num ai unde-
com erţ, dar se înşeală cu sigu lui Coposu care prom ite că vom mi fierbe oala. Un cunoscut mai
ran ţă, dom niile lor ies singuri în face cum ne taie capul, în liber în vîrstă, spunea că Petru Groza
evidenţă, in sensul rău al cuvân tate. Păcat de asem enea opţiuni s-a lup tat cu ruşii, pe cale diplo
tului. politice... m atică, să răm înă A rdealul in
A cum a cînd toţi ne-am repezi; graniţele lăsate de străbunii noş-
Să ne cerem drepturile, că ce, încotro ne îndreptăm ? Iată trii.
este dem ocraţie, nici dînşii nu întrebarea care m ă frăm întă cînd Dacă-i adevărat, m ăcar pentru
răm în în urm ă. Au trecu t la săp văd oraşul plin de beţivi. De-ar asta, nu trebuie să dăm cu ba
veni mai repede alegerile ca să
tăm âna de lucru de cinci zile, dar rosul în el, ci să aşteptăm să se
a u oricum şi oricînd ci, sim băta ne m işcăm în cadrul unor legi, că
şi dum inica, lăsînd prăvălii de acum m uncim puţini dar de mîn- lăm urească lucrurile. Să aşteptăm
serviciu — ca şi farm aciile — în cat m încăm toţi. Vă spun ca u- să-şi spună părerea oam eni conj?
petenţi, m ai ales acum a cînd unii
caz de forţă m ajoră. nul care de cînd m ă ştiu n-am
A şa se face că oam enii din cunoscut altă form ă (ie a primi indivizi vor să demoleze tot ce-i
G ojdu se duc să-şi cum pere pîine bani decit atunci cînd am sem rom ânesc în ArdeaL
tn m icro lf>, cei din Progresul nat un sfat de plată, la sflr.şitul
m erg la Ciangiii şi cei din micro unei perioade de trudă. DA VID RUSU
Î3 merg la gară. Tot avem sîm- N-am fost de faţă, dar am vă
foătă liberă de ce să nu circulăm ? zut urm ele. Am auzit că în faţa
Le am intesc dom nilor din co prim ăriei au năvălit într-o zi o O întrebare
m erţ şi doam nelor, desigur, că trupă de „revoluţionari41, ca să
prim ul m inistru Petre Roman demoleze Statuia lui Groza. T atăl D-l Crişan Fu gen din Deva,
micro 15, bloc 61, ap. 76, în
treabă şi ne roagă să întrebăm
şi noi m ai departe — care este
Or, acest roşu, este detestat,
M O D A m otivul de se dă în continuare Despre ruşine hulit de tot omul dc bine.
căldură în calorifer? Nu de Totuşi, în ceea ce priveşte
M a c h i a j u l alta, d ar iarna a trecut de om. se exteriorează prin ro culoarea roşie, oare să nu
Ruşinea om ului, dacă este
m ult iar oam enii au cc face
cu banii pe care ii dau deo şul obrajilor. N um ai că „ro mai fie roşul — ruşinii din
obraji (atit de natural),
o
cam dată ca şi cum s-ar duce şul" este culoarea simbol a
M achiajul conferă fem eii i- schi de roz şi am etist. Rimelul pe Apa Sîmbetci... calitate o om ului ?
deea de m ister, de frum useţe ac cel mai des folosit este de cu comunism ului. T.G.B.
centuată intr-un anum e fel (po loare bleum arin. în ocazii deose
triv it gustului, genului, îm preju bite se aplică pe pleoape şi un
rării). De aceea, ca, fem eia, dă o strat uşor de fard lucitor. Şi -a omorît fratele
deosebită im portanţă şi acestui Pom eţii sînt „trataţi" cu fard Educaţia rutieră a celor mai şori. Traficul era lejer, îm preju buitul MOTOC 1 ZI DOR, din Vul
aspect. roz. m ulţi conducători auto, experienţa rim ile miroseau frum os a prim ă can, sînt scoşi doi morţi, unu
R evistele de specialitate ne Buzele, sînt mai întii conturate în conducerea autoturism ului şi vară, şi num ai pocnetul uşor a]
spun că anului 1990 îi este carac cu un roşu foarte puternic, date respectarea, înainte de toate, cu m ugurilor şi zumzetul tim id al fiind fratele bun al şoferului şi
incă patru persoane
accidentaţi
teristic un m achiaj m ai discret apoi cu ruj şi după aceea cu un stricteţe a legislaţiei în vigoare albinelor tulburau liniştea aces foarte grav. Din celălalt auto
decit în anii trecuţi, mai natural. creion de aceeaşi nuanţă se con privind circulaţia pe drum urile tei zone de basm. .Soarele înce turism sînt recuperate ahe fe r
P resupun că ştim — m achiajul turează form a lor. publice contribuie la desfăşura puse să coboare lin pe bolta a l • victim e şi dintre acestea două
se aplică po un ten foarte curat... O brajii se păstrează la culoa rea in siguranţă a traficului ru bastră spre linişlila înserare şi fiind în stare gravă.
începem cu zona ochilor Sprîn rea cit mai naturală, folosindu-sc tier. La com portam entul civili se părea că nim ic nu va putea Vinovatul, MOTOC 1ZIDOI1, la
cenele se poartă neepilate natu fond de ten de culoare deschisă. zat, de încadrare exigentă în li strica acest echilibru. rândul lui rănit grav, avea în
rale, dar bine periate. Pleoapele tera legii, celui de la volan îi mai Deodată, se aud scrîşncte de singe o îm bibaţie alcoolică dc
colorate discret cu nuanţe indeo- MIRIAM
revine obligaţia de a avea con frână şi derapare, rar pietricelele 1,73 gram e la mie şi era deci în
duită preventivă. în sensul larg drum ului sînt îm proşcate în toate pragul inconştienţei. Băuse la
direcţiile de anvelopele lot mai
al cuvintului prin această aşa Vulcan Ia priveghiul tatălui său
zisă „conduită preventivă în tra solicitate ale unui autoturism cc-şi decedat de curînd şi devenind ge
ea un bolid din
făcea apariţia
neros, poate aju tai şi de discuţiile
G hieitul în cafea (III) fic44 se înţelege com portam entul curba fără vizibilitate. Nefericit clin fam ilie, a plecat cu maşina
corect, fără greşală al conducăto
rului de vehicul în scopul evitării mom ent pentru celălalt partener secondat de fratele său (care a
înainte de a începe a descrie re înseamnă fiecare figură in parte, evenim entelor rutiere, în pof'da de drum , şi el un autom obil, care vea doar 39 de ani) să-şi aducă
trebuie să mai explicăm ce înseamnă anumite părţi ale ccşcuţci. venea paşnic din sens opus şi patru nule din localitatea Pui
acţiunilor incorecte, riscante, u- care avea să se înlîlnească într-o
Astfel, fundul ccşcuţci vă va arăta starea sufletească a persoanei. ncori, dc-a dreptul periculoase ale Şi aici, la Pui a mai consumat
Aşa de pildă, dacă fundul ceştii va fi negru, — adică zaţul sirius celorlalţi participanţi la traficul izbitură violentă cu bolidul uci băuturi alcoolice pină a ajuns in
gaş. .
form ind o negură, înseamnă că persoana căreia ii ghicim c foarte rutier, precum şi a condiţiilor ne stare de beţie, aşa pornind îna
Aburi şj fum, şi vaiete de du
amărită. favorabile de tim p, de drum şi rere au cuprins liniştitele îm pre poi spre Vulcan. Cursa Iui nebu
Dacă pc fundul ceştii nu-i nici întunecat, nici luminos, înseamnă de trafic. nească avea să se oprească în a-
jurim i. B ilanţul este tragic. Din ccst tragic accident cu consccin
că starea sufletească e potrivită. Mai pc scurt spus, conduita pre autoturism ul buclucaş 1-IID-782.Î, ţele relatate.
Dacă pe fundul ceştii se formează o rotocoală mică, tare neagră ventivă poate fi definită ca „a- la volanul căruia se aflase nesă t r a i a n b .
şi dejurîm prejur se limpezeşte, atunci momentan starea sufletească daptarca unei m aniere de con
e proastă, dar in scurt tim p se va schimba în bine. ducere care să te ferească de pros
Va avea o mare m ulţum ire sau bucurie sufletească. tia altuia".
Dacă, dimpotrivă, la mijlocul ceştii e o rază mică de soare în Uneori, însă nici un fel dc com
conjurată ca dc un nor negru, sau dc nori negri, atunci Înseamnă portam ent corect, civilizat, pre
ventiv nu ajută la evitarea acci
că acea persoană se găseşte m omentan într-o stare sufletească foarte dentelor şi aceasta se întîm plă
bună, şi că in curînd, dacă c numai un nor, va avea un singur ne cînd gama abaterilor dc la nor
caz, iar dacă sunt mai m ulţi nori, mai m ulte necazuri şi din diferite
părţi. mele rutiere este com plexă şi
neaşteptată Cele mai m ulte ase
Dacă la norul format, putem distinge din zaţ ca silueta unei per
soana, atunci putem şti de unde e de aşteptat acest necaz. Dc pildă, menea accidente de neevitat, sînt
dacă se profilează silueta unui linăr, dacă e brun, se va forma din provocate de şoferii care conduc
după cc au consum at băuturi al
z a ţ ; iar dacă e blond o siluetă albă. Dacă e înalt, o siluetă mal coolice.
înaltă; dacă a mărunt, una mai mică. Dacă e vorba de silueta unei
femei, atunci se formează o silueta de femeie. Un astfel dc evenim ent, im po
sibil de evitat s-a întîm plat zi
(va urma) lele trecute în localitatea Meri-
» C A L A U Z A • G olaboratori externi ai „Călăuzei" : Pelrit Ju rj O Semnatarii materialelor publicate în pagi
(Detroit, S.U.A.), Em ilia G urschi (Ghişinău), Nicolas
Juma] independent de opinie şi informare. Pânclaru (Paris, Franţa). nile jurnalului nostru poartă întreaga răs
Redacţia şi administraţia t 2700 Deva, str. Acest num ăr a fost tipărit de fraţii noştri tipo pundere pentru conţinutul acestora.
Avram Iancu, bloG H-l, etajul I, telefon de grafi : Pena Nicolae, Bocşer €ălin, linotipiştl, B ordean
Ioan, Borza A dalbert, paginatori, Iepure Dorin zinco
noapte şi de zi 1 55 45. graf, Sas Romo sterotipar, Popa V alentin, lbănescu ■ Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor.
Tiparul i Tipografia Deva, str. 23 August, C ristian .rotativă şi m aistrul Popa Ionel. Luăm în considerare şi anonimele, cu con
nr. 257 T iraj 40 000 diţia să reflecte adevărul.