Page 4 - Calauza_1990_03_09
P. 4

pag.  4                                                                                                        CĂLĂUZA  Nr.  9  •   joi  29  martie  1990
                                                                                                                                           •     ________-ts..____

                                                       Serial  realizat  în  Iugoslavia                     Dispută  politică  GREIERELE  ŞI  FURNICA

                                              Cine  a  trădat-o  pe  LEPABRENA                             şi  răm îne  puternic,  bătăios...  s-a  războit  cu  ţăranii...  le-a  venit  de  hac
                                                                                                            G reierele :  —  Eu  m ă  înscriu  la  P N Ţ ,...  este  un  partid  istoric,  a  fost
                                                                                                           şi  m uncircrilor...
                                               mai  am   adunat  în  grămadă,  bă­  Cîteodată  se  mîniază  —  unde   Şi  voi  fi  m ereu  în  război  cu  tine  furnicuţă-târuncuţă-m uncitoarc...
                                               nuţ  cu  bănuţ  şi  apoi  am  început   le  este  etica,  probitatea  gazetă­
                                               să-mi  cumpăr  tot  cc  mi-am  do­  rească ?  Mulţi  îşi  trădează  m e­  Furnica :  —  Eu  răm în  cu  FRONTUL,  păcatele  mele  că  am   avut  şi
                                               rit.                          seria  din  dorinţa  de  concurenţă   am   front  dc  lucru ...  şi  de  pe  urm a  mea  răm îne  ceva.  Ceva  răm îne  şi
                                                Deseori  gazetarii  se  grozăi'cau   şi  de  a  acapara  cititorii  cu  sen­  după  FRONT.
                                               că  ştiu  totul  despre  Lcpa  Drena.   zaţional  şl  inedit.  Fahreta   nu   Tu,  scripcarulc,  toată  viaţa  ai  fost  cu  lăuta,  cuvântul  şi...  bita !
                                               Dar  lucruriic  nu  stau  tocmai  aşa.   are  tim p  să  se  supere  pe  careva.                          T.G.B.
                                               La  urechile  lor  ajung  numai  cc   Niciodată.  Glumele  unora  o   a-
                  —  Lcpa :  —  Să  facă  din  m un­  ca  vrea.  N im eni  nu  poate  să-i   muză,   glumele   altora  o  întris­
                cii  un  capital.  Din  m unca  lor  să   pătrundă  gindurilc.   Nici  chiar   tează.  tn  urm ă  cu  opt  ani  a  ră­
                adune  cu  trudă,  fărîmă  cu  }ă-   Raka  D&kic,  impresarul.  Cu toate   mas  surprinsă  cînd  a  citii  într-o
                rtmă.  A ţa  vor  căpăta  plinea  cea   acestea  m ulţi  se  întrec  cu  fan­  revistă  din   Serbia  că  viaţa  ei
                de  toate  bucuriile.  A  dinţii   va   tezii.  Lcpa  nu-i  contestă.  Şi  cum   este  o...  închisoare !
                ft  amară.  O  să  treacă  vremea  şi   evită  polemica,  nici  nu  Ic  inter­
                ea  se  va-ndulci.  Eu  opt  ani  nu­  zice...                        F LO R IA N   COPCEA


                      PERlsCOP                spunea  clar  referitor  la  acest  lu­  m eu  a  fost  om orît  de  ruşi  şi  din
                                              cru  că  el  se  va  rezolva  în  func­
                                                                            acest  motiv,  nici  nu  m i-ar  trebui
                                              ţie  de  nevoile  economici  şi   a   altul,  n-am   avut  tangenţe  cu  co­
                  M -ar  puica  condam na  cineva   cetăţenilor.   Poate  că  lucrătorii   m unism ul,  dar  nu  fac  un  caz  din
                Că  am   ce  am   cu  lucrătorii   din   din  com erţ  m erg  pe  m ina  dom nu­  asta  şi  îm i  bag  nasul  num ai  unde-
                com erţ,  dar  se  înşeală  cu  sigu­  lui  Coposu  care  prom ite  că  vom   mi  fierbe  oala.  Un  cunoscut  mai
                ran ţă,  dom niile  lor  ies  singuri  în   face  cum  ne  taie  capul,  în  liber­  în  vîrstă,  spunea  că  Petru  Groza
                evidenţă,  in  sensul  rău   al  cuvân­  tate.  Păcat  de  asem enea  opţiuni   s-a  lup tat  cu  ruşii,  pe  cale  diplo­
                tului.                        politice...                   m atică,  să  răm înă  A rdealul   in
                  A cum a  cînd  toţi  ne-am   repezi;                      graniţele  lăsate  de  străbunii  noş-
                Să  ne  cerem    drepturile,  că  ce,   încotro  ne  îndreptăm  ?   Iată   trii.
                este  dem ocraţie,   nici  dînşii  nu   întrebarea  care  m ă  frăm întă  cînd   Dacă-i  adevărat,  m ăcar  pentru
                răm în  în  urm ă.  Au  trecu t  la  săp­  văd  oraşul  plin  de  beţivi.  De-ar   asta,  nu  trebuie  să  dăm   cu  ba­
                                              veni  mai  repede  alegerile  ca  să
                tăm âna  de  lucru  de  cinci  zile,  dar                   rosul  în  el,  ci  să  aşteptăm   să  se
                a u   oricum   şi  oricînd  ci,  sim băta   ne m işcăm   în  cadrul  unor  legi,  că
                şi  dum inica,  lăsînd  prăvălii   de   acum  m uncim   puţini  dar  de  mîn-   lăm urească  lucrurile.  Să  aşteptăm
                serviciu  —  ca  şi  farm aciile  —  în   cat  m încăm   toţi.  Vă  spun  ca  u-   să-şi  spună  părerea  oam eni  conj?
                                                                            petenţi,  m ai  ales  acum a  cînd  unii
                caz  de  forţă  m ajoră.      nul  care  de  cînd  m ă  ştiu   n-am
                  A şa  se  face  că  oam enii   din   cunoscut  altă  form ă  (ie  a  primi   indivizi  vor  să  demoleze  tot  ce-i
                G ojdu  se  duc  să-şi  cum pere  pîine   bani  decit  atunci  cînd  am   sem­  rom ânesc  în  ArdeaL
                tn   m icro  lf>,  cei  din  Progresul   nat  un  sfat  de  plată,  la  sflr.şitul
                m erg  la  Ciangiii  şi  cei  din  micro   unei  perioade  de  trudă.  DA VID  RUSU
                Î3  merg  la  gară.  Tot  avem   sîm-   N-am  fost  de  faţă,  dar  am  vă­
                foătă  liberă  de  ce  să  nu  circulăm ?  zut  urm ele.  Am  auzit  că  în  faţa
                  Le  am intesc  dom nilor  din   co­  prim ăriei  au  năvălit  într-o  zi  o   O  întrebare
                m erţ  şi  doam nelor,  desigur,   că   trupă  de  „revoluţionari41,  ca  să
                prim ul   m inistru  Petre  Roman  demoleze  Statuia  lui  Groza.  T atăl  D-l  Crişan  Fu gen  din  Deva,
                                                                              micro  15,  bloc  61,  ap.  76,  în­
                                                                              treabă  şi  ne  roagă  să  întrebăm
                                                                              şi  noi  m ai  departe  —  care  este
                                                                                                                                           Or,  acest  roşu,  este  detestat,
                M O D A                                                       m otivul  de  se  dă  în  continuare   Despre  ruşine       hulit  de  tot  omul  dc  bine.
                                                                              căldură  în  calorifer?  Nu  de                               Totuşi,  în  ceea  ce  priveşte
                                M a c h i a j u l                             alta,  d ar  iarna  a  trecut  de   om.  se  exteriorează  prin  ro­  culoarea   roşie,  oare  să  nu
                                                                                                                Ruşinea  om ului,  dacă  este
                                                                              m ult  iar  oam enii  au  cc  face
                                                                              cu  banii  pe  care  ii  dau  deo­  şul  obrajilor.  N um ai  că  „ro­  mai  fie  roşul  —  ruşinii  din
                                                                                                                                          obraji  (atit  de  natural),
                                                                                                                                                                 o
                                                                              cam dată  ca  şi  cum  s-ar  duce   şul"  este  culoarea  simbol  a
                  M achiajul  conferă  fem eii   i-   schi  de  roz  şi  am etist.  Rimelul   pe  Apa  Sîmbetci...                        calitate  o  om ului ?
                deea  de  m ister,  de  frum useţe  ac­  cel  mai  des  folosit  este  de   cu­                comunism ului.                              T.G.B.
                centuată  intr-un  anum e  fel  (po­  loare  bleum arin.  în  ocazii  deose­
                triv it  gustului,  genului,  îm preju­  bite  se  aplică  pe  pleoape  şi  un
                rării).  De  aceea,  ca,  fem eia,  dă  o   strat  uşor  de  fard  lucitor.           Şi  -a  omorît  fratele
                deosebită   im portanţă  şi  acestui   Pom eţii  sînt  „trataţi"  cu  fard   Educaţia  rutieră  a  celor   mai   şori.  Traficul  era  lejer,  îm preju­  buitul  MOTOC  1 ZI DOR,  din  Vul
                aspect.                       roz.                          m ulţi  conducători  auto,  experienţa   rim ile  miroseau  frum os  a  prim ă­  can,  sînt  scoşi  doi  morţi,  unu
                  R evistele  de  specialitate   ne   Buzele,  sînt  mai  întii  conturate   în  conducerea  autoturism ului  şi   vară,  şi  num ai  pocnetul  uşor  a]
                spun  că  anului  1990  îi  este  carac­  cu  un  roşu  foarte  puternic,  date   respectarea,  înainte  de  toate,  cu   m ugurilor  şi  zumzetul   tim id  al   fiind  fratele  bun  al  şoferului  şi
                                                                                                                                        incă  patru  persoane
                                                                                                                                                           accidentaţi
                teristic  un  m achiaj  m ai  discret   apoi  cu  ruj  şi  după  aceea  cu  un   stricteţe  a  legislaţiei  în  vigoare   albinelor  tulburau  liniştea  aces­  foarte  grav.   Din  celălalt  auto
                decit  în  anii  trecuţi,  mai  natural.  creion  de  aceeaşi  nuanţă  se  con­  privind   circulaţia  pe  drum urile   tei  zone  de  basm.  .Soarele  înce­  turism   sînt  recuperate  ahe  fe r
                  P resupun  că  ştim   —  m achiajul   turează  form a  lor.  publice  contribuie  la  desfăşura­  puse  să  coboare  lin  pe  bolta  a l­  • victim e  şi  dintre  acestea   două
                se  aplică  po  un  ten  foarte  curat...  O brajii  se  păstrează  la  culoa­  rea  in  siguranţă  a  traficului  ru­  bastră  spre  linişlila  înserare  şi   fiind  în  stare  gravă.
                  începem   cu  zona  ochilor  Sprîn   rea  cit  mai  naturală,  folosindu-sc   tier.  La  com portam entul  civili­  se  părea  că  nim ic  nu  va  putea   Vinovatul,  MOTOC  1ZIDOI1,  la
                cenele  se  poartă  neepilate  natu­  fond  de  ten  de  culoare  deschisă.  zat,  de  încadrare  exigentă  în  li­  strica  acest  echilibru.  rândul  lui  rănit  grav,  avea   în
                rale,  dar  bine  periate.  Pleoapele                        tera  legii,  celui  de  la  volan  îi  mai   Deodată,  se  aud  scrîşncte  de   singe  o  îm bibaţie  alcoolică   dc
                colorate  discret  cu  nuanţe  indeo-    MIRIAM
                                                                             revine  obligaţia  de  a  avea  con­  frână  şi  derapare,  rar  pietricelele   1,73  gram e  la  mie  şi  era  deci  în
                                                                             duită  preventivă.  în  sensul  larg   drum ului  sînt  îm proşcate  în  toate   pragul   inconştienţei.  Băuse   la
                                                                                                          direcţiile  de  anvelopele  lot  mai
                                                                             al  cuvintului   prin  această  aşa                         Vulcan  Ia  priveghiul  tatălui  său
                                                                             zisă  „conduită  preventivă  în  tra­  solicitate  ale  unui  autoturism   cc-şi   decedat  de  curînd  şi  devenind  ge­
                                                                                                                        ea  un  bolid  din
                                                                                                           făcea  apariţia
                                                                                                                                         neros,  poate  aju tai  şi  de  discuţiile
                      G hieitul  în  cafea  (III)                            fic44  se  înţelege  com portam entul   curba  fără  vizibilitate.  Nefericit   clin  fam ilie,  a  plecat  cu  maşina
                                                                             corect,  fără  greşală  al  conducăto­
                                                                             rului  de  vehicul  în  scopul  evitării   mom ent  pentru  celălalt  partener   secondat  de  fratele  său  (care  a
                    înainte  de  a  începe  a  descrie  re  înseamnă  fiecare  figură  in  parte,   evenim entelor  rutiere,  în  pof'da   de  drum ,  şi  el  un  autom obil,  care   vea  doar  39  de  ani)  să-şi  aducă
                 trebuie  să  mai  explicăm  ce  înseamnă  anumite  părţi  ale  ccşcuţci.                  venea  paşnic  din  sens  opus   şi   patru  nule  din  localitatea  Pui
                                                                             acţiunilor  incorecte,  riscante,  u-   care  avea  să  se  înlîlnească  într-o
                    Astfel,  fundul  ccşcuţci  vă   va  arăta  starea  sufletească  a  persoanei.   ncori,  dc-a  dreptul  periculoase  ale   Şi  aici,  la  Pui  a  mai  consumat
                 Aşa  de  pildă,  dacă  fundul  ceştii  va  fi  negru,  —  adică  zaţul  sirius   celorlalţi  participanţi  la  traficul   izbitură  violentă  cu  bolidul  uci­  băuturi  alcoolice  pină  a  ajuns  in
                                                                                                           gaş.  .
                 form ind  o  negură,  înseamnă  că  persoana  căreia  ii  ghicim  c  foarte   rutier,  precum   şi  a  condiţiilor  ne­  stare  de  beţie,  aşa  pornind  îna
                                                                                                            Aburi  şj  fum,  şi  vaiete  de  du­
                 amărită.                                                    favorabile  de  tim p,  de  drum   şi   rere  au  cuprins  liniştitele  îm pre­  poi  spre  Vulcan.  Cursa  Iui  nebu­
                    Dacă  pc  fundul  ceştii  nu-i  nici  întunecat,  nici  luminos,  înseamnă   de  trafic.                             nească  avea  să  se  oprească  în  a-
                                                                                                           jurim i.  B ilanţul  este  tragic.  Din   ccst  tragic  accident  cu  consccin
                 că  starea  sufletească  e  potrivită.                       Mai  pc  scurt  spus,  conduita  pre­  autoturism ul  buclucaş  1-IID-782.Î,   ţele  relatate.
                    Dacă  pe  fundul  ceştii  se  formează  o  rotocoală  mică,  tare  neagră   ventivă  poate  fi  definită  ca  „a-   la  volanul  căruia  se  aflase  nesă­  t r a i a n   b .
                 şi  dejurîm prejur  se  limpezeşte,  atunci  momentan  starea  sufletească   daptarca  unei  m aniere  de  con­
                 e  proastă,  dar  in  scurt  tim p  se  va  schimba  în  bine.  ducere  care  să  te  ferească  de  pros­
                    Va  avea  o  mare  m ulţum ire  sau  bucurie  sufletească.  tia  altuia".
                    Dacă,  dimpotrivă,  la  mijlocul  ceştii  e  o  rază  mică  de  soare  în­  Uneori,  însă  nici  un  fel  dc  com­
                 conjurată  ca  dc  un  nor  negru,  sau  dc  nori  negri,  atunci  Înseamnă   portam ent  corect,  civilizat,  pre­
                                                                             ventiv  nu  ajută  la  evitarea  acci­
                 că  acea  persoană  se  găseşte  m omentan  într-o  stare  sufletească  foarte   dentelor  şi  aceasta  se  întîm plă
                 bună,  şi  că  in  curînd,  dacă  c  numai  un  nor,  va  avea  un  singur  ne­  cînd  gama  abaterilor  dc  la  nor­
                 caz,  iar  dacă  sunt  mai  m ulţi  nori,  mai  m ulte  necazuri  şi  din  diferite
                 părţi.                                                      mele  rutiere  este  com plexă   şi
                                                                             neaşteptată  Cele  mai  m ulte  ase­
                    Dacă  la  norul  format,  putem  distinge  din  zaţ  ca  silueta  unei  per­
                 soana,  atunci  putem   şti  de  unde  e  de  aşteptat  acest  necaz.  Dc  pildă,   menea  accidente  de  neevitat,  sînt
                 dacă  se  profilează  silueta  unui  linăr,  dacă  e  brun,  se  va  forma  din   provocate  de  şoferii  care  conduc
                                                                             după  cc  au  consum at  băuturi  al­
                 z a ţ ;  iar  dacă  e  blond   o  siluetă  albă.  Dacă  e  înalt,  o  siluetă  mal   coolice.
                 înaltă;  dacă  a  mărunt,  una  mai  mică.  Dacă  e  vorba  de  silueta  unei
                 femei,  atunci  se  formează  o  silueta  de  femeie.        Un  astfel  dc  evenim ent,  im po­
                                                                             sibil  de  evitat  s-a  întîm plat  zi­
                                          (va  urma)                         lele  trecute  în  localitatea  Meri-
                            »   C A L A U Z A      •                    G olaboratori  externi  ai  „Călăuzei"  :  Pelrit  Ju rj   O  Semnatarii  materialelor  publicate  în  pagi­
                                                                     (Detroit,  S.U.A.),  Em ilia  G urschi  (Ghişinău),  Nicolas
                      Juma]  independent  de  opinie  şi  informare.   Pânclaru  (Paris,  Franţa).                        nile  jurnalului  nostru  poartă  întreaga  răs­
                      Redacţia  şi  administraţia  t  2700  Deva,  str.   Acest  num ăr  a  fost  tipărit  de  fraţii  noştri  tipo­  pundere  pentru  conţinutul  acestora.
                  Avram  Iancu,  bloG  H-l,  etajul  I,  telefon  de   grafi  :  Pena  Nicolae,  Bocşer  €ălin,  linotipiştl,  B ordean
                                                                     Ioan,  Borza  A dalbert,  paginatori,  Iepure  Dorin  zinco­
                  noapte  şi  de  zi  1 55 45.                       graf,  Sas  Romo   sterotipar,  Popa  V alentin,  lbănescu   ■  Aşteptăm  cu încredere scrisorile cititorilor.
                      Tiparul  i  Tipografia  Deva,  str.  23  August,   C ristian  .rotativă  şi  m aistrul  Popa  Ionel.  Luăm  în  considerare  şi  anonimele,  cu  con­
                  nr.  257                                                             T iraj  40 000                       diţia  să  reflecte  adevărul.
   1   2   3   4