Page 1 - Calauza_1990_04_10
P. 1
Gazetă independentă de opinie şi informare. Apare sâptâmînal I Anul I, 10 • JOI 5 aprilie 1990 A nnriinî 7 lot
Despre lucruri sacre De Ia colaboratorul nostru Comentariul săptămînii
PETRU JURJ din Detroit,
îa aceste zile de adevărată re noastră. Pentru că, in fapt, a- S.U.A, INTILNIREA UNICĂ
strişte pentru biata noastră ţă ceste păreri invită sau, mai bine
rişoară — cînd politicienii şi-au zis, incită la dialog. Altfel, fiţi La 6 martie a.c. Philip Chris- Apariţia Decretului — Lege creat revoluţia din decembrie
început bătălia electorală, iar în siguri, nu s-ar fi născut nici rin- tansen, reprezentant al ministeru pentru alegerea parlamentului şi 1989.
Transilvania strămoşească se durile de faţă. Revenind la temă, lui pentru agricultură, s-a depla a preşedintelui ţării reprezintă Aşadar, la 20 mai a.c. vom a-
cicatrizează cu grea rănile lup să arătăm că Imnul do Stat al sat la Bucureşti pentru a aranja nu numai o revelaţie, ci şi o lcge Parlamentul, cu cele două
telor fratricide — se găseşte tot României nici nu mai poate in livrarea unor ajutoare in ali întîlnire unică oferită linei ge camere ale sale. Adunarea De
mai mulţi publicişti care se o- tra în această discuţie, el fiind mente în valoare de 62 milioane neraţii aproape în crepuscul. putaţilor şi Senatul, precum şi
presc, cu gîndul şi condeiul, a- cunoscutul poem „Un răsunet" de dolart. In capitala României Pentru că totul s-a cotat timp de preşedintele României. Pînă a-
sopra unor subiecte sacre : cum sau „Dcşteaptă-le române", po se mai află o echipă da experţi peste 4 decenii după principii, tunci, in viaţa politică a ţării
trebuie să arate drapelul şi stema care Revoluţia din Decembrie l-a americani, care au ca sarcină a- reguli şi norme împrumutate, de s-a declanşat campania electo
României, cînd să fie hotărîtă ales dintre atîtea alte cîntece de celaşi lucru — de a perfecta a- esenţă totalitară, străine firii
ziua naţională a poporului nos dezrobire ale românilor şi l-a cest ajutor umanitar: 500 000 tone noastre conciliante, democratice, rală, care şi ca de peste o ju
tru. împlîntat, ca pe un stilet, cu o metrice de porumb vor fi livrate în deschise spre lumină. mătate de secol, prin întregul
său conţinut, este
absolut ine
Mărturisesc, sînt atît de sfinle forţă cosmică, piuă la miezul de ţară, împreună cu 7 500 tone de Cînd deschizi acest act norma dită, oferind unui mare număr
aceste subiecte pentru noi, ro soare al sufletului nostru. unt. Porumbul, în valoare de 20 tiv, conţinînd nu mai puţin de de partide şi grupări politice
mânii, incit îmi c frică, parcă, Succint, nc vom opri asupra milioane de dolari va fi vîndut 100 de articole, exact ioo, cu să-.şi manifeste opţiunea asupra
să nu le aduc o cît de mică a- celorlalte valori scoase din sipe de fapt, dar cu un preţ de con putere aproape constituţională, viitorului României, atît de zbu
tingere prin simpla rostire. Şi- tele de aur ale neamului. cesie, plătibil printr-un împru efectiv nu ştii la ce să te opre ciumată în prezent. Căci, în mo
totuşi, trebuie să subliniem cit ZIUA NAŢIONALA. Se pro- mut pe 40 de ani. Restul de ali şti, ce să reţii, cuci totul este mentul de faţă trăim nu numai
de benetică este acţiunea oame AL. TAUTU mente reprezintă o donaţie a sta nou, puternic revelator pentru
nilor care se opresc asupra unor tului american. Untul a fost luat revoluţia din decembrie, a cărei dezbateri electorale, exprimări
de programe şi orientări de toate
teme atît de importante din viaţa [Continuare în pag. a 3-a) din depozitele guvernamentale. respiraţie şi adîncime o poartă,
cum o mamă îşi poartă la sin nuanţele, ci şi momente dc-a
copilul crud. dreptul democratice, cum au fost
cele din Transilvania, stîrnile de
Martor la un proces şi noutatea legii electorale nu ne forţe obscure, care acţionează
Dimensiunea fizică, densitatea
permite să luăm în discuţie ar din cine ştie ce galerii subte
politic ticol cu articol această realitate, rane, cu evidente tendinţe desta
bilizatoare, izvorîte atît din a-
pentru că ne-ar trebui două le
Am lucrat în aceeaşi unitate gislaturi şi încă ar mai rămîne dîncurile noastre, nil întotdeauna
cu dizidentul David Traian. îi loc de dezbatere. Totuşi, ca sti destul de curate, cît şi de aiu
inspirasem o oarecare încredere. pulează şi garantează naţiunii rea, dar oricum încărcate de
Intr-o zi m-a abordat şi mi-a ce noastre restituirea a ceea ce ea ostilitate păcătoasă. Ostilitate
rut relaţii în legătură cu posibi avea alita şi de atîta vreme ne faţă de revoluţie, cit şi faţă de
lele riscuri ale unui corespon voie — democraţie, libertate, destinele ei, ale patriei. Vocile
dent la „Europa Liberă". Nu bă demnitate umană, inviolabilitatea au mers mult prea departe ca
nuiam nimic, în ciuda faptului şi inalienabilitatea drepturilor nu ne creeze îngrijorare adîncă
că revolta clocotea în el. Aresta fundamentale ale omului. să nu ne cheme ia vigilenţă şi
rea sa m-a prins destul de ne Pentru generaţia tinără, De la acţiune decisivă în apărarea
pregătit şi am trăit trauma a- cretul — Lege reprezintă cu cauzei sfinte a fiinţei noastre
cestei drame cu mijloacele mele. adevărat o noutate absolută, care naţionale, a integrităţii terito
Mă aflam la periferia întîmplă- le dă dreptul cuceririi dreptului riale a patriei.
rilor sale. îi ascultam soţia şi (e bine zis aşa) pentru care au Deocamdată atît.
celelalte rude cu care întreţi
neam mai vechi relaţii. Se pre
gătea procesul. Nu bănuiam că Ştiaţi că
voi fi distribuit şi eu, că mi se
rezervă roluri, care la vremea A început campania electorală ?
aceea nu erau lipsite de risc, V-aţi gîndit pe cine veţi alege preşedinte al României ?
în procesul ce avea să urmeze. Aşteptăm pe această (generoasă) temă. impresiile şi opţiu
Primii care s-au gîndit la mine nile Dumneavoastră, care, vor fi date publicităţii.
au fost securiştii. în una din
zile sînt invitat în biroul şefului Mulţumim I
de cadre din unitate (I.M. Barza) Călăuza
unde aveam să cunosc pe căpi
tanul Tudor de la inspectoratul Cîţiva dintre prietenii care au donat manuale şcolare şi
judeţean de interne. S-a făcut
un schimb de opinii spăimos dc alte cărţi beletristice pentru prietenii de peste Prut :
indiferente, din cele ce avizau pe Oprean lize, Bucur Dorin, Ifti- şi fiii, Moga Ovidiu. Acţiunea
observatorul cît de cît atent, că mie Emil, Deteşan Ioan, Burs organizată de jurnalul nostru
discuţia nu constituie nimic alt Lucian, Ioneli Toader, Bogdan continuă. Celor dinţii — ic mul
ceva decît un paravan pentru Mircea, Lupaş Daniela, Sorescu ţumim !
intenţii acoperite, un soi de miş Tit Pavel, Luca Ana, Ţtglir Ele „Călăuza"
care de învăluire ce trebuie să na, Boabeş Dumitru, Boarj ioan
pregătească terenul. N-a trecut f i ! ----- 1
mult şi lovitura a venit Căpita
nul Tudor îmi formula invitaţia
să particip la procesul politic ce Se apropie Sfintele Paşti. în cinstea marii învieri a Dom Din capitală
avea şă se desfăşoare la Deva. nului, colaboratoarea noastră Ana Banciu a realizat acest mi
Am ripostat firesc, dar nu fără nunat desen intitulat „RUGA PENTRU NOI !“. Un reporter al gazetei noastre s-a deplasat, dc curind, la
nerv: „In ce calitate?!". între Bucureşti. Ce a constatat cu acest prilej? Iată, succint, mărtu
barea l-a surprins, iar pentru că risirile sale :
etajul său spiritual era destul de Cum se împuşcă un om • redactorul unei gazete care apare în judeţul nostru se
slab mobilizat a căzut, pierzîn- fotografia pe soclul statuii lui Lenin, din Piaţa Presei Libere.
du-şi ascendentul profesional, iar • în restaurante se mănîncă destul de prost.
drept urmare mi-a răspuns în căzut în genunchi • în pasajul de la Universitate se vînd circa 80 de ziare.
curcat : „Pentru că aveţi mare • din Gara de Nord am cumpărat prima revistă sexy.
influenţă asupra tineretului l4t. Bodean Ioan c de loc din Za niţi de la T.A.G.C.M., de la „Vîs- • la Societatea Ziariştilor din România, se lucrează" intens
I-am replicat că afirmaţia sa lău, judeţul Sălaj şi locuieşte în coza“ Lupeni etc. pentru a se definitiva noile legitimaţii.
mă onorează, şi că pentru reali Hunedoara, str. Batiz, nr. 13/22. Sătul de detaşarea în Valea • cel mai bun realizator de publicaţii, gazetarul de excep
zarea formaţiei mele intelectuale Mai bine spus, a locuit la acea Jiului, unde nu avea ce mînca, ţie Ion Crlstoiu, a părăsit publicaţia „Expres", prcluind con
mi-am ales singur maeştrii şi că adresă... salariu era bine înjumătăţit, lo ducerea trustului de presă ZIG-ZAG.
nu m-am gîndit niciodată că Are 33 de ani, vîrstf» despre cuia în camere mizere, fără cea • Asociaţia ,21 Decembrie" îşi are sediul lingă peretele Ho
as avea ceva de învăţat de la care se spune că ar fi şi cea a mai modestă posibiiitatc de a te telului „Intercontinental", afară...
TIBERIU VA NC A patimilor lui Ilristos... mai numi om, Bidean ioan, a • cu ajutorul unei ziariste de la „Le Figaro" am aflat că
O viaţă prozaică de om care încercat să-şi caute un loo de in cadrul hotelului „Intercontinental" a fost înfiinţată prima
(Continuare în pag, a 3-a) vine şi se angajează ca mozaicar muncă în Hunedoara sau pc lingă casă de toleranţă... se pare că numai pentru străini...
la T.A.G.C.M., Brigada nr. 1. Aşa Hunedoara. în acest sens, a dis • pe pereţii zidurilor din Bucureşti scrie „Jos comunis
IN n u m ă r u l n o s t r u cum a holărît fostul prim popa, cutat cu Dl. director Topliceanu mul 1“'.
majoritatea lucrătorilor acestui de la Ghelar, care se pare eă • timp dc două zile, în Bucureşti n-a avut loc nici o de
VIITOR l trust-antrepriză, erau legaţi de i-a promis angajarea dacă reu monstraţie.
Interviu cu Nicu Ceauşescu moşie, deveniţi sclavi. O circu şeşte să lichideze de la trust. • in pasajul de Ia universitate se vînd săpunuri turceşti.
• primul ministru Petre Roman, ne-a promis un interviu.
lară semnată do măria sa popa VALERIU RlUREANU
(Prinţişorul). — interzicea tuturor întreprinde
rilor să angajeze muncitori ve (Continuare în pag. a 3-a) (vom reveni)