Page 3 - Calauza_1990_04_10

CĂLĂUZĂ Nr. 10 • 5 aprilie 1990

S.O.S. - „ARBORETUL" \ Dezbaterea noastră privind prezenţa statuii lui Petru Groza in Deva
II. In toamna anului 1944 a Mihail Jora, Traian Grozăveseu tabloul vouv a) acestei biserici,
Gine străbate aleile Parcului dendrologlc din Simeria (de- 1 fost chemat la Bucureşti şi în­ Sabin Drăgoi, Dinu Lipatti. A repictatâ de curind, apare şj
numirea corectă : Staţiunea de cercetări silvice „Arboretul") nu } sărcinat cu formarea guvernului, mediat cu soţia lui George Encs- chipul di. Petru Cro/.a.
poate să nu observe că arborii de excepţie au Început să sufe- ţ fără ca el să Iacă parte din nici cu şi a obţinut donatei câtir Acest articol nu are ca scop
re. că parcă o adevărată apatie a cuprins o parte din vegeta- l un partid politic şi deci, nici din statul român a unora dintre o- negarea (opiului că în perioada
ţie, de la an la an tot mai vizibilă. Dincolo de „naturaleţea" / partidul comunist al cărui mem­ biectele care i-au spat ţinut — m care cir Polru Groza a jucat
ncestui spaţiu, obţinut prin muncă pasionată de grupul de 1 bru nu a fost niciodată Dr. Pe­ Inclusiv pianul marelui compo­ nn rol activ in viaţa politică a
cercetători ai staţiunii, există cauze extrem de importante care l tru Groza a pus condiţia înlătu­ zitor — piese care au permis or­ ţârii (1945—1958) s-au comis şj
„minează" pur şi simplu strădania lor de a menţine echilibrul 1 rării administraţiei militare so­ ganizarea muzeului carc-i poar­ acte grave, atît politice cît şi
şi a da durată acestui „mic Eden" (cum îl numea cineva). Slau ‘ vietice din partea de nord o tă numele. A susţinut şi ineura- economice. Dar ar fi o oroare a
de vorbă cu domnul doctor inginer Radu Stelian, cercetător şti- \ Transilvaniei care, după Dicta­ jat organizarea muzeului memo­ identifica aceste greşeli excjusiy
inţific principal. i tul de la Vicna din 194J fusese rial Aurel Vlaicu. A fost, în a- cu persoana sa, atîta timp cit
— Domnule inginer, dumneavoastră ca specialist, aveţi pto- ) cedată Ungariei bortyste. In te­ celaşi timp, un ferm apărător al
tlve de îngrijorare privind soarta acestui mic paradis în care ) legrama trimisă guvernului so­ bisericii ortodoxe române şi a documentele perioadei respecţi»
L’ă desfăşuraţi activitatea ? vietic dr. Petru Groza scria : libertăţii cultelor religioase, fi­ ve, existente în diferite arhive,
— Din păcate, da. Şi aş putea spune chiar foarte serioase. „După ce, prin actul de la 23 ind, din 1911 şi pînă la moartea inclusiv în cea o fostului corni*
In primul rînd, parcul nostru trece printr-o criză ecologi- . August 1944 România ş-a alătu­ sa survenită la 7 ianuarie 1958, lot central al fostului p.c.r, na
că, determinată de o serie de factori externi. Şi anume : dato- i rat Naţiunilor Unite pentru a membru al Sfintului Sinod. A sînt încă accesibile pentru cer­
rită operaţiunilor de colmatare a rîului Mureş şi aglomerării ! purta război împotriva vrăjma­ iniţiat şi a încurajat sfinţirea cetare. Trebuie, în considerarea'
lui cu o serie de balastiere (pe noi ne afectează foarte mult 1 şilor comuni, a fost dorinţa vie mai multor lăcaşe de cult, prin- şi analiza acestei perioade să s.~
cea de la Săuleşti) a scăzut considerabil nivelul apelor freatice \ a poporului român de a se re­ ţină cont de prezenţa pe terito­
din teritoriu. Asta determină un dezechilibru fiziologic în viaţa t găsi în graniţele Transilvaniei tre care biserica din Orăştie şi riul ţării noastre a trupelor so­
plantelor, ce se grefează „de minune" cu fenomenul de polua- J catedrala d'in Timişoara. Avînd vietice, precum şi de faptul c3,
re şi cu secetele din ultimii 3—4 ani. \ din care o parte i a fost pe ne­ o situaţie materială bună, a avut în urma tratatelor preliminare
drept răpită. Această provincie
Alt considerent care trebuie luat in seamă este faptul că l a fost eliberată prin eroismul ar­ o însemnată contribuţie la re­ de la Ialta, Postdam şi Teheran
parcul are o vîrstă înaintată. Unele plante sînt ajunse la limi- * construcţia şi dotarea bisericii şi a conferinţei de pace de la
poporul român
din
matei, şi
ta de vîrstă, de aceea au apărut fenomenele, de uscare utît la \ nordul Transilvaniei aşteaptă cu Sfînlul Nicolae din Deva (str. Paris, care Impărţenu Europa fn
vegetaţia indigenă cît şi la cca introdusă în teritoriu. 1 Avram Iancu). Acesteia i-a dă­ zone de influenţă. România 3
— A'c puteţi da cîteva exemple ? } înfrigurare ziua renaşterii salo ruit catapeteasma, clopotele şi făcut parte din zona de in-
— Da. Salcimii giganţi, unele specii de stejari, de plopi i înlăuntrul graniţelor României". jilţul pentru înalţii prelaţi, mij­ iluenţă sovietică.
(albi şi negri). Asta din vegetaţia indigenă. Din cea introdusă l Nota de răspuns a guvernului locind pictarea interiorului ei prof. RODI C A AN’ DRUŞ
în teritoriu sînt ameninţate citeva specii de magnolia şi Ar- l sovietic ,din 9 martie 1945, este de către Alexandru Pop. In Muzeu! Judeţean Deva
borele liră. Dar, să continuăm... Un alt inconvenient al nostru ) următoarea : „Avînd în vedere
este de natură economică. întreţinerea minimă a parcului ar fi \ că noul guvern român care a
circa patru sute^ de mii de lej pe care noi, acum, sîntem ne- ţ preluat actualmente guvernarea
voiţi să-i asigurăm cu efort propriu. Aceasta o facem prin acli- V ţării, Îşi asumă răspunderea pen­
vitatea de la pepiniere şi cea de contractare. Firesc ar li ca I tru cuvenita ordine şi linişte pe
în viitor (dată fiind importanţa acestui loc) sumele necesare să 1 teritoriul Transilvaniei şi asigu­
6e asigure prin fonduri de Ia buget. 1 rarea drepturilor naţionalităţilor
— Spuneţi-mi, vă rog, vizitatori aveţi ? Vă mulţumeşte precum şi a condiţiilor pentru
numărul lor ? funcţionarea regulată a tuturor
— Sigur că sint. Dar nu atîţi ciţi ar merita acest loc. \ instituţiilor locale care deservesc
— De ce ? Eu cred că o mare vină are faptul că nu aveţi l nevoile frontului,, guvernul so­
publicitate. Cine ar trebui să se ocupe de asta ? / vietic a hotârît să satisfacă ce­
— De-abia acum îndrăznim şi noi să ne gîndim la un 1 rerea guvernului român şi, în
pliant într-o formă acceptabilă, care să slujească această idee. i conformitate cu convenţia de
Am dori ca OJT-ul să includă în materialele publicitare un ! armistiţiu din 12 septembrie 1944,
text referitor şi la parcul nostru. Ne surprinde că în pliantul t să consimtă la instaurarea în
cu obiectivele turistice din judeţ nu se spune aproape nimic ^ Transilvania a administraţiei
de noi. Am fi chiar de acord să redactăm un text care apoi să 1 guvernului român). In acelaşi
fie inclus în astfel de pliante. ' perioadă, după îndelungate dis­
■— Domnule Radu Stelian, mai am o singură întrebare. C efa-\ cuţii purtate cu Iosif Broz Tito,
ceţi d-voastră, concret, pentru ieşirea din această situaţie ? Sînt l dr. Petru Groza a obţinut recu­
sigură că nu asistaţi indiferenţi cum se năruie munca d-voastră } noaşterea apartenenţei la Româ­
de atiţia ani. \ nia a Banatului românesc.
—Din interior, noi depunem toate eforturile pentru sal- ( Dr. Petru Groza s-a preocu­
varea lui. Avem preocupări susţinute în schimbul de seminţe ! pat de reconsiderarea operei ca
cu străinătatea pentru a putea completa şi reface unităţile 1 şi de repunerea în drepturile fi­
sistematice şi vegetaţia, dar şi peisajele, pentru că par- ţ reşti ale unor reprezentanţi de
cui nostru este construit pe stil englezesc. Speciile obţinute t frunte ai culturii româneşti ca­ Martor Ia un proces politic
sînt mai adaptate la noile condiţii, deci, mai rezistente. Dar, > re au avut de suferit după 1945,
v-am spus, sînt şi factori externi, independenţi de voinţa ţ pe considerente politice. Amin­ (Urmare din pag 1) compromiţător fată de interesele
noastră. Poluarea şi revenirea apei in sol nu depinde de noi. I tim doar numele lui Emil Raeo- dizidentului din boxă, constatînâ
Alţii sînt cei care ar trebui să ia aminte. ) viţă, George Constant inescu, prepu.şii ministerului de interne cu apăram, şi încă credibil, pe
MARIANA PANDARU V lienri Coandă, Octavian Goga, şi de la spectacolele realizate de inculpat, că lucrurile stau cît pe
către ei, drept care să ia act ce să destrame firava acuzare
că refuz invitaţia. Atît securis inşeilată la adresa acestuia, o-
Cum se împuşcă un om căzut în genunchi tul Tudor cît şi şeful cadrelor, mul cu galoane s-a înfuriat fi
Asparuh Iancu, au rămas fără drept urmare am devenit ţinta
(Urmare din pag. 1) la puşcărie pentru că vrei să De la celulele unde se allau replică, făceau semne disperate insultelor sale. Nu-i plăeea ţinuta
munceşti unde doreşti, eventual înrăiţii, ciriminalii, cei cu con­ că prezenţa mea nu Ic mai este mea, socotind că accesoriile fa.
îmbărbătat de această posibilă unde să şi ciştigi bine. Omul damnări grele, cei care nu aveau necesară in încăpere, că mu pot riale (barbă, mustăţii şi nu in
scăpare din iad, cu gindul la pleca dc la mozaicari pentru a nici o şansă să fie eliberaţi chior retrage, cmiţînd sunete ce refu­ ultimul rînd, părul) mă discre­
tatăl său care e grav bolnav de ajunge in fundul pământului. Nici dacă am fi fost noi atît de bucu­ zau să se lege în fraze coerente. ditează şi mă recomandă drept
T.B.C., la fratele său care e pa­ măcar nu se poate crede că a fu­ roşi că picase ceauşescu cu un La puţină vreme după aceea un clement in evidentă stare
ralizat, amindoi avînd nevoie de git de muncă, de greu. Dar, de picior in groapă, s-au auzit ime­ mi-am fracturat piciorul am fost de descompunere morală. La rîn-
sprijin, Bodean Ioan şi-a depus la greu la mai greu e doar un diat nişte zgomote, pe coridor $e imobilizat in aparat gipsat. Nu du-mi i-am contestat apelul la
cererea de lichidare de la trust. pas... auzi o hărmălaie de nedescris, mi-am scos bine gipsul cînd am invectivă şi insultă, manifestln-
In perioada în care umbla să-şi Viaţă de deţinut, aşa cum am aşa cum ne povesteşte Ioan Bo­ fost citat martor al apărării la du-tni îndoială că împuternicirii
facă lichidarea, mai precis in mai relatat noi în paginile gaze­ dean. în data de 24 decembrie recursul ce se desfăşura la Tri pe care o are ii pot fi proprii
data de 22.11. 1989 aflindu-se in tei. în data de 23 decembrie 1989, 1989, înrăiţii au spart şi uşa ca­ bunalul Militar Timişoara. Mă manifestări de genul celor pe
spaţiul dintre complexul „Gam- o rază de soare pătrunde prin merei în care se aflau boschetarii mişcăm greu, utilizînd mijloace care le profesa faţă de justiţia-
brinus“ şi Hotelul „Rusca", Bo­ uşa care se posta între libertate şi i-au scos cu forţa afară. Avînd de susţinere. Am fost strigat in bili şi faţă de ceilalţi participanţi
dean Ioan a fost „pescuit" de un şi detenţie ; un subofiţer din po­ condamnări alît de mici, bosche­ instanţă. Preşedintele completu­ la înfăptuirea actului de justiţie.
locotenent (care s-a dus „aţă" la liţia penitenciarului a intrat şi lui mi-a displăcui de la prima Ilar mi-a fost dat să asist la un
el) şi introdus fără comentarii în le-a spus cu bucurie că ceau.şescu tarii nu îndrăzneau să iasă din mai dezagreabil spectacol ol or­
dubă. Asta, apropos de libertatea a căzut, e prins, că va fi amni­ camere pentru a nu Ii acuzaţi de vedere, 'nu numai pentru că-l goliului rănit. Coborînd scările'
socoteam un pion monstruos în
tentativă de evadare. Dar
cum
omului, de posibilitatea lui de a stie generală, că va fi bine... Tribunalului am fost depăşit de
apela la asistenţă juridică nece­ Cei mai mulţi s-au bucurat, au cei înrăiţi şi aşa nu aveau ce unul din vodevilole puterii, cit şi escorta cu grupul de inculpaţi ţn'
sară... urlat de bucurie. Ioan Bodean se pierde, şi-au spus că n-ar fi rău pentru că mi se părea lipsit de drum spre autovehiculul cc avea
Judecat de judecătoria Hune­ afla în camera 51 din Secţia a să evadeze şi pentru asta să se orice calităţi care l-ar putea im să-i transporte la locul de de­
doara a fost condamnat urgent IV-o. Adică, la „bosch.etari“ . Pe servească dc boscheţari. Nu aveau pune. Folosind situaţia în can­ tenţie, am întîlnit privirile re­
(doar îndrăznise să nu execute înţelesul cititorilor, boschetarii oamenii chef să moară pentru ină aflam, susţinut in bastoane, cunoscătoare ale lui David Tra­
ordinul lui i. popa de a rămine erau acei condamnaţi pentru că propria lor libertate atita timp am fixat cadrul discuţiei spu- ian, iar din economia sa de mij­
legat de moşie, pardon ! de trust!) nu munceau. Probabil, porecla cit puteau să moară noii veniţi, nîndu-i că doresc să mi se ofere loace n-au lipsit nici cuvintele'
la două luni de închisoare. In provenea de la bănuiala că cei ăia care nici nu cunoşteau bine un scaun. Cererea nu numai că de mulţumire rostite în aura de
data de 29.11.1989 a fost depus care nu munreau — locuiau în... programul închisorii... nu l-a găsit pregătit cit l-a in- taină, de conspirativitate pe care
In penitenciar. In rest, viaţă de boscheţi. Altă explicaţie nu se cărcal de revoltă. Descoperind a- deţinuţii o învaţă şi o practică
puşcărie, gustul amar al ajungerii găseşte... (Va urma) poi că nu poale scoate nimic cit o remarcabilă abilitate.
neamul românesc să fi avut ochii Marii Uniri, cinci toate brazdele această zi eliberate de orice dra­
Despre lucruri sacre scăldaţi în lacrimi dc bucurie, de pămint românesc — udate eu mă şi cuprinse de binemeritată
iar ţărişoara noastră scumpă să singe strămoşesc. prin negre Sărbătoare Naţională a mult în­
(Urmare din pag. 1) necesar, deci. să fie .sărbătorii cu­ se fi simţit ca o MAMA care veacuri — au putut să-şi vor­ cercatului nostru popor român.
rajul poporului de a se ridica îşi slrînge, deodată, Ia piept toţi bească şi să-şi trimită sevele din Iubitori de neam şi patrie ro­
pune, dc către unii, ca pentru împotriva tiraniei şi nu fuga fiii ? Dacă sînteţi români iubitori liolară în hotară pentru o veci- mână ! l’ rin păturile întotdeauna
această marc sărbătoare a popo­ propriu-zisă a tiranului. Logica de Adevăr şi de Eternitate ■— şi nică şi potrivită înflorire. neguroase ale Timpului care S«
rului român să fie aleasă ziua de acestei idei nu este deloc rea, trebuie să fiţi din moment ce La 1 Decembrie 1918 a fost ziua vor aşterne de aici. încolo,
22 Decembrie 1989, cînd dictato­ dar, ca şi propunerea dinţii, se gîndiţi a alege Ziua Naţională a cînd toţi cei seoboritori din daci mod firesc, peste popor şi a-
rul a fugit şi a fost consfinţită bazează pe o situaţie istorică poporului român — trebuie să şi din romani s-au simţit, pen­ ecastă ţară. fiecare român v#
putea privi nestingherit şi
cM
victoria Revoluţiei, l’c bună foarte apropiată de noi şi peste constataţi cu firească bucurie că tru prima oară. împreună, A- îmbărbătare la o Stea care fi
dreptate, glasurile care se aud oare Timpul nu a avut... timp să mileniile în care „şezum şi plin- C'ASÂ la ei. privoghează destinul din eeruţ
dinspre oraşul — martir Timi­ aşeze încărcătura sa de Frumu­ scni“ pe aceste plaiuri nu o ase­ Fraţi români ! Lste atît de e Istoriei sole : ziua de l Decem­
şoara se opun, la unison, acestei seţe şi Adevăr. menea Zi Sfintă ce ne-o putem videntă încărcătura de unitate şi brie 191S !
idei. Se propune, în schimb, ca Domnilor ! Gindiţi-vâ : scrutine! alege, fără teama provizoratului, frumuseţe, de victorie şi măreţie N.K. Despre colelnU ■ sfinte va­
data dc 16 Decembrie să fie pro­ iu luciditate şi dragoste Istoria ea Sărbătoarea Naţională pentru pe toate planurile, a zilei de t lori ale neamului nostul, intr-uo
clamată Ziua Naţională, mlrucit milenară a poporului nostru, nu multe milenii de aici înainte. 1 sic Decembrie 1918. in it sufletele număr viitor :i! jurnalului.
atunci a inccput revoluţia fiind găsim oare o Zi Sfială m care ziua de 1 Decembrie 1918 — ziua noasire Irebuie vă se sinila in