Page 2 - Calauza_1990_04_11
P. 2

i jg.  2                                                                                                     CALAUZA Nr. 11  •  JOI, 12 APRILIE 1990


                         Scurtă  lecţie  de  manipulare                          Sate      româneşti  Dfi  Ici  flIfTliC  Ifl            aproape  nimic

                                                                               In  preajma  aniJoi  obs«'< lanţului   ţionenză  intr-o  casă   cu  chirie
                    Mntto :  Cind  doi  se  bat.  al  treilea  eiştigă.      deceniu  ,tn  multe  -ale  ale  iud« -                      ani  în  urmă,  a  existat  o  ofettitţ
                    Manipulare :  Manevră  destinată  să  înşele,  influenţă  exercitată   ţiilui  nostru,  s-au  '«n.stun:  acele  destul  de  anpmprie  atit  pentru   cineva  s-a  angajat -  in  schimbul
                asupra  grupurilor  numeroase,  asupra  opiniei,  mai  ales  prin  interme­  lăcaşuri  care  ma;  UYztu  au  «le-   servirea  populaţiei,  cu  şi  pentru   unei  părţi  din  acel- munte   Ce
                 diul .unei  pnipagande  masive  (Larousse,  19H9,  p.  filO').  venit  ga/ilele  fazelor  fi ,'ivalulu.   păstrarea  şi  depozitarea  lor,du-,   piatră  al  satului  numit  „Corne­
                    Cele  «ie  mai  sus,  ea  oriee  definiţie,  păcătuiesc  prin  dorinţa  «le            lui-  de  rnarfă.  Noroc  cu  vecinii,   tul-  să  dea  cheia  noului  lăcaş,
                 generalitate,  seâpind  «lin  priviri  amănuntul.  Or,  pe  noi  tocmai  amă­  naţional  „Cinlanvi  B rmâniei".  în   «tare  deţin  uncie  magazii,  beciuri   înţelegerea,  nu  ştim  pe   cine
                                                                             salul  Roz.,  acest  laea.ş  numit  ca
                 nuntele  ne  iniorosea/ă,  răspunsurile  concrete  la  întrebările  concre­  min  cultural,  s-a  clădr  de.slul  de   disponibile  hi  «viie  încă  se  mai   a  favorizat,  dar  oe  vedem  este
                 te  care  se  pot  pune.                                    repede  cu  pârtii aparra  multor  să­  păstrează  o  parte  «hn  inventarul   că  din  acel  munţi)  de  piatră  e-&
                    Prima  întrebare  se  pune  de  la  sine :  Cine  este  cel  manipulat ?               magazinului.  Punem  întrebarea;   rupt  o  bună  bucată,  iar  biserica
                  Acesta  este  —  prin  definiţie  —  omul  de  pe  stradă,  anonimul  «are   teni  ,1'apl  ce  a  fost  remarcat  la   ce  s-a  întreprins  în  acest  caz?   a  rămas  tot  ce,«  veche.  După  anii
                 în  mod  normal  este  paşnic,  respectabil  şi  respectuos,  dar  care  în­  timpul  de  atunci.  Şi  iacă.   B<>-   De  la  nimic  la  aproape   nimic   5>)  iar  au  existat  citeva  certitu­
                 deplineşte  o  condiţie  :  să  nu-.şi  pună  piva  multe  inlivbări,  respectiv   zenii  au  «lowdit  m-.il'ă  preocu­  şi  chiar  dacă  s-a  încercat   cîte   dini  construind»;  se  citeva   zeci
                                                                             pare  şi  chiar  ambiţie  pentru  îm-   ceva,  totul  a  dispărut  cum  dis­  de  mii  de  cărămizi  şi  exploatîiv
                 să  ia  de  bune  cele  ce  i  se  oferă  intru  digestie  intelectuală.  Manipu­
                 latul  însuşi  nu  ştie  că  este  manipulat.               plinirea  acestui  edifici  i,  nu  a-   pare  rouă  ia  ivirea  razelor  soa-   du-sc  câteva  sute  de  m.c.   de
                    Urinează  firesc.  întrebarea  a  doua  :  Cum  se  face  manipularea ?   cclaş  interes  l-au  m anilcj’.jt  pen­  relui.  Ne  amintim  <‘ă,   ou  vreo   piatră.  A  venit  însă  colectiviza­
                 Mijloacele  do  manipulare,  desigur,  evoluează  în  timp,  odată  eu  teh­  tru  activitatea  cuitiinil-nrtistică,   doi  ani  in  urmă,  s-a  iscat  o  seîn-   rea  şi  a  trebuit  construit  primul
                 uii;!  si  in  funcţie  de  condiţiile  socio-eeonomire  concrete.  Pentru  a   «alică  nu  au  tnmbiţaţ  prea  mult   toie  făeîiulu-sc  amplasamentul  a-   grajd  de  animale.  De  unde  că­
                 du  un  singur  exemplu  concret :  mai  în  anii  din  Urmă,  s-a  repetat   isprăvile  eroului  ceauşist.  O  la-   *'ostili  invocat  edificiu  in  veci­  rămidă ?  Cineva  a  găsit  soluţia
                 necesitatea  scurgerii  banilor  depozitaţi  la  ciorap  în  sacul  fără  fund   u«lă  pentru  această  inactivitate  a   nătatea  căminului  cultural.  S-au   prin  a  împrumuta  această  cără­
                 ai  bugetului  de  stat.  Invariabil,  se  lansa  zvonul  de  schimbare  a  ba­  «'întăr ii  mimiunei,  se  cur ine  să   adus  ceva  materiale,  piatră   de   midă  pe  care  scria  Bis,   pentru
                 nilor,  iar  lumea  dădea  buluc  la  magazine  pentru  a  achiziţiona  cele   fie  adusă  fostului  învăţător  l’c-   iundnţie,  nisip  şi  nimic  altceva   construcţia  grajdului.  Timpul  a
                 mai  inutile  mărfuri  —  din  cele  puţine  ce  se  găseau  —  dar  în  canti­  tru  Curcă  (a  îndeplinit  şi  func­  nu  s-a  mai  intim plat,  poate  doar,   trecut  şi  se  parc  eă  împrumutul
                 tăţi  mari.                                                 ţia  do  dirri'tor  «le  cămin),  caic  a   dispariţia  unor  părţi  din  ariste   a  fost  uitat,  nu  s-a  mai  restituit
                    Metoda  zvonului  «'ste  sigură,  infailibilă  chiar,  dar  prezintă  dez­  crezut  că  mai  important  este  să   agoniseli.  Co  se  zvoneşte  in  pre­  comitetului  bisericesc.  Se   poate
                 avantajul  de  a  acţiona  lent.  S-a  aplicat  şi  o  metodă  îmbunătăţită  —   dea  calc  liberă  organizării   de   zent ?  Nimic  altceva  decit   cu   reveni  la  uitarea  voită  sau  ne­
                 do  zvon  exploziv,  rare  prin  telefon,   radio  sau  TV  lansa  o  alarmă   baluri,  nedei,  nunţi,  rawjioanc.   proprietarul  şi-a  pus  do  gmd  să   voită  şi  de  acum  înainte.  Cum
                 (reală  sau  falsă)  şi  care  in  cel  mai   scurt  timp  dădea   rezultatul   Dar,  lingă  o  bucurie,  mai  întot   vîndă  casa  şi  grădina  aparţină­  se  poate  reveni  şi  la  reluarea  i-
                 scontat.                                                    deauna  vine  şi  o  mihnire,  dacă   toare.  Totul  este  posibil  şi  pro­  niţiativei  de   acum  cîţiva  ani,
                    Un  alt  procedeu  posibil  —  este  adunarea  une;   mase  mari  de   nu  chiar  două.  Co  ne  văd  ochii,   prietarul  are  dreptul  să  proce­  eind  tot satul  a  făcut  donaţii  pen­
                 oameni  cărora  li  se  serveşte  un  discurs  incendiar,  menit  să  anihi­  conduc  spre  două  mîhniri.  .Prima   deze  cum  doreşte.  Dar,  sătenii,   tru  reparaţia   actualei  biserici.
                 lezi'  întrebările,  servind  răspunsuri  gata  rumi'gatc',   transformind   se  datorează   inrxistonţ.’i  ursei   sigur  se  vor  întreba,  ur.de   va   Tot  aşa  s-ar  putea  tare  şi  acum.
                 participanţii  individuali  intr-o  masă  amorfă,  să  ia  forma  vasului  în   clădiri  adecvate  pentru  magazi­  funcţiona  pe  mai  dopai,e  maga­  Poate  se  vor  găsi  şi  alte soluţii ţi
                 « arc  i'ste  turnată.                                      nul  sătese,  sau  cooperativă,  cum   zinul ?  In  uliţă ?  In  nici  intr-un   contribuţii   şi  nu  vorbe  pentru
                    Pentru  a  putea  realiza  cele  de  mai  sus,  desigur,  i'Ste  necesară  o   in  niod  obişnuit  i  sc  spline  aici.   oaz.  Poate  mai  degrabă  în  incinta   noul  lăcaş  sfint.  Merita  să   t£
                 pregătire  psihologică  corespunzătoare,  capabilă  in  final  să  transfor­  De  zeci  de  ani.  magazinul  fanc-  căminului  cultural.  Aşteptăm  să   înalţe  la  Boz  un  lăcaş  nou,  cuna
                 me  indivizii  unor  colectivităţi  mai  miei  sau  mai  mari,  într-o  turmă             vedem  c«'  urmează.  Ce  a  fost,  am   s-au  ridicat  cu  zeci  de  ani,  in
                 lipsită  de  gîndiro  proprie,  gata  să  urmeze  in  stare  «le  transa,  diivo-         văzut,  adică,  in  toate  satele  din   satele  Brăni.şca,  târnă viţa,   Bre­
                 ţia  indicată.                                                COMENTAftlUL                jur  există  magazine  mixte  mode],   tea  Mureşană  si  atitea  altele  din
                    Această  pregătire  porneşte  de  la  ideea  că  o  fărîmă  de  adevăr,                numai  la  Roz,  nu.  Şi  dacă  v-am   jur.  Tinărul  preot  Miron  PîrVa,
                 îndestul  repetată,  umflată,  prezentată  unilateral  şi  exclusiv,  se  trans­  SAPTAMÎNH  relatat  povestea  magazinului,  de   fiu  al  acestui  sat.  e  edem  că  dacă
                 forma  «le  la  sine  in  ADEVAR  —  aparent  complex  şi  atotcuprinzător.  (Urmare  din  pag  1)                      va  li  sprijinit  do  -omitetul  bise­
                    întru  atingerea  acestui  scop.  orice  mijloc  este  bun,  cu  condiţia              ee  să  nu  vă  relatăm  şi  cea  a  !â-   ricii,  de  toţi  credincioşii,  va  îm­
                 să  meargă  în  sensul  unor  dorinţe  sau  temeri  inconştiente  sau  sub­  drum  d«'  acţiune  nrii’âror  doi iuţi’   ttaşnlui  sfint,  a  bisericii  rare  tre-   plini  această  dorinţă  sflntă.  Să
                                                                                                           buio  sii  spunem  a  fost  ridicată
                 conştient*'.  preexistente  în  indivizi.                   şi  opţiuni,  aşi  vrei  să  fiu  Dum­  fnainit»  de  anii  1800,  deci,  ar  me­  ne  fie  «auzit  şi  citit   gindul  şi
                    In  aceste  momente,  individul  se  dizolvă  în  masă,  nu  mai  pose­  nezeu  .măear  petrln  o  !«■.-;ist-iturA   ochii  să  ne  vadă  ,‘nă  ţarea,  atjt
                 dă  voinţă  proprie,  lşi  anihilează  total   subţirele  strat  de  civilizaţie,   eereaseă.  rita  să  fie  nmiumiont  istoric.  De   magazinul   mixt  cit  şi  lăcaşul
                 «Ie  umanism  şi  dragoste  pentru  aproapele  său,  acţionind  în  stare  de   Oe  eo ?  Peolr.r  >ite\  i  moine   swe»  şi  z« ci  «le  ani.  mai  precis   sfint.  Acest  articol,  ou  l-am  scris
                 psihoză,  aproape  de  transă.  Aici  s-ar  putea  cita  atacul  asupra  clădirii   care  privesc  :«tit  pi  romanul  pâ-   după  anii  1900,  spun  bătrinii  sa­  spre  ai  jigni,  ei  mai  mult  spre  8i
                 guvernului  din  28  II  1990,  « are  a  eşuat  doar  în  ultima  fază,  deoare­  mintean  do  rind,  ni  şi  pc  mine,   tului  eă  s a  discutat  despre  înăl­  ambiţiona,  a  le  d-  putere  şi  ale
                 ce  scopul  final  al  acţiunii  nu  a  fost  clar,  poate  nici  pentru  orga­  suveran  al  Uni«« rî.e.tni.  ţarea  unui  nou  lăcaş  sl'înt.  Tente   trezi  sentimentele  o-mru  ziua  de
                nizatorii  ei  din  umbră.                                    Ca  atotştiutor  şi  alotstăpinuoi,   comitetele  bisori  eşti  «re  s-au  pe­  mîine,  tuturor  Bo/o iilor.  Tot  sîft-
                    Ultima  întrebare  care  sc  poate  pune,  dar  la  cari'  este  cel  mai   vreau  să  dau  ram inului  înmiea   rindat  in  timp,  au  ineeri-at  oi­  tem  la  citeva  zile  înainte   «R
                 greu  de  răspuns,  esle  :  Cine  manipulează,   respectiv  cui  foloseşte   e«-a  «te  pe  urmă,  aşa  runi   şi-a   ţe  ceva,  dar  la  ceva  eoncre;  nu   învierea  Domnului
                 manipularea ?                                               «lorit-o  «le  eind  se  ştie.   Adieă,   s-a  ajuns  nici  pină  aci.  în tre
                    Răspunsul  concret  este  foarte  greu  de  dat.  Au  fost  cazuri  eind   să-i  vină  mintea  nu  «lupă  ce  s-au   pi'riondâ,  eu  mai  bine  «le  Cu1  oe  TIM A R   II.IA S A
                 întrebarea  a  rămas  fără  răspuns  şi  cum  istoria  se  repi'tă  vom  mai   petrecut  evenimentele  si  laptele,
                avea  ascmcni'a  întrebări  la  care  nu  se  va  răspunde.   Un  lucru  este   eind  deciziile  nu  mai  au  cine  ştie
                 însă   <vrt :  aceşti'  persoane  din  umbră,  indiferent  «le  «ulourea  lor   ce  valoare.  Cum se împuşcă un om căzui în genunchi
                 politică  Urmăn'sc  ambiţii  şi  interese  strict  personale,  contrare  inti'-   Tot  romanul  ştie  că  există,  a-
                 resi'lor  societăţii,  contrare  intoresi'lor  tării.       eolo  sus,  un  Dumnezeu,  «are  le   (Urmare  din  pag  1)  acest  om  nu  mai  pate  face  deo-
                                                    CUI UN  (1111'OHG I! E                                                               oamiială  nimic  cu  picioarele,  nu
                                                                             nuioaşte  şi  le  rezolvă  pe  ţoale.
                                                                             Dar.  Salana  mai  pricepe  «are  c   lugilii  «Un  faţa  armelor.  S-a  fo­  va  mai  putea  fi  mozaicar  nici­
                                                                             adevărul,  pentru  că  noi  am  mai   losit  un  jet  de  apă.  loan  RoiU-an   odată.   Are  22  «le  ani.   A  fost
                                                                             avut   dumnezei  —  nu-i  aşa ?   a  fugit  către   secţia  a  V-a.  In   împuşcat  pi'  nedrept.  Trebuie  să
                                                                             aii-i,  păminteni  «le-ai  noştri,  «are   îmbulzi ală.  ;lu  (ăzut  mulţi.  S-a   ri'Cimoa'-tem  «ă  un  om  nu  tre­
                                                                             s-au  depărtat  insă  atit  «Ic  mult   impiedii-at  si  rl  ii  a  căzut   în   buie  să  fie  impus, at  atunci  cînd
                                                                                                                                     ri
                                                                             «Ie  noi  im it  nc-au  «bis  piuă   la   genunchi.   Atunci  a  simţit   in   e  eu  spatele  la  inamic.  E  o  lege
                                                                                                           glonţul  ibig.iş  păa unzîndu-i
                                                                             mi’ri'ilibilt'  stări  de  (".tr'emă,  (ris-                a  războiului  cari'  chiar  dacă  n«'
                                                                             li'ţe  şi  dramatism.         coloană.  Apoi,  n-a  mai  ştiut  ma­  place  sau  nu,  e  valabilă.  Nu  fa­
                                                                               Dara  mă  lăsaţi  să  fiu  ccreseul   re  lucru.   Şi-aminteşte  ea  prin   cem  un  proces  <!«•  intenţii'.   Şi
                                                                             sfiot,  mai  «lali-nii  in  ă  un  ihopf,   vis  eă  a  f.-st  tiiât  «le  doi  inşi   aciiu’ n'a  deţinutilm  răi  putea  să
                                                                                                           şi  lăsat  după  o  uşă  După  resta­
                                                                             anume  acela  «le  adine  aminte  tu­                       devină  extrem  «le   periculoasă,
                                                                             turor  romanilor  eă  prin   Iară   bilirea  ordinii  si  calmarea  deţi­  loan  lîodean  e  <>  victimă.  Trebuie
                                                                                                           nuţilor.  un  plutonier  adjutant,  a
                                                                             umblă  toi  felul  de  stafii  şi  zboară   venit  spre  el,  l-a  înjurat ;  i-au   ajubp.  «ă  lucreze  undeva,  să  s«
                                                                                                                                         recalifice  intr-o  mnui'ă  in  care
                                                                             tot  f«‘!ul  «ie  «-orbi,  «-are  aprinii  fu-   pus  cătuşei''.  Numai  la  venirea   să  poată   lucra  eu  mîinile.   E
                                                                             «iil.  ineeaică  deturnări  şi  ileliu-   modicului  i  ■.  au  dat  cătuşele  jos   slab,  neajutorat,  plingo,  are  32
                                                                             solări,  fae  injecţii  cu  venin   «Ic   şi  a  fost  tins  la  reanimare.  1  ş-a   fio  ani  şi,  ataşă   in  Hunedoara,
                                                                             .'.arpe,  încurcă  iţe,  îndeamnă  să   scos  glontul  din  măduvă,  de  un­  un  tată  tebeeist.  un  frate  inva­
                                                                             dăm  «-n  pumnii   şi  cu  bolovani   deva  din  zona  lombară.  A  fost   lid.  Toate  blesli'ini le  posibile  pe
                                                                             linii  in  alţii,  îndeamnă  la  omo­  dus  şi  la  Timişoara  unde  i  s-a   un  biet  boschctar  care  n-a  vrut
                                                                             ruri  şi  destrămări  care   pri«es«   făcut  o  punctie  şi  a  fost  retrimis   să  fie   sclav   al  lui  ion  popa.
                                                                             Irupul  ţării.                la  Deva.  A  lămas  cu  «leficit  mo­  Trebuie  să-l  ajutaţi  oameni  bu­
                                                                               Di-  aceea,  «le  această  dată  IHsni   tor  la  ambele  membri'  inferioa­  ni.  E  şi  el  o  victimă  a  eveni­
                                                                             nc/eu  vă  roagă  pe  \«ii,  loniânii   re,  mai  mult   la  dreptul.  1,-am   mentelor  din  «li'i'embrie.  Şi  pe
                                                                             mei  iubiţi,   să  in/elegcţi   că  in   găsit  la  Raia  Sărată,  intr-o  rame-   un  duşman  îl  ajuţi,  darâ-mi-te  pe
                                                                             lumea  întreagă,  oricum  ne   în­  ră  insalubră  de  subsol.  O  muscă   un  om  de  33  de  ani.   Aşteptăm
                                                                             vârtim  şi  oricum  ne  sucim,  tre­  mare  bi/iia  pe  deasupra  m imă­  să  vvdem  cine  se  oferă  a-i  da
                                                                             buie,  ca  pină  la  urmă,  să  ne  n-   rii  de  pe  masă.  Merge  la  WC.  a-   un  ajutor  social,  o  pensioară,  o
                                                                             «Itinăm  si  să  lucrăm  serios,  pen­  jutat  de  un  cadru  precum  copii   mină  de  ajutor  pentru  a  sc  re-
                    \ţi  «itit  l’ R O n .A M A Ţ IA   Ol.  I.A   T IM IŞ O A R A ?  Vă   oferim   tru  a  ajuta,  şi  nu  a  submina  re­
                  o  imagine  —  simbol  «lin  ziua  de  11  martie  1990.  In   .schimb  —   voluţia.  C'ăei,  altfel,  cum  ne  spune   miei  care   ineeareă  să  umble.   eabfii'a  acest  tânăr.  Aşa  cum  o
                                                                                                           Doctoriţa  Milui,
                                                                                                                           care  ne-a  în­
                   dorim  părerile  l)vs.  despre  pun « lele  acestui   document  contro-   vorba  păminteană  —  Dumnezeu   soţit  şi  care  depune  atita  suflet   poate  face  chiar  Direcţia  peni­
                                                                                                                                         tenciarelor  şi  Ministerul  muncii
                  vei s;i1...                      I «>(«> :  C.AC.V1  I.AOIS1.AU  nu  dă  « u  parul !    pentru  pacienţi,  mi-a  spus   că  şi  ocrotirilor  sociale...
                 ţ   ii I  Bunca  Niiolac  din   <■«>-                                                     Unite  să-mi  acorde  Ajutor  S o    de  altul.  Ştim  eă  în  privinţa
                 i   imina  Bticure.şci,  satul  Şesiui.   V ă  expu n em   un  caz                        cial  şi  îngrijiri  medicale,   să   pensionărilor,  fie  medicale,  fi*
                 '   nr.  98,  judeţul  Uunt'do.ira,  ne                                                   fac  România  de  ris.  Cînd   a   de  drept  se  opera  în  stil  m a r e
                1   scrie :                     talonul  de  încadrare  in  muncă   respectat  Legea  3/1977,  «ui.  27   fost  ceauşcscu  hi  putere,   am   de  la  secretarul  cu  probleme so­
                 ||   „In  15.06.1.98,  Spitalul  C.F.fî   APT  de  muncă,  iar  «iacă  m-am   din  această  lege.  Vă  rog  să  mi   scris  dar  mi-a  trimis  că  plîn-   ciale  pînă  la  diferiţi  funcţionari
                i   Simeria  şi  policlinica  judeţeană   îmbolnăvit  în  cimpul   muncii,   se  comunice  dacă  s-a  terminal   gerca  mea  va  fi  rezolvată.  mărunţi.  Nu  se  respecta  le s e »
                 >   mi-au  întocmit  dosar  «te  pen   vin  cu  răspunsuri  mincinoase în   cu  mincinoşii  din  România   şi   Solicit  drepturile  băneşti  din   N-am  vrea  să  spunisn  tot  te
                \  sionare  de  invaluiitate   gradul   faţa  mea.            ■ e  drepturi  s-au  dat  Poporului   15.06.1988,  de  cînd  mi  3-a  în­  ştim.  Vrem  doar  să  se  facă  toi
                i   1.  Comisia  de  expertiză   ju«le-   S-au  mai   făcut  răspunsuri   Român  de  la  Revoluţia  din  22   tocmit  dosarul  de  pensionare.  posibilul  pentru  acest  om.  Ne
                '   ţeană  şi  Oficiul   prevederilor   mincinoase  că  nu  am  grad  de   Decembrie  1989.  Sau  au  rămas   Aştept   răspuns  din  partea   cramponăm  de  o  l«'ge  inumană,
                1  sociale  au  refuzat  să-mi  resti-   invaliditate  ;  să  verifice  dosa­  tot  minciunile   Iui  ceauşcscu ?  dumneavoastră.  5.III.1990.  aceea  a  pensiilor ?  Haideţi  afi
                ^   tuie  decizia  de  pensionare,  «o-   rul  de  pensionare  care  s-a  în­  Vă  rog  să  verificaţi  acest  do-   Bunea  Nicolae".  propunem  să  fie  schimbată  *•
                «   municînrlu-mi  peste  100  de  răs-   tocmit  de  spitalul  C.F.R.  Sime­  s.ir  de  pensionare  şi  să  obligaţi   Nota  redacţiei  :  Am  citit  de   ceastă  lege,  să  fie  1 tribună Ho­
                 i  punsuri  false  şi  mincinoase.  ria.  doctor  Iacob  Petru,  Lădane   pe  cei  vinovaţi  să-mi  plătească   mai  multe  ori  scrisoarea  tre­  ţită.  Pină  atunci,  domnilor,  «■>
                \   S-au  făcut  răspunsuri   min-  Petru  (n.r.  nu  se  înţelege  bine   drepturile  băneşti  din  15.0G.1988.  murată  a  acestui  om.  Violent   găm  să  clarificaţi  neştiinţa
                i   «inoase   că  in   încadrarea  in   dacă  acesta  e  numele  medicu­  Vin  să  arăt  că  după  Revoluţie   în  necazul  lui,  disperat  că  ni­  necazul  acestui  om  din  satul
                J   muncă  eram  bolnav,        lui)  şi  Mcdişoni  Mihai  «le  ia   am  făcut  20  dc  plîngori  în  le­  meni  nu  Si  ia  In  considerare   Şesuri.  Altfel,  bietul  om  va  OCT»
                ţ   Eu  cînd  m-am   încadrat  in  Policlinica  Deva.         gătură  cu  acest  dosar  de  pen­  scrisorile  pe  care,  probabil,  le   ajutor  Statelor  Unite,   ajutor
                ţ   muncă  am  făcut  fişă  medicala   S-a  mai  făcut  diferite răspun­  sionare  şi  nu  am  primit  nici  un   scrie  pe  un  colţ  de  masă,   nu   de  şomer  bolnav  şi  purtat  ţpt
                (   semnală  de  3—5  doctori  si  doc-   suri  că  am  vechime  mică,  sub   răspuns.     ştim  cită  dreptate  are,  cită  ne­  drumuri...
                   ’ ■ >rîli  întreprinderii  a  stabilit  pc  5  ani.  Să  verifice  «le  ce  nu  s-a  Vreţi  să  mă  adresez  Statelor  dreptate  i  s-n  făcut  de  unul  sau  IO N   PA TR U O C H I
   1   2   3   4