Page 3 - Calauza_1990_04_11

CALAUZA Nr. 11 • JOI, 12 APRILIE W O

Pâm înt însîngerat brutal in viaţa lor, le-au înscris
in cartea grea a suferinţelor nea­
mului românesc şi-au legat-o cu Napoleon şi activistul de partid
Chemarea pămîntului natal n o destul timp în linişte şi prietenie. fir de aur înmuiat în sînge ca să
poate înăbuşi nimeni şi nimic, In centru-am eoborît şi m-am deschidă o altă generaţie dc ti
nici chiar strigătul de foc şi îndreptat grăbit spre catedrală. neri care să dovedească odată Cu (Stiva ani in urmii s-a convocat şi la noi. pr.-vom Iii toată
moarte al tancurilor care acuma Cind am ajuns un sentiment de pentru totdeauan identitatea ‘.fiti­ tara, o adunare do partid formidabila, la caro s-a anunţat ca trimis
stau îndreptate, poate cu proiec­ bucurie m-a copleşit, Cruivorul lului nostru Ardeal. un delegat din partea comitetului judeţean de partid, pentru a ni
tile pe ţeavă, către satul meu munţilor era acolo sus, ea o Noi cei dc astăzi sintem prea so prelucra oeoa ce fie atunci devenise un nune eveniment dis­
din Ardeal, locul cel mai sfint poartă deschisă a Ardealului că Idiivzi, prea resemnaţi ori prea cutat in presă — scandalul cu vânătoarea de ia Doij Mai erau
din lume unde. Dumnezeu m-a tre cei buni, cu tricolorul în iaşi şi ne lăsăm bătuţi la noi in prezenţi la («lunare, fostul primar ui comunei B-miia, vicele şi
adus şi mi-a dat viaţă. Nimic nu mină şi brasardă în jurul gitului curte. Cînd spun acestea mă re­ chiar şeful postului de miliţie, deci, o atmosfera -â; se poate de
mă mai putea opri să nu m i duc calului său legendar. In faţa clă­ fer la faptul aproape revoltător oficială.
acolo unde ni-am născut, să văd dirilor oficiale, cordon dc m ili­ eă în ultimele luni, în ţara noas­ Ace] personaj venit din partea judeţului de partid, posesor
şi să înţeleg clar cc s-a întimplat tari înarmaţi, în spate, pe uncie tră, s-au strecurat puhoaie de al unei înalte culturi politice, jovial şi înţelegător, după ce s-a
in primul oraş pe care l-am vă­ străzi laterale, tancuri multe. străini. Pentru trei izmene rupte prezentat eu numele de Codrcanu, a cerut tuturor foştilor mem­
zut in viaţa mea şi-n care-am I-a biserica ortodoxă din a- şi-o pereche de bocanci dc pe bri de partid de a discuta pe marginea materialului prezentat, a-
trăit mulţi ani. propierea hotelului Grant, Urme vremea lui llitlcr, fluturate sub dică a articolului din ziar.
încă din gara Deva, cînd trenul lăsate de maşina în care a fost deviza ajutoare din străinătate, ÎYl-am folosit de acest pr ilej ea de o şansă rară de a arăta şj
a fost anunţat, un sentiment ciu­ şoferul înjunghiat, se văd clar, vin găşti de spioni şi instigatori a scoate la iveală marile nereguli care existau pe a.vi şantier i-
dat mi a pătruns in inimă şi gind atît pe pămîntul din parc, şi co­ care ne dezbină făcindu-nc să ne zolat din munţii de la Vadul Dobrii, luînd cuvintul. Eram doritor
de parcă-aşi fi fost un soldat pacii pe care i-a lovit, dar mai oniorim. La Tg. Mureş, majori­ să spun multe, mai ales că nu mai participasem de multă vreme
care merge să lupte în linia-ntii. ales pe scările din beton de care tatea reporterilor străini, ştiau la o adunare de partid, deoarece fiind considerat un dificil (aşa
Despre urmele războiului cu s a oprit şi earc-acuma stau măr­ ungureşte şi arma lor otrăvitoare erau consideraţi cei care mai îndrăzneau să spună lucrurilor pe
furci şi bite .sticle cu benzină, turie, zdrobite, cu urme de ulei a avut efect. nume), nu eram convocat. j
pietre şi bile din metal, cuţite şi negre şi poate sînge uscat. Ziua dc 20 martie 1990, a fost Şi la acea şedinţă, fostul secretar a! organiz-aţio de bază din
topoare, am auzit şi-am văzut Strada Ghcorghe Doja, martirul o zi tragică, bilanţul sîngeros c- şantier, Enache Ion, a încercat să mă înlăture spunin.i că fac parte •
foarte puţin la televiziune, deci care-a purtat coroana înroşită in sfe revoltător. La Clinica chirur­ din altă organizaţie. M-am încăpăţînat şi am ramas să spun răs- '
doream să mă conving la faţa foc, traversează aproape toată gicală nr. 1 după cum relatează picat abuzurile grave săvârşite de acel fost secretar Enache şi j
locului. această parte a oraşului. Trec şeful unităţii, domnul prof. dr. despre neglijenţele grave în asigurarea condiţiilor de viaţă şi de :
Pe măsură ee trenul înainta, printre oameni şi nu ştiu ce lip­ doc. Kmilian V. Bancu, în jurul lucru ale minerilor, şantierul nostru fiind in acea vreme la che­
oamenii deveneau mai tăcuţi şi seşte ori ce-mi lipseşte, dar după orei 18, maşinile salvării au adus remul acelui secretar.
mai neliniştiţi, unul numai care citeva sute de metrii mă dumiresc, răniţi în ioatc saloanele . şi co­ S-a creat o atmosferă de vulcan încins iar .•i.-'ivistul do la
se ospăta dintr-o sticlă cu votcă şi mi se strînge inima, nu se ridoarele erau pline. Majoritatea judeţ nu reuşea să salveze adunarea atit do grav întinam a se­
ţinea un discurs interminabil în vorbeşte ungureşte deloc. Cred prezentau plăgi de diferite gra­ cretarului de partid.
cuvinte rău exprimate româneşte că asia înseamnă mult şi nu e vităţi, traumatisme toraco-abdo- La un moment dat, abil. activistul de la judeţ un-a oferit p !
şi care în final l-a jignit pe un bine, fraţii noştri maghiari ori minale şi politraumntismc. pildă istorică, adrcsîndu-mi-se special, cam in felul următor :
militar, ineereînd să-l convingă sint prea supăraţi, ori sc ruşi­ Valuri de răniţi, au continuat „Napoleon Bonaparte s-a aflat cîndva într-o dispută eontradic- j
să-şi lepede uniforma şi să se în­ nează de ceva, ori poate că se să vină pînă s-a înregistrat un lorie şi foarte aprinsă cu unul din foştii lui generau — mareşalul
toarcă înapoi acasă că-i mai bine tem dc ceva. Nu ştiu încă nimic, total dc 260 de răniţi şi doi de­ Ney. Neajungîndu-se la o opinie comună, mareşalul a prezentat a
deeît să meargă în oraşul de pe n-am discutat cu nimeni despre cedaţi la morgă. doua zi împăratului, cererea de demisie. împăratul a respins ce­
Mureş. La plecare din Alba-Iu- evenimentele petrecute, dar mă La Tg. Mureş este o Vale a rerea şi i-a adresat mareşalului un sfat: „Chiar şi rind ai dreptate,
lia l-am simţit pe Horea cum în­ dumiresc după ce ajung în sat, plîngciii, atîta ură între români nu te pune cu puterea !“
tinde mina din castra şi mi-o consătenii mei, mulţi, angajaţi la şi maghiari, duşmănie şi răzbu­
Am înţeles imediat, domnule Codrcanu, fost
-tivlst al jude-
aşca/ă pe umăr ca să mă încu­ Tg. Mureş, relatează îndureraţi nare între oameni care trăiesc de ţenci p.c.r,, ceea ce ştiam dc mult Dar alunei n-am ştiut că acasă
rajeze, iar la Iernut, dc pe dea­ ce-au văzut şi cc-au auzit că s-a atîta amar de vreme împreună. la secretarul de partid Enache Ion. in Vadti Dobrii, unde v-aţi oprit ,
lul unde monumentul de la Oarba întimplat în acele zile cînd pe Interesele celor din umbră nu cu toţii în noaptea aceea, vă aştepta ţuică fiarta şi îViptanc din j
străjuic ca o coloană de foc, cei străzile oraşului s-a strigat; Most sint interesele poporului şi dacă porcii destinaţi pentru hrana minerilor ec lucrau sub pâmint în ,
unsprezece mii de eroi au flutu­ es itt, Most vagy solia !, Tradu­ războiul este a unor trădători din condiţii din cele mai grele. j
rat spre mine batiste însîngerate. cerea vă rămîne d-vs. stimaţi ci­ umbră, din această cauză războ­ Vă cred şi în privinţa istorioarei eu Napoleon, tar nu cred
La Tg. Mureş ani eoborît şi-am titori, cu doar vreau să relatez iul poporului este înspăimintător.
pipăit eu piciorul, neîncrezător că s-au mai strigat două lozinci însemnările mele sint destul că aţi fost un om cinstit domnule Codrcanu. chiar divă eraţi un
bătrîn lucrător în conducerea de partid !
in primii paşi, dar i-am făcut a- din mii de piepturi şi de o parte de cuprinzătoare, eu însă mă o-
tras de străzile oraşului spre care şi de cealaltă. De maghiari, vrem prese aici cu speranţa că cei în Cit despre z.elosul secretar de organizaţie, capabil sa oonfişte I
în acea zi de 29 martie, se zvo­ Ardealul şi, de români, Murim, drept vor face cunoscut întregii aparatele de radio ale celor care ascultau eu fereală „Europa li­
nise că domnul Kiralj chemase jurăm, Ardealul îl apărăm !. ţări cc s-a întimplat Ia Tg. Mureş beră" şi să ameninţe oficial în şedinţe cu măsuri de securitate severe
toţi secuii. Mă aşteptam din a- Evenimentele grave au avut ur­ şi cine sint vinovaţi. Vreau să pentru aceste acte şi care, se mai află printre noi. ce am putea
eest motiv, să-mi fie frică dar mări tragice, s-au produs acte şi mai menţionez numai că totul a spune acum. Sau mă întreb cc ar putea să ne mai spună el ? Ar
nu-mi era, nu puteam să cred fărădelegi dc o bestialitate ieşită fost organizat şi gîndit din tinip. fi interesant, cred, să-i ştim anim, furorile şi opiniile politico V! .
eă vreun ungur ar ridica mina să din comun pe caic ţara încă nu Evenimentele s-au declanşat cînd I.C». N I \ M 'P ‘
mă lovească nici chiar secuii le cunoaşte. Oamenii din Tg. Mu­ totul era pus la punct. La greva
intre care am fost şi-am trăit reş şi din judeţ, ic-au primit declanşată Ia fabrica dc pîine, în
faţa greviştilor, Gampc Arpad Cronica unei morţi anunţate
cerea într-o petiţie, în faţa oame­
nilor înarmaţi cu cozi (ie lopeţi (Urmare din pag 1) încredinţată con liinlei poporului
şi răngi, sub privirile aprobatoare numai in momentul in care ea
şi înflăcărate de dorinţa răzbii este definitiv şi probatoriu elu­
nării a ing. şef Magyari Jajos lată citeva mostre : Gică Papa cidată. in fiecare din elementele
următoarele ; să se repună în s-a sinucis in urm i mustrărilor ei. Nu avem voie să uităm câ
funcţie la C.IM.1.N. Kincscs L de conştiinţă, in momentul in
lod, să vină la faţa locului colo­ care a avut revelaţia de a fi cori încrederea oamenilor in semeni
:-i in ei înşişi are nevoie să fie
nelul .ludea care să fie demis în damnat Ia moarte lin nevinovat mereu reci şt ie.o fâ.
faţa lor iar I'niunca „Vatra Ro­ o dublură ; Gieă l’ opa i fost a l’.S. Acest articol s-a născut
mânească" să fie scoasă în afara sasinat, fiind considerat imomrd iul din dorinţa de a dezgropa
legii. pentru eă ştia prea multe ; Cică
La poarta fabricii dc liir.e din morţii de drago] senzaţionalului,
Tg. Mureş s-au adunat mame cu l’opa a fost suprimat de terorişti ci doar din pornirea de i-i res­
copiii în braţe cave cereau pîine. care şi-au răzbunat astfel mento­ titui tirimei victime de dincolo de
\supra lor au năvălit din inte­ rul. Dintr-o decentă elementară, mormint a lui na., memoria ne­
riorul fabricii huligani care Ic-au ne abţinem de la î omenia a om brită.
alungat folosind cozile de lopată. eeste zvonuri. N.r. l’ubli. i.'u a primul .cti-
Manifestanţilor din centrul o In concluzie, fără a avea pre ■ ol primit in . od-u1 con-ursului
rasului şi din faţa C.P.U.N., ma­ lenţia de a promo'a un priiui- nostru : „De -..a -.uni'-is nc-
ghiari, li s-au adus pîine caldă, piu moral, ne facem publică i. •• dul Poi’a (; ca -VUp'ăin şi
apă minerală, sticle cu băutură pinia că orice anchetă trebuie alte opinii
toate acestea sub privirile dom­ SOI II) \ I H T \ T 1
nului Kincscs Lldd. Era un ospăţ
in toată regula. La Crăciun, Irod Membrii colectivului de redacţie „Călăuza" împreună eu citi­
După un miting desfăşurat in faţa Primăriei din Hunedoara torii acestei publicaţii se alătură solicitării colectivelor de redacţie
— participanţii şi-au „uitat" panvardelc la locul faptei.. Ne în­ ne a omoiât pruncii, acuma se de la cele două cotidiene ce apar în judeţul nostiu. prietenilor ti­
apropiau Sfintele l’ aşfi şi trebuia
trebăm ducă ie-uu uitat sau le-au lăsat spre aducere aminte ! jertfit Mielul. pografi, de a nu se diminua apariţiile publicaţiilor o sini tipărite
Foto: FLORIN FSC-’A T fl la Deva şi Petroşani.
DAV/1) RllSD
Tn primul rinei dorim sa fa­ primarul oraşului, losif lloteanu stanţială contribuţie şi-a adus fa­
cem cunoscut tuturor celor in­ De ce apare portretul votiv al — Directorul Liceului „Decebal". milia Dr. Petru Grer/n. Aceasta
teresaţi că actuala catedrală or­ Constantin Sporea — directorul constă din :
todoxă română din Municipiul şcolii normale, Ing. Zc’ieu — di — Donaţie bănească la zidire,
Deva, str. Avram Ianou nr. 2 Dr. Petru Groza in catedrala Devei? rectorul regiunii silvice etc. donaţie bănească la pictură, do­
face parte’ din monumentele de Prin contribuţia, interesul si naţia iconostasului, în întregime,
artă şi arhitectură religioasă (lin strădania neobosită a tuturor n- donaţia celor trei clopote din tur­
ţară. financiar, nu s-a reuşit să se crurilor începute cu 66 de ani in cestora, la care s-a adăugat ati­ nul catedralei, donaţia tronului
Mergind pc firul istoriei, ob­ inalţe zidurile deeît pînă la gea­ urmă. Consideră că nu este lip­ tudinea devotată şi plină de în­ arhieresc, donaţia stranelor d ii
servăm că ea a fost construită murile superioare, peste care s-a sit de importanţă să amintim ţelegere şi dăruire a tuturor cre­ biserică, donaţia tetrapodului CU
în două mari etape : prima a în­ aşezat un acoperiş provizoriu, măcar cîţiva dintre foştii membri dincioşilor ortodocşi români din icoana hramului ele.
ceput în anul 1861 cînd s-a pus precum şi un turn provizoriu. ai comisiei de reconstrucţie : Deva, s-au înălţat zidurile cu Toate aceste donaţii care se ri­
de fapt piatra de temelie de că­ In forma aceasta a servit drept încă 6 metri, s-a construit o mare dică la un total de peste un mi­
tre două remarcabile personalităţi lăcaş de rugăciune pentru credin­ cupolă centrală, două bolţi i n f e ­ lion lei i-au dat dreptul să intre
ale vieţii religioase şl anume : cioşii ortodocşi din Deva de peste DEZBATEREA NOASTHA rioare, precum şi un U in cen­ în galeria ctitorilor şi în conse­
protopopul Papiu şi parohul Ni- o jumătate de veac. PR IVIN D PREZENTA tral, s-a acoperit, t( ncuit, pAhr cinţă să apară pictat în medalion,
coară, care împreună cu toatâ După marele act al Unirii din STATU II FUI PETRII GROZA si înzestrat eu toate cele nece­ pe peretele de apus al catedra­
suflarea românească au luat ho- 1918 prin care s-a împlinit visul IN DEVA sare astfel Incit a fost posibil ca lei.
în eoncl uzie,, putem a ifirma fără
tărîrea de a zidi o marc şi fru­ de aur nl generaţiilor de la 100.0 la data de 1 noiembrie 19:11 să motiv dc tăgiidiî eă nu există
moasă biserică ortodoxă care a- şi 1859, protopopul Devei de a- aibă loc marea sărbătoare a sfin­ între> portretul
ven menirea să servească drept tunci, Dr. Ioan Dobrc un devotat Preot Dr. Ioan Dobrc ■ Proto­ ţirii prin rugăciunile fostului ar­ nici o le:gălui ă
catedrală unei episcopii pc care şi harnic slujitor ui altarului, a popul Devei, Dionisie Ardelennu hiepiscop şi mitropolit al Ardea­ votiv din cate ihiilâ şi activitatea'
marele mitropolit al Ardealului considerat că e momentul potri­ — Epitropul bisericii, Dr. Petru lului Nicolae Bălan înconjurat politică iî Di Petru Groza, Ci
motivele silit exclusiv de ordin
Andrei Şaguna intenţiona să o vit pentru a împlini dezideratul Groza —• avocat, Dr. Cheorghe dc un impunător sobor dc preoţi religios, h•gate■ di- 'inii 1927-1931,
înfiinţeze aici la Deva, împreună generaţiei de la 1861, şi anume, Dubleşiu — prefectul judeţului, si diaconi.
cu un liceu ortodox. Lucrările au desăvîrşirea operei începute. Dr. Virgil Olaru •— Preşedintele Dorim să scoatem in ••videliţâ I’ rcot N K O l.V I GIIEHMAN
început cu un mare elan, pc par­ Astfel, între anii 1922— 1927, se Tribunalului Judeţean, colonel N. I aptul că la realizarea acestui Parohul (';>'•■ !i ’ i Ortodoxe
curs Insă, din cauza greutăţilor, fac toate fornu-lo necesare pen­ Dimitriu — comandan’ ul unităţii marc şi important obiectiv reli­ din Deva
în special de ordin material şi tru reluarea şi continuarea lu­ de grăniceri, Augustin llerbei — gios din Municipiul Deva, o sub­