Page 2 - Calauza_1990_04_12
P. 2

Pag  2                                                                                                         CALA UZA  Nr. 12 •  JOI, 26 APRILIE 1999



            Primim  de  ta  Sibiu                                            Din  nou  despre  problema locuinţelor
                                                                         încercăm  să  aducem  iarăşi  în   început  execuţia  unui  bloc,  res­  faptul  că  dumnealor  au  un  venit
                        Astra  o  realitate                            atenţia  opiniei  publice  şi  a  (ac­  tul  locuinţelor  nefiind  demolate,   foarte  mic,  posibilităţi  materiale
                                                                       torilor  responsabili  problema  lo­  în  aceste  casc  locuiesc  încă  pro­  reduse  care  nu  Ic  permit  să  pJ8>
               „Astru  a  : epro/in lat  un  imperativ  do  o  importanţă  covirşitoa-   cuinţelor,  de  data  aceasta  sub  un   prietarii  lor.  Ei  au  optat  la  tim­  tească  chirie,  cheltuieli  comune,
            ro  in  menţinerea  românismului  şi  întărirea  naţiunii  şa  este  deja   alt  aspect,  acela  al  demolărilor.   pul  respectiv  (neexistind  posibi­  ctc.  la  bloc,  ne  alăturăm  şi  noi
            un  lapt istorie.  Ceea re faeeţi  L)v.  aiei este de o însemnătate  capitală,   Concret,  este  vorba  aici  despre   litatea  de  a  se  împotrivi  expro­  dorinţei  lor  şi  sperăm  ca  factorii
            mai  mult  osie  relu irea  filelor  acelor  faple  şi  idealuri  care  i-au  asi-   strada  Nuferilor  din  Deva.  prierii)   pentru  apartamente  în   responsabili  să  sisteze  demola­
            gur.it  prestigiul  binemeritat.  Statutele  ei  au  stat  şi  la  baza  înfiin­  în  anul  1988  locuinţele  proprie­  blocurile  de  pe  strada  Ccnin  sau   rea  iar   Trustul  de  Antrepriză
            ţării  Asociaţiei  Culturale  a  Românilor  din  Anglia  în  1965‘‘-  Acestea   tate  personală  de  pe  această  stra­  Avram  Iancu,  însă  de  oferit  li   Generală  de  Construcţii  Montaj
            au  fost  cuvintele  lui  I.  Iîuţiu,  prezent  in  15  martie  a.c.  la  prima   dă  un  fost  expropriate  prin  de­  s-au  oferit  numai  pe  strada  Do­  Hunedoara—Deva  să  găsească  UH
            parte  a  adunării  generale  a  „Asociaii'inii-  de  la  institutul  Teologic   cret  prezidenţial  iar  proprietarii   alt  amplasament  liber   pentru
            Ortodox  din  Sibiu.                                       au  fost  invitaţi  să-şi  ridice  banii   robanţi.         construirea  celorlalte două  blocuri
               A dunarea  generală  a  aprobat  proiectul  de  statut,  a  ales  comi­  de  Ia  bancă  pină  la  data  de  8   După  revoluţie,   locuitorii  de   de  locuinţe,  dîndu-le  astfel  posi­
            tete  provizorii  pentru  conducerea  Astrei  şi  a  despărţământului  Si­  iulie  1089,  bani  care  au  fost  ri­  pe  strada  Nuferilor  au  solicitat   bilitatea  acestor  oameni  să  trS~
            biu.  In  final  s-a  decis  ca  adunarea  generală  pentru  întreaga  T ran­  dicaţi.   primăriei  şi  Secţiei  de  urbanism   iască  în condiţii  umane,  să  poată
            silvanie  să  aibă  loc  la  Sibiu  in  21  aprilie   1990  (după  cum   se   Menţionăm  eâ  pe  această  stra­  şi  amenajarea  teritoriului  să  se   să-şi  cultive  grădinile,  să  creas­
            ştie,  a  tivul  loc  chiar  la  data  respectivă  —  n.n.),  înregistrarea  deve"   dă  urmau  să  se  construiască  trei   sisteze  demolarea  pină  la  noi  le­  că  păsări  în  curte,   lucru  care
            nind  o  realitate.  Ol.  Adrian  Moţ iu.  care  răspunde  de  problemele   blocuri  de  locuinţe  proprietate  a   giferări.  Aceşti  oameni  în  marca   le-ar  permite  să  trăiască  în  limi­
            Transilvaniei,  a  promis  sprijin  atit  pentru  anularea  decretului  din   Trustului  de  Antrepriză  Genera­  lor  majoritate  bătrîni,  doresc  să   tele  rezonabilului  cu  veniturile
            1948,  cit  şi  pentru  retrocedarea  patrimoniului  Astrei.  Credem  că   lă  de  Construcţii  Montaj  Hune­  restituie  banii  primiţi  pentru  lo­  miei  pe  care  le  au.
            succesul  este  direct  proporţional  cu  ceea  ce  se  va  obţine  de  la  gu­  doara—Deva.  în  prezent  este  de­  cuinţe  şi  să  se  renunţe  la  de­
            vern  pe  plan  material.  Depinde  enorm  si  de  ceea  ce  cerem-  Astra   molată  o  parte  din  stradă  şi  s-a  molare.   I.uind  în  considerare  DORINA  HRINDU.ŞA
            trebuie  stă  redevină  SIMBOLUL  din  trecut  al  aspiraţiilor  culturale
            româneşti  din  Transilvania,  la  care  să  adăugăm  şi  pregnanta  ten­
            dinţă  actuală  spre  spiritualizarea  individului.  De  asemenea,  „Aso-
            ciaţiunca"  e  chemată  nu  numai  sa  continue  nobila  sarcină  de   Către  G.I.G.C.L.  Hunedoara — Deva
            stimulare  a  forţelor  creatoare  ale  culturii  naţionale,  chiar  „deve­
            nirea  în  fiinţă",  ci  să  şi  implice  cultura  şi  existenţa  românească
            mai  profund  în  cea  universala  atit  pentru  relevarea  aspectelor  ei                                               Subsemnatul  Bloc  G-9,  domici­
            specifice,  cit  şi  a  celor  cu  valoare  pentru  orice  etnie.                                                      liat  in   Hunedoara,  str.  Rîndtl-
                în  noile  condiţii  sc  impun  următoarele  obiective:  1.  sprijinirea                                           nele,  cartier  micro  VII,  rog  (fi­
            emancipării  naţiunii,  atit  prin  mijloacele  tradiţionale,  mai   puţin                                             nind  seama  de  situaţia  în  cârd
            eficace  acum  din  cauza  mnss-medici,  cit  şi  prin  instituţii  de  avan­
            gardă,  care  să  relanseze  Astra  ;  mai  credem  că  spiritului  religios                                           mă  pot  vedea  şi  cititorii  în  fo­
            şi  caritativ  va  trebui  să  i  se  acorde  o  atenţie  excepţională  ;  2.  con­                                    tografia   alăturată)  să-mi  apro­
            tinuarea  politicii  vechii  Astrc  de  rezistenţă  în  faţa  politicii  revi­                                         baţi  titlul  de   „Monument  Isto­
            zioniste  din  interior  şi  exterior,  cu  atit  mai  mult  că  a  luat  forme                                        ric"  deoarece   provin  din  peri­
            subtile,  ocult  dirijate  ;  ,1.  integrarea  europeană  —  de  eurind  T.R.L.                                        oada  de  dinainte  de   cucerirea
            a  prezentat,  ca  urm are  a  conferinţei  d-nei  Mirhaela  Glocler  din
            Elveţia,  ţinută  la  Bucureşti,  anum e  Educaţia  pentru  libertate  spi­                                            Dacici  de  către  Traian.  în   ca2
            rituală  in  şcolile  ăValdorf,  decizia  Ministerului  învăţâm întului  de                                            contrar  —  cu  sprijinul  şobolani-,
            a  înfiinţa  şcoli  Waldorf  în  Bucureşti,  Cluj,  Timişoara,  şi  Sibiu.  Iată,                                      lor  care  locuiesc  în  camerele  me­
            domnilor,  o  ocazie  unică  de  a  unii  integrarea  europeană,  de  mo­                                              le,  voi  scoate  un  ziar  „indepen­
            dernizare  în  sens  spiritual  şi  nu  ideologie,  de  cunoaştere  a  idealu­
            rilor  lui  Rudolf  Steiner-  Posibilităţile  sint  multiple,  dar  oare  sîntem                                       dent"  în  care  voi  lua  atitudine...
            capabili  de  a  discerne,  de  a  acţiona ?  O  nouă  Astra  trebuie  să  se
            situeze  în  avangarda  culturală  românească  şi  să  manifeste  o  de­                                                 A  consemnat  şi  fotografiat
            plină  permeabilitate  europeană.                                                                                       pentru  dvs.  FLORIN  USCAŢII
               Mai considerăm  că  „Asociaţiunea**  nu  trebuie  să  devină  un  sub.
            stitut  a]  altor  instituţii,  practieînd  activităţi  paralele,  deci  inutile,
            şi  nici  o  scară  de  etalare  şi  exacerbare  a  orgoliilor.
                                                   DORIN  GOŢIA                            P a ia ţ ă       s a u      g e n e ra l ?

                     Inchizitorul  roşu (I)                                   (Umiare  din  pag.  1)  nu-şi  mai  aminti  cum  le  cheamă   de  maşini,  de  arme.  Nu  ştia,  S*H
                                                                                                                                   nu  vrea  să  ştie ?  E  chiar  aşa  da
                                                                                                     pe  neamurile  bune  şi  apropiate,
                                                                       exclam  în  gura  mare  „uite,  o   comedia  se  desfăşura  mai  bine   deprimat,  a  devenit  chiar  aşa  de
              (Urinat*  din  pag  I)     tregii  categorii  de  profesionişti,   paiaţă**.  De  la  gesticulaţii,  pină   dacă ar  1'i  pregătit-o  cineva.  Mos­  uituc,  fostul  general ?  Nu  cre­
                                         de  structuri  sociale.   Sentinţele   la  aranjarea  costumaţiei,  dc  la   tre  de  haz,  au  fost  destule.  Toa­  dem.  Credem  doar  că  instruire*
           pe   absolut  toate   laturile  sale   pronunţate  prin  aparatul  anali­  aducerea  miinilor  la  ochi,  eînd   te  veneau  din  pleava  conştientu­  n-o  avea  nici  măcar  pentru  8  A
           profesionalismul  cu  amatorismul   tic  al  acestor   corifei  ai  răului,   stingă,  cînd  dreapta,  In  semn  că   lui  fostului  general,  care  nici  a-   soldat.   Mai  credem  că  gradele
           şi  nu  cu  un  amatorism  oarecare,   sentinţe  izvorîte  clin  obtuzitate,   l-ar  supăra  lumina  şi  pină  la  a  tît  n-a ştiut  că  miliţia este  dotată   nu  le-a  luat  pe  merit,  ci  i-W
           să-i  zicem  in  cel  mai  fericit  caz   din  lipsa  celei  mal   elementare             cu  bastoane.  Şi,  multe  n-a  mai   fost  puse  de  fratele  din  iad,  eă
           pasional  cit  cu  unul  conjunctu-   asocieri  la  cultură,  la  spirit,  la             ştiut  generalul,  mai  ales  ce  s-a   intunericimea  de  care  vorbea,  l-fi
           ral,  tic  dosar  sau  autobiografie   principii,  iar  in   raport  cu  cele   mări   corporale  ce  au  necesitat   petrecut  in  accle  zile  ale  revo­  fost  proprie  toată  viaţa  In  miti­
           cum  era  cunoscut  In  epocă.   In   ale  justiţiei  erau  ireversibile  pen­  îngrijiri  medicale  tim p  de  nouă­  luţiei.   Ne  spunea  mereu  că  a   tea  sa  redusă  şi  găunoasă,  Affi*
           clipa  în  care  şi-a  asigurat  depli­  tru  că  prin  ele  sc  edict a  „moar­  zeci  de  zile).  In  ziua  de  20  oc­
           na  conducere  a  societăţii   prin   tea  civilă".        tombrie  1084  este  chemat  la  co­  „dat  o  fugă  să-şi  vadă  soţia,  că   văzut  doar  primul  episod  al  ec-
           comitetul  său  central,  comitetele   I.  Itintul   „inchizitor  roşu“   al   legiul  dc  partid.  Z.  G.  li  prezintă   a  mîncat  ceva  şi  a  dormit,  că   mediei,  cel  dc-al  doilea,   ne-a
           judeţene,  municipale,  orăşeneşti,   judeţului   Hunedoara,   Zăvoiau   punctul  dc   vedere  „ai  orcwnu-   el  n-a  văzut  nici  un  mort şi  nici   scăpat.  Aşteptăm  finalul  şi  mai
           comunale  şi  din  unităţile  eco­  Ghcorghe,  membru  al  unui  e x ­  lui" :  interdicţia  dc  a  apela   Ia   măcar  singe,  că  străzile  au  fost   ales  pedeapsa  cuvenită,  fiindcă
           nomice  şi  de  stat,  partidul   co­  trem  dc  extins  clan  de  fripturişti   justiţie.   Cu  această   ocazie   ii
           munist  a  confiscat  valoarea  sub-   comunişti  (din  economic  îl  amin­  flutură   in  priviri  un  dosar  vo­  spălate".  încurca  străzile,  nu  ştia   vinovăţia  nu  şi-o  poate  ascunde,
           stituind-o  puterii  sale,  a  înlocuit   tim   doar  pe   Zăvoi an  Hi colac,   luminos  .„Ştim  totul.  Nimic  din   ce-i  acela  un  trasor,  sau  mărci  în  nici  un  fel.
           profesionalismul   cu   amatoris­  fost  director  1c.  ICITPI.CIM  Deva,   ceea  ce  le  priveşte  nu   lipseşte
           mul.  Este  cunoscută  atotputerni­  membru  al  biroului  judeţean  de   de  aici !".  l-a   ripostat  că  otita
           cia  comitetelor  judeţene,  perni­  partid),  de  profesie  mecanic'  de   vrem e  cit  arc  conştiinţa  curată,   Unde  sint  generalii  Nută  şi  Mihalea?
           cioasele  sale  structuri  s-au  sub­  locomotivă,  persoană  atinsă   de   cit  n-a   comis  acte   ncsuprave-
           stituit  structurilor  disciplinare  şi   ecilism  pe  care  şi-l  acoperea   cu   gheate  ce  l-ar  putea  implica  in
           intcrdiseiplinare  cmiţind  aete  de   uşoare  gargare  eu  ajtă  de  rolonfc   ceva,  nu-i  este  teamă  de  acel  do­  (Urmare  din  pag.  1)  sau  un  tanc  cu  o  mitralieră  grea,
           putere  din   cele  mai  hazlii.   Iu   ori  de  cile  ori  era  invitat   la   sar,  obiectul  de  arhivă  ce  avea   pot susţine  altceva.  Despre gradul
           sistemul  acestor  organe  funcţia   „to’ară.şul  prim",  a  avut  legături   să  valideze  cinci  ani  mai  tirziu   frecvente  „ruperi  de   peliculă",   de   criminalitate  ce  li  se  poate
           iiau  aşa  numitele  colegii  de  par­  st rin sc  cu  autorul   acestor   rin-   (11  iunie  1989)   calitatea  sa  de   am  purces  să  căutăm  urmele  foş­  aplica  celor  doi  generali,  se  poa­
           tid,  organe  in  atribuţiunile  că­  duri,  era  nici  mai  mult  nici  mai   „duşman  al  poporului“  cu  repre­  tilor  generali  ceauşişti  cu  şi  fă­  te  discuta  la  nesfîrşit.  Pentru  e
           rora  sc  alia,  printre  altele,  şi  a-   puţin  deeit   lipitoarea  ce  i   s-a   salii  asupra  cărora  s-a  referit  cu   ră  ceauşescu.  discuţie  serioasă  pe  această  temă
           ccca  dc  a  se  pronunţa   asupra   grefat  pe  destin.  Vinovat  de  cri­  altă  ocazie.  In  discuţia  de  atunci   l’c urmele  celor  doi,  au  umblat   trebuiesc  insă  mai  multe  elemen­
           calităţii  membrilor  întregii   so-   ticarea  .şi  nesupunerea  la  abuzu­  l-a  Incunoştinţat  pe  Z. G.  că  In-   pină  la  noi,  destui  reporteri  şi   te.  Unele  dintre  acestea  sint:  cfţi
           cieiăţi,  a  persoanelor  ce  cumulau   rile  unui  secretar  dc  partid  (Al-   tîmplările  din  '84   Ic  va  prinde   detectivi,  cci  de  la  binecunoscuta   morţi  împuşcaţi,  maltrataţi,  stri­
           calităţi  de  partid,  de  la  simplu   măşan  Victor)  care  impunea  cu   in  paginile   unei  cărţi.  Z.G.  i-a   publicaţie  „Gazeta  de  Vest"  au   viţi  a  avut  Timişoara,  ciţi  dintre
           asociat  pină  la  structurile  înalte   pumnul   „cuvîntul   partidului".   replicat  btutal :  „Eu  n-o  s-o  ci­  eonfundat  (in  focul   bătăliei  şi   ei  au  fost  omorîţi  dc  armată  ca­
           dc   răspundere.   Aceste  organe   (Intr-un  astfel  de  exces  la  28  iu­  tesc !  Îm i  sîilt  destule  cărţile  pe   din  nesatisfacerc  de  stagiu  mili­  re, fărămiţată  fiind  pe  mici  uni­
           pronunţau  sentinţe  „de  calitate“   lie  1984  in  biroul  asociatului  său   pare  le  seric   tovarăşul  nicolae   tar)  pină  şi  cunoscutele  A.G.  (a-   tăţi  (şi  nici  cu  mijloace  de  tele­
           ee   determinau   marginal izarea,   intru  ticăloşii,  Opr'tşa  Ioan,  direc­  ceauşescu,  de  ce  aş  citi  altele   runcăioare  dc  grenade)  cu  arhi­  comunicaţii  lesne  de  realizat),  *-
           scoaterea  in afara  socialului  o  în­  tor  de  unitate,  i-a  produs  vătă-  (Va  urma)  cunoscutele  A.K.M.-uri  aflate  pe   flată  la  indemîna  a  destui  micţ
                                                                                                    timpul  Revoluţiei  la   indemîna   comandanţi,  cu  psihologia  frici!
                                                                                                    tuturor  care  au  avut  curajul  să   şi  a  „eroismului"  mai  mult  sae
                                                                                                                                             dezvoltate,  a  putut
                                                                                                    participe  la  eveniment,  nu  să-l
           Comentariul  săptămînii                                                                  „comenteze"  ulterior,  bravînd  in   mai  puţin   execute  foc  izolat  6s
                                                                                                                                  lesne  să
                                                                                                    apărătorii  şi  proprietarii  Revolu­  varii  împrejurări,   înspăimSntaţi
                Campania  electorală — în  linie  dreaptă                                           ţiei  noastre  sfinte.        dc  presiunea  maselor  sau  la  OV-
                                                                                                      Filmul  evenimentelor,   privin-   dinul (cui ?).  Ciţi dintre  cei  morţi
            După  cum  se  ştie,  actuala  cam­  nuanţe  do   orientări  şi  opţiuni   misiuni.  Alegătorii  au  acum,  cu   du-i  pe  Nuţă  şi Mihalea  ,e  aproa­  nu  murit  dc  gloanţele  securităţii
          panie   electorală  reprezintă   o   privitoare  la  perspectivele  gene­  adevărat  posibilitatea  reală   de   pe  cunoscut  în  ceea  ce  priveşte   şi  (poate)  ale  poliţiei  aflate  sol
          noutate  din  toate  punctele  de  ve­  rale  ale  României,  cuprinse   in   a  opta  pentru  partidul  sau  gru­  isprăvile  lor  dc  la  Timişoara ;  au   comanda  directă  a  acestor  inşi.
          dere  in  România  postbelică.  propriile  programe.        parea  care  consideră  că  răspun­  mărturisit  şi  cei  din  „plutonul"   printre ci aflindu-sc Nuţă  şi Miha­
            Iutii  de  toate  ea  se  desfăşoa­  Această   realitate  relevă   că   de  cel  mai  bine  şi  complet  do­  deţinuţilor  din  oraşul  martir,  au   lea ?  Orice  om  de  bună  credia-
          ră  pe  un  fond  social-politic   cu   de-abia  acum  avem  de-a  face  cu   rinţelor  şi  năzuinţelor  lor.  Acest   relatat  unele  ziare,  probabil,  pc   ţă  va  eăuta  să  departajeze  vilMţ
          totul  inedit,  generat  de  revolu­  o  adevărată  campanie  electora­  fapt  este  revelator  pentru  con­  baza  unor  mărturii  depuse   de   să  o  descopere  pe  cea  a  milita­
          ţia  din  Decembrie  1989.  De  aici,   lă,  cu  o  adevărată  competiţie,  in   diţiile  de  libertate,  democraţie  şi   diverse   persoane,  fuga  lor  din   rilor  şi  să  o  eîntărcaseă  exact pe
          se  degajă,  firesc,  faptul  că  întrea­  care  se  confruntă  mai  mulţi  par­  demnitate  create  de  marca  noas­  Timişoara  fiind  însă  cel  mai  bine   cea  a  securităţii  şi  poliţiei.  Alt­
          ga  competiţie  arc  loc  In  temeiul   teneri,  spre  deosebire  de  masca­  tră  Revoluţie,  ele  oferind  reale   creionată  de  specialistul  in  aur,   fel,  ceauşescu  va  rîde  în  conti­
          unei  legi  electorale  nemaiintilni-   rada   precedentelor   campanii,   posibilităţi  ca   fiecare  cetăţean   cel  care  vorbea  curat  ţigăneşte,   nuare  dc  noi,  iar  istoria  va  tre­
          le  in  ultimele  aproape  patru  de­  eind  intra  in  concurs  un  singur   român,  dincolo  de  opţiunea  pen­  căpitanul  (nicidecum  dc  cursă   bui  să  fie  din  cînd  in  cind  rec­
          cenii,  punct  de   referinţă  fiind   competitor,  care  a  doua  zi   de   tru  un  partid  sau  altul,  să  gîn-   lungă)  Bucur,  care  dealtfel,   în   tificată.  Şi  dragi  cititori,  cred  ci
          alegerile  din  noiembrie  1946.  La   după  „scrutin"   striga  în  gura   dească  la  adevăratele   noastre   virtutea  legilor  militare,  le-a  şi   sînteţi  dc   acord  că  ne-am  sa­
          aceasta  nc-arn  mai  referit  şi  in   mare  că  a  ieşit  învingător.  Ura !  responsabilităţi  faţă  de  destinele   înlesnit  ieşirea  din  oraş  spre  a-i   turat  de  rectificările  istoriei.
          numărul  trecut  al  ziarului  nos­  Aşadar,  campania  electorală  a   patriei,  in  perspectiva  unui  efort   scăpa  de  posibilitatea  ca  mulţi­  Aşa,  să  purcedem  la  un  drwv
          tru.                          intrat,  de-acum,  în  linie  dreaptă.   cu  adevărat  uriaş  pentru  trans­  mea  revoluţiei  să  pună  mina  pe   lung  şi  plin  de  capcane,  cel  to
            Condiţiile  nor  izvorîte  din  Re­  Au  loc  întruniri  cu  alegătorii,   formarea  României  Intr-o   ţară   ei  Ia  spargerea  găştii  ceauşiste.  adevărului  —  punînd  întrebare*
          voluţie  au  declanşat  o  adevăra­  se  expun  şi  se  comentează  pro­  dez-  •  itâ,   civilizată,   pentru   Tină  aici  totul  mi  se  pare  fi­  care  ne  va  călăuzi  paşii  pe  tot
          tă  eflorescenţu  de  partide,  gru­  gramele,  se  aduc  încă  Îmbună­  trai   arca  propriei   condiţii  resc,  orice  inferior  îşi  apără  su­  parcursul  dezvăluirilor  noastre^
          pări  politice,   uniuni,   societăţi   tăţiri  acestora,  se  dau  îndem­  um...   ,  poporului  nostru.  periorul,  numai  cei  care  confun­  Unde  trăiesc  generalii  Nuţă  Ş
          politice,  de  tot  atltea  culori   şi  nuri,  se  fac  şi  unele  subtile  pro­  (Va  urma)  dă  un  TATJ  cu  o  rachetă  sol-sol,  Mihalea?  (Va  urma).
   1   2   3   4