Page 3 - Calauza_1990_04_12
P. 3

CĂLĂUZĂ  Nr. 12 •  JOI, 26 APRILIE  1990                                                                                                     Pag.  3


                                                                  PUBLICAM  MAI  JOS,   cartea   deţi  de  acord  cu  noi  că  va  trebui
                                                                de  vizită  a  unui  industriaş  fran­  rit  de  curind  să  apelăm  la  ser­  \ ‘u  c   d o r   d c
        Şase  ani  pină  la  un  veac                           cez.                          viciile  Dumnealor...             ADRIAN  RAI  Nl.SCU
                                                                                                Ii  invităm,  cu  acest  prilej  pe
                                                                  O  facem  în  cadrul  bunelor  re­
                                                                laţii  ce  există  între  ziarul  nos­  alţi  industriaşi  din  străinătate  să
                                 La Baniţa,  am   descoperit  că tră­  tru  şi  această  .Societate.  După  ce   apeleze  la  serviciul  de  publicita­  m ă
                                ieşte  unul  dintre  veteranii  sate­  o  veţi  citi  în  original  o  să  că­  te  al  ziarului  nostru.
                                lor  momîrlăneşti.   Se   numeşte
                                Ştefan  Ungur  şi  s-a  născut  în  a-
                                nul  1896.  Deci,  pe  acest  om,  îl
                                despart  doar  6  ani  pentru  a  e-   Socîete  d'Automatismeş,  Ordinateurs  et  Securite
                                gala  un  veac.  Şi  cînd  afli  din  gu­
                                ra  simpaticului  bunic  prin  cîte            P O n T C S .  B A R R l E R E S .  H E R S E S   A U T O M AT IQ UE S,
                                a  trecut,  prin  ce  vrem uri  zbu­  e   »  n ţ   1   fELECOMMANDE  RADIO. AUTOMATES  PROGRAMMABLES
                                ciumate,  gîndul  te  face  să  te  în­     ;    VIDEO  SURVEll.LANCE,  INTERPHONES.  DETECTION  VOL
                                trebi,  oare  cum  de  mai  poate  fi          IN 0 f N D if..  SiG N A l.lS  Ai ION.  CON I R O LE  D  A C C ES
                                atît  de  generos  şi  de  dornic  de
                                vorbă ?  Din  firul  povestirii  am
                                aflat  că  badea  Ştefan  .şi-a  purtat
                                anii  tinereţii,  sub  cerul  înnourat
                                                                                    Silviu  RADULESCO                           L-am  vizitat  acasă.  Am  ră­
                                al  primului  război  mondial,  cînd                                                          mas  derulat.  Ne-a  primit  un
                                a  luptat  în  Galiţia,   Austria   şi                                                        om  obosit,   încercănat,  care
                                Crimcea.  Dumnezeu,  l-a  ferit  de                                                           inlelcgind  că  vreau  să-i  iau
                                                                                                                              un  interviu,  mi-a  spus  :  „Nu
     gloanţe  şi  de  boală  şi  după  term inarea  războiului,  s-a  grăbit  să  re­                                         pol  să  vorbesc.  în  jurul  nos­
     vină  în  vatra  momîrlănească  ,unde  alături  de  părinţi  a  muncit  pâ-                                              tru  e  atîta  nedreptate,  atîta
     mîntul  şi  a  crescut  animale.  De  atunci,  în  gîndul  său,  a  crescut  do­                                         frică,  atîta  nesiguranţă  1"  II
     rinţa  de  a  înjgheba  o  gospodărie  unde  să  trăiască  el  cu  nevasta.                                             cunoşteam  ca  fiind  un  vul­
     Dorinţa,  s-a  realizat  căsătorindu-se  cu  o  fată  tot  din  partea  locu­                                            can  de  la  care  te  aşteptai
     lui.  Prin  anii  1930—-932  i  s-au  născut  cei  doi  copii  Petru  şi  Lucre-   13  av  Francois  Adum                lot  timpul  să  irumpă.  Dar,
      ţia.De  acum,  în  familia  Ştefan,  se  părea  că  totul  va  merge  bine  şi   94100 SAlNT  MAUR  DES  EOSSFS  fol  43 97  09 2 7  de  data  aceasta  Adrian  Pău-
     frumos-  Şi  chiar  aşa  a  şi  fost  vreme  de  cîţiva  ani,  care  s-au  dove­                                         uescu  dorea  să  tacă...
     dit  de  neîniocuit.  Timpul,  ori  cum  ar  fi,  bun  sau  mai  puţin  bun,                                                   FI,ORI AN  VASCU
     trece,  nu  stă  pe  loc.  Anii,  prin  care  a  trecut  Ştefan  Ungur  au  în­
     sem nat  apropierea  de  o  nouă  urgie,  de  cel  de-al  II-lca  război  m on­
     dial.  Nici  badea  Ştefan  n-a  fost  iertat,  ci  mai  degrabă  urgent  con­  Mai  există  peşte  în  Mureş?
     centrat şi  trimis  pe  frond  unde  a  fost  rănit.  A  trecut  prin  multe pe­
     ricole,  prin  multe  momente  grele,  dar,  nu  şi-a  pierdut  speranţa  în
     bunul  Dumnezeu.  Cînd  a  venit  vremea,  a  întors  arm a  împotriva   Pescuitul  este  un   spoit,   clar   in  plasă,  problema  se  poate  pu   miros  a  gudron,   uleiuri  şi  alte
     nemţilor,  a  luptat  pentru  eliberarea  Ardealului  de  Nord,   apoi,   n-am  înţeles  încă  în  ce  constă   ne  deschis.   Cotizaţia  anuală  a   substanţe,  in   majoritatea   lor
     pentru  eliberarea  Cehoslovaciei,  a  Ungariei.  Şi,  cum  era  de  aştep­  sportul  :  în_ statul  cu  undiţia  în   unui  pescar  este.  pentru  apele  de   cancerigene.  Iar  dacă  peştele  nu
     tat.  dorinţa  cea  mare  s-a  împlinit.  Ca  atîţia  bravi  ostaşi,  Ştefan   mină  sau  in  actul  de  prindere   şes  de  200  lei.  De  încasat  însă   mai  miroase  a  peşte,  înseamnă
     Ungur  s-a  întors  şi  el  lingă  cei  dragi,  lingă  momîrlanii  satului  său.   al  peştelui ?  se  încasează  290  lei.  Se  face  ceva   că  a  încetat  să  mai  fie  peşte.
     Şi-a  permis  un  mic  repaus,  cît  de  cit  pină  să  i  se  vindece  rănile   A  sta,  p u r  şi  simplu,  cu   un   concret  cu  această  diferenţă ?  Şi  utunci,  unde  peseuim  ?   Ce
     sufleteşti,  rănile  depărtării  de  casă-  Gospodăria,  pămîntul,  aveau   băţ  în  mină  nu  prea  seamănă  a   Un  pescar  bătrîn  mi-a  spus  că   spun  cei  de  la  A.G.V.P.S.  în  a-
     nevoie  de  braţele  şi  de  mintea  lui.  Bucuria  avută  înainte  de  a  ple­  sport,  iar  dacă  sportul  este  actul   sintem  un  judeţ  blestemat.  Căla-   ccst  sens ?
     ca  pe  frontul  celui  de-al  Il-lca  război  mondial,  a  revenit,  s-a  repro­  dc  prindere  al  peştelui,  e  firesc   nul,  Hunedoara,  Mintia,  Cliişcă-   Iar  dacă  pescuitul  nu  e  statul
     dus  cu  aceeaşi  intensitate.  Dar,  din  nou  trebuie  să  spunem  că  bu­  să   punem  în tre b a re a :   practic   daga  —  iată  citcva  obiective  ca­  cu  băţul  în  mină,  ci  prinderea
     curia  ţine  mai  puţin  decît  întristarea.  Aşa  s-a  dovedit  şi  pentru   mai  sînt  peşti  în  Mureş ?  re  îşi  au  o  contribuţie  im portan­  peştelui,  şi  dacă  peştele  prins  a
     Ştefan  Ungur.  Ne-o  spune  cu  toată  sinceritatea  şi  cu  o  parte  din   Anul  trecut,  în  acest  judeţ  au   tă  în   poluarea   apelor  noastre   încetat  să  mai  fie  peşte,  oare  de
     durerea  ce  o  mai  are  în  suflet.  P entru  că  deţinea  ceva  pămînt.  d ar   fost  în  ju r  de  7 000  de  pescari   curgătoare.  Ştim  cu  toţii,  Ccrna   ce  mai  pescui m  ?
     ce  pămînt,  mai  mult  de  deal  şi  moştenise  o  circiumă  de  la  părinţi,   sportivi.  Insumînd  cotizaţiile  lor,   miroase de la o poştă,  iar  pescarii   Eu  cred  că  pescuitul   sportiv
     Ştefan  U ngur  este  trecut  în  rîndul  chiaburilor.  I  se  lisează  cote   avem  de-a  face  cu  o  sumă  con­  susţin  că  de  la  Sîntuhalm  şi  pi­  se  referă  mai  degrabă  la  statul
     de cereale  cărora  nu  le  poate  face  faţă decît  prin  cum părarea  aces­  siderabilă.  Ce  se  întîmplă  cu  a-   nă  Ia   Le.şnic  peştii  prinşi   pe   cu  undiţa  in  mină  1
     tora  de  pe  piaţă-  Sigur,  situaţia  de  atunci,  a   fost  destul  de  tulbure   ceşti  bani  ?  Acum,  cînd  primul   partea  stingă  a  Mureşului  —  d a­
     şi  de  grea,  la  care  el  „Ştefan-chiaburuU  şi-a  m anifestat  nem ulţu­  vînător  şi  pescar  al  ţării  a  picat  că  se  mai  prinde  peşte  acolo  —  LADISLAU  DARADICS
     mirea.  D rept  răsplată,  pentru  Ştefan  Ungur  şi  chiar  pentru  întrea­
     ga  familie  a  început  teroarea,  batjocura.  A  fost  interogat  intr-un
     mod  destul  de  furios,  deloc  omenesc,  de  către  organele  de  securi­  Dezbaterea  noastră  privind  prezenţa
     tate  din  acea  vreme,  din  Petroşani.  Cel  mai  drastic,  îşi  aminteşte
     bunicul  —  interlocutor,  a  fost  plutonierul  Hortopan  din  Oîmpu  lui
     Neag.  Ce  îşi  mai  am inteşte  Ştefan  Ungur ?  M ulţi  aflaţi  în  organele   statuii  Iui  Petru  Groza  în  Deva
     de  tortură  de  atunci  erau  tare  pătrunşi  de  „firul  roş te»  al  comunis­
     mului.  Dovadă ?  Ua  moartea  lui  Stalin  unii  au  plîns  în  hohote !  In  legătură  cu  statuia  Iui  Pe­  ne  adresăm  tineretului  din  Bucu­  faptul  că  a  facilitat  venirea  Ia
                                                 (va  urma)     tru  Groza  zis  Bumbac  din  oraşul   reşti  ca  s-o   demoleze  aşa  cum   putere  a  comuniştilor.
                                                                 Deva,  cred  că  nu  este  cazul  că   au  procedat  din  proprie  iniţiati­  Ar  ti  bine  ca  ziarul  d-voastră
                                   CONSTANTIN  AOANEI           vă  faceţi  probleme,  căci  noi  un   vă  cu  una  similară  din  capitală
                                                                grup  d e  cetăţeni  am   hotărît  să  acum  citcva  zile.  să  consulte  opinia  cetăţenilor  ce
                                   TIMAR  ILIASA                                                                            să  fie  pus  în  locul  statuii  care
                                                                                                Credem  că  este  cea  mai  bună
                                                                                              soluţie  deoarece  noi  nu  avem  în   oricum  va  dispare  deoarece  nu
                                                                  D-l  Romulus  Vulpescu      oraş  un  tineret  trecut  prin  focul   a  iost  ridicată  la  cererea  popu­
                                                                                              revoluţiei,  iar  edililor   oraşului   laţiei  oraşului,  ea  fiind  opera  co­
     Pe  adresa  Guvernului  României                           a  fost  dat  în  judecată...  puţin  le  pasă  căci  după  20  mai îşi   muniştilor  şi  dacă  ei  au  nevoie
                                                                                              fac  bagajele.
                                                                  De  la  tribuna  Sălii  Palatului   Nu  avem  nimic  cu  statuia  dacă   de  ca  o  pot   lua  să  o  pună  în
          Luind  act  de  sfînta  realitate  care  se  întîlncşte  la  tot  pasul   (de  unde  altă  dată  vorbea  „cel   acest   personaj  ai-  fi  făcut  ceva   curU-a  unui  fost  activist  do  partid
       —  propunem  guvernului  român  să  modifice  parţial  Decretul  477/   mai  iubit  fiu  al  poporului1’)  scri­  pentru  acest  oraş  cît  a  fost   la
       1903  —  respectiv  articolul  care  cuprinde  sarcinile  personalului  de   itorul  Romulus  Vulpescu,  a  a-   conducerea  ţării.  Nimic  nu  este   LUPU  MARIN  —  p.-nsionar
       pază  proprie.  Mai  ales  pentru  paznicii  de  la  G.I.G.C.L.-uri.  Ast­  nunţat  că  a  fost  dat  în  judeca­  legat  de  numele  lui  în  afară  de
       fel,  să  se  adauge  doar  atîtica :  „Paznicii  proprii  (înarmaţi  sau   tă  de  mai  multe   persoane  din           str.  A.  V lakn  —  DEVA
       neînarmaţi)  care  execută  serviciu  la  aceste  obiective  —  au  drep­  judeţul  Harghita  şi  Covasna,  în
       tul  să  vîndă  în  timpul  serviciului  ziarele  al  căror  patron  este  şe­  urm a  celebrului  articol  publicat
       ful  lor  mai  m are  sau  mai  mic  (director,  şef  serviciu  etc.).  în  ca­  în  ziarul  „Adevărul".  A  fost  a-
       zul  în  care  ziarul  este  slab  şi  nu  se  vinde  —  paznicii  proprii  pot   nunţat  că  şi  din  Ungaria  Si  va   Anunţ  publicitar
                                                                sosi  în  eurînd  o  citaţie.  Dl.  Ro­
       fi  sancţionaţi  aspru.  Au  dreptul  la  contestaţie  in  termen  de  2  zile
       de  la  primirea  deciziei.  Dacă  rezultă  că  ziarul  este  cu  adevărat   mulus  Vulpescu  a  anunţat   că   CARIERA  MINIERA  VEŢEI.  MINTIA
       slab  sau  cel  mult  «aservit  unui  partid  istoric,  paznicului  i  sc  poate   doreşte  ca  procesul  să  se  ţină  la
       anula  sancţiunea11.                                     Budapesta   unde  va  merge  cu                 cu  sediul  in  localitatea  Mintia
          Aşteptăm  din  partea  guvernului  aprobarea...        15  milioane  de  martori...       Incadrca/ă  dc  urgenţă  pentru  sectoarele  miniere  \ orţa  —
                                            Jurisconsult                                         Vcţel,  Troiţa  şi  Boiţa  —  Haţeg  muncitori  calificaţi  in  meseriile:
                                                                  Bucureşti,  19  aprilie  1990.
                                                                                                    —  mineri subteran ;
                                                                                                    —  artificieri  subteran.
                Testamentul  lui  Petru  cel  Mare                                                  —  mecanici  locomotivă ;
                                                                                                     Pentru  brigada de producţie  Pojoga  :
                                                                du-ne,  inii  arată  mie  a  privi  pe   —  ajutori  mecanici  locomotivă.
                                                                poporul   rosiencsc,  ca  chemat  a   încadrarea  sc  face  în  condiţiile  prevăzute  de  Legea  nr.  12/71.
              avifrttu                                          stăpîni  in  viitorime  toată  Europa.  Informaţii  suplimentare  la  telefon  12188,  interior  2:15.
                                                                  Eu  puiu  de  tcmciu  aceşti  idei,
                                                                                                    Colectivul  dc  salariaţi  ai  Carierei  miniere  Veţol  —  Mintia
    fac ai  Le­ 17ZA)  0                                        că  naţiile   europicne  au  agluns   aduce  mulţumiri  pentru  activitatea  desfăşurată  in  cadrul  unităţii
     d u l   vflî Q iersb,                             a        cel  mai  m ult  intr-o  stare  de  ve­  şi  urează  multă  sănătate  şi  fericire  tuturor  salariaţilor  care  s-au
                                                                chime  aproape  de  a  lor  cădere,
                                                                                                 pensionat  s-au  urmează  să  se  pensioneze  în  acest  an.
    secate  c >  copte                      «•                  sau  că  merg  iale  cu  mare  grăbi­
                                                                re  spre  a  lor  cădere  —  urmează
     La.  (pabeneţui  £            ir e 'K C a   Q r a it-liz c   .  dar  a  fi  iale  cu  lesnire  şi  fără
                                                                învoială  subgiugatc  dc  un  popul
    eczeter   'Puncvir.                                         tinăr  şi  nou j  cînd  acela  va  ajun­
                                                                ge  la  întregimea  creşterii  sale  şi
    rie  20,  s'au  [:■                                         ra  căpăta  toată  a  sa  putere.               A n u n ţ
     tiaLuânt  d t l   C     ,V £ z!'jj  j i   .2 -;;ac / r  M    Eu  privesc  năvălirea  popoare­
                                                                lor  nordului  de  a  cuprinde  ţările   Sucursala  Judeţeană  A.D.A.S.  Hunedoara  —  Des a,  informează
                                           X î ' v  I  o v  2 v : >    occidentului  şi  a  orientului  ca  o   publicul  din  cadrul  judeţului  că,  documentele  internaţionale  de
                                                                mişcare   periodici,  hotărftă   în   asigurare  „Carte  verde"  şi  „Carte- albastră"  se  eliberează  astfel :
                                                                scopurile  proniei  care  de  aseme­  ■—  luni,  marţi,  miercuri,  joi  intre  orele  8,00-  14,00
                                              o  ;A  l. ':'J S  nea  au  făcut  a  să  renaşte  şi  po­  —  vineri între orele  8,00—12,00.
                                                                porul  român,  prin  năvălirea  bar­  Pentru  eliberarea  acestor  documente  vă  rugăm  a  vă  adresa
                                                                barilor  ca  umflarea  răului  Nil,
      Jn  numele  a  pre  sfintei  fi  ne.   lui  a  naţiei  rosleneşti.   e.e  vine  la  oare  care  vreme  ca  să   din  timp  personalului  sucursalei  noastre  din  Deva  şi  la  Punctele
    despărţitei   Treimi,  noi  Petru  l   Marele  Dumnezeu,  dc  ia  care   îngraşă  cu  al  său   mâl  glodul   Operative  de  lucru  A.D.A.S.  din  oraşele :  Hunedoara,  Haţeg,  O-
    către  toţi  pogortlorii  noştri   şi   avem   existenţa  şi  coroana  noas-  ţărmurilor  celor uşoare  alcEgipe-   răştic,  Brad  precum  şi  A.C.lt.  DEVA.
    moştenitorii  tronului  şi  guvernu-   tră   luminhulu-ne  şi   sprijinin-  lului...  (Va  urma).   . ____
   1   2   3   4