Page 2 - Calauza_1990_05_13
P. 2
Pag. 2
CALÂUZA • Nr. 13 — 3 MAI 1090
/>
încotro, mamă tară? Doresc un preşedinte ca 0-1 Ion lliescu si un guvern colorat...
.... . _ *!__A. ^ P ^
Gazeta „Călăuza" a ţinut să tio certitudine- Am primit la redac
prezentă la intilnirca D-lui Ion ţie mai multe păreri despre D-l Nu l-am cunoscut pc D-l Ili- ce motive există o opoziţie atît Ceauşescu, care să creadă ki „vii
Ilioscu eu devenii. Trcoînd prin lliescu şi despre întilnirea de la escu înainte de Revoluţie şi nici de înverşunată de a nu candida torul” comunismului. Ar fi exact
baraje formate (uneori) din oa Deva. Pentru a fi cit mai im chiar în prima zi, decît a doua la preşedinţie (cînd în timpul cum nc-am propune o mare ma
meni arţăgoşi (vă rugăm domni parţiali cu D-l Ion lliescu, am zi, spre seară (cînd m-am întois Revoluţiei toată lumea era în- să de oameni să ne întoarcem în
lor, nu coinpromiteţi democraţia !) hotărît să nu publicăm în gazeta dintr-o misiune de apărare a eîntată de această personalitate!)? sclavagism sau în Evul Mediu (nu
doi reporteri au stat în preajma noastră decît o parte din opiniile cursului Rîului Mureş, in dreptul Probabil c vorba de calcule po al artelor, ei în acela al Inchi
preşedintelui interimar (nu prea celor oare n-au fost membri ai Termocentralei Mintia). Era ală litice. Deşi am fost deţinut po ziţiei).
aproape pentru că nu încăpeau p.e.r. şi poate că nici nu au fost turi de d-l Petre Roman, care, M-am hotărit să nu merg în
de mulţi inşi cnrc voiau cu orice interesaţi de ideologia comunistă. avea să fie investit ca prim mi litic în vremea comunismului şi Piaţa Universităţii. Il doresc pe
preţ să fie văzuţi mai aproape...), Intervenţiile au constituit ade nistru. Amîndoi formau un cu ar trebui să fiu astăzi un înrăit,
i-au ascultat vorbele, au vrut să vărate surprize. Sperăm că şi plu care îţi inspira încredere prin discern că atunci cînd vorbim de d-l lliescu ca-preşedinte.
creadă ei întîi ceva despre om din aceste păreri vom căpăta un felul de a gîndi, cît şi prin felul lliescu nu vorbim şi despre co
pentru a le spune cititorilor o mie răspuns la întrebarea din de n fi. Nu ştiu acum, după 4 munism. Dealtfel, nu cred să VAS1LE HOLI OŞ
părere sinceră... titlu. luni de la Revoluţie, cum şi din mai existe un individ precum fost deţinut politic
Xu ne-am grăbit să publicăm
părerea. Sintom mai greoi. Vrem CAl.Al.ZA
GÎND porul să hotărască, poporul să-şi
aleagă preşedintele dorit.
Cîndul meu este ea o petală
Hiiulul meu exprimă mireasma de trandafir. Pe această petală
trandafirului. Cirului meu, por sfintă, îmi exprim adeziunea pen
neşte din lăcaşul numit inimă, tru domnul lliescu ca ziua de
din credinţa in Dumnezeu că ne 20 mai să-i fie de bun augur şi
va conduce paşti pe calea cea să devină preşedinte al Româ
bună. Doresc ca dimineaţa zilei niei. Culmul, răbdarea, decenţa
de miine să ne aducă linişte şi şi luciditatea de care a dat şi dă
inerciIcre, bucurie şi fericire. dovadă, ne asigură eă nc va sluji
Doresc să avem alegeri in care eu mare folos.
voinţa poporului să triumfe. Po nADUŢ.A IORDAN
T R A N D A F I R I I
Hui;.:ariiii a fost singura ţară cu- l'ără oi viaţa ar fi pustie, fura
rc n u xi-ci expulzat ţiganii din cintecul lor şi viaţa 1 >r colorata
pairii* ia iilcea fixa a unui om şi liberă ar dispărea la (el ea în
raro a■isase ca din lume să dis- grădina împărţitului, culou'es zi
pară i' V1V!ii şi ţiganii, lată şi do lei.
11 \ Daca simbolul F.S.N. a tost a-
(îrâ< Una palatului regal era îm- les trandafirul înseamnă, pentru
noi romii că vom avea deplina
negri. împărăteasa, aflind de a- libertate .şi democraţie aşa pre
cest vis mirsav porunci în taină cum in Bulgaria trandafirii negri
să dispară toţi trandafirii negri. şi asta numai dată noi ,cu toţii,
Cită durere a fost în inima împă vom fi alături de singurul om
rţitului. o spline însuşi istoria. capabil din România la ora ac Şase ani pînă la un veac
Prin acest minunat gind. împă tuală. Să-l alegem cu toţii ca
răteasa a reuşit sa convingă îm Preşedinte al Romanici ! Lumi
păratul că dacă vor dispărea ţi niţa Mihai Ciorbă, poetă repre II. Există în viaţa fiecăruia o barea buletinelor de identitate şi mâ voi întoarce iar în vatra meu“
ganii (trandafirii negri) ce dădeau zentativă a literaturii romilor ; soartă de care chiar dacă iţi este aplicarea pe poză a două ştam ne spunea cu glas fierbinte vete
culoare zilei şi însuşi ţârii, căci redactor al revistă „Neo Drom“ frică, nu poţi scăpa. De această pile eu inscripţia „Deportat". Ce ranul nostru. Aici, acasă, eveni
soartă nedorită, n-a scăpat nici cuvînt jignitor, ce situaţie peni mentele au curs cînd aşteptate,
familia lui Ştefan Ungur. Pe bilă pentru un om, pentru o fi cînd neaşteptate. Mai întîi, i s-au
deapsa a căzut ce un fulger, ca milie, pentru mii de familii ce au căsătorit copiii, fapt îmbucură
Orchestra de negrişori anul 1952 a fost somat eă în 24 avut parte de asemenea j.gniri ! tor pentru întreaga familie. La
Prin
un torent negru şi greu.
puţină vreme, peste capul
de
Nimeni nu avea voie să pără
de ore, nu mai are ce căuta în sească localitatea. Era aproape un familie a căzut un nou necaz, i-a
De o vreme, m-am tot întrebat pregătise adeziunea. „O scriem sat, că trebuie să-l părăsească. regim de închisoare. Şi a venit murit soţia. După o vreme, din
nou, cerul deasupra casei s-a în
dacă este bine să rămin indepen noi... numele, prenumele, adre Alături de alţi „beneficiari4* ai o zi, în care familia lui Ştefan
dent, cînd deodată, gîndul mi-o sa...". L-am privit pe cel eu bas deportării (vreo 2000). familia .lui Ungur, s-a văzut „eliberată" pu seninat prin semnele nepoţilor
fost brusc întrerupt. Două oer- ton şi i-am văzut ochii din care Ştefan Ungur, s-a văzut îmbar ţind pleca spre casa părăsită, din veniţi pe lume. Bâtrînul Ştefan,
soane, sau, doi inşi cu compor porneau nişte scântei, ceva ase cată în bou-vagon alături de alţi satul Baniţa. „Omul, dacă este s-a bucurat cum poate de multă
tări destul de imprevizibile, tu mănător cu măceşele sălbatice. Pe români, evrei, saşi, unguri. Erau învăţat să muncească, munceşte vreme n-a mai fost în stare de
nul purta ochelari, altul se folo loc, mi s-a părut că omul acesta nu mai puţin de 90 de vagoane. oriunde. Eu aşa am fost, am mun aşa ceva.
sea de un baston) mi-au tăiat suferă de o boală. Fără să mai Ruta de deplasare a fost Simeria, cit şi acolo şi am crezut în Dum C-TIN AOANEI IÎAIIOVEANU
calea. Din prima ochire, mi-am aştept ceva, să mai intru in dis Teiu.ş, Cluj. Vatra Dornei. Aici. nezeu, că va veni o zi in care
dat seama că persoana eu oche cuţii cu cei doi imprevizibili, am la Vatra Dornei. au fost oprite TIMAR ILIASA
lari avea o sacoşă, iar cea cu bas purces la drum. Cei doi repre 2 vagoane, restul de 118 de va
tonul, avea o geantă diplomat. Să zentanţi ai unui partid care în goane şi-au continuat drumul mai
trecem peste faptul că asortarea cearcă să-şi adune aderenţii prin departe. Un drum care a slrîns
era pentru oricine hazlie şi să mituire (modele istorice) s-au în inima fiecăruia, ştiind că şi-n lă
vedem ce hram purtau. „Păreţi dreptat spre alt ins ieşit in cale. sat casa şi gospodăria fără un
a fi de-al nostru 7" a venit în în urmă, n-am privit şi nu ştiu gram de suflet şi de viaţă. Unde Despre modestie şi curaj sau cum se
trebarea pe două voci. „Al cui, ce şansă au avut cei doi in con a ajuns familia lin badea Şte
tinuare. Ne-am gîiulit doar dacă
de-al „nostru" 7, le-am tăiat e- sacoşa o fi rămas eu conţinutul fan Ungur? In localitatea Mol-
lanul imprevizibililor. „De-al trăieşte cu picioarele pe pămint...
partidului nostru, unde vă ofe intact 7 Poate s-au găsit vi dintre doviţa unde a trebuit să mun
rim şansa să vă insrricţi. fi>nd cei „înţelegători" să primească cească la fabrica de cherestea. In
cea mai aleasă ocazie". .Chiar „iarba dracului" sau nişte bac- tot acest timp a locuit în nişte
asa credeţi, am încercat o uşoară note uzate 7 Pe asemenea ade barăci suferind de frig şi de toa Locuitorii municipiului Deva, după cei de la Petroşani şi Hu-.:
ziuni .nu ne puneni numele fiind ncdonra, au avut ocazia de a avea printre ci pe candidatul Fron-'
tatonare. „Chiar aşa", mi-a zis te neajunsurile. Aici, ia Moldo- tului .Salvării Naţionale la funcţia dc preşedinte al României,4
că ele se aseamănă cu acele or
cel cu ochelari, -are-şi afundase viţa, toţi cei deportaţi trebuiau Domnul Ion lliescu.
mina in sacoşă şi aştepta gata, chestre de negri ce ciulă un cin- Primul eveniment al acestei vizite, a constat intro mică şe 4
tee indistinct. să Se deosebească prin ceva dc
gata să mi-o intindă cu ceva a- ceilalţi locuitori. Deosebirea a fiinţă de lucru eu unii dintre conducătorii de întreprinderi din
tentii. Celălalt imprevizibil, îmi T I M . 1I.1AS.1 constat în primul rînd, în schim Deva şi împrejurimi.
Avînil ocazia să particip la acest schimb de opinii, am putut
constata două lucruri esenţiale : primul ar fi dispariţia crispării
in purtarea discuţiilor şi apariţia dezinvolturii în exprimarea pro-;
C o sn e iâ ic riu ! s â p t o m îm i blemelor ridicate, iar al doilea, contribuţia primordială a domnu
lui Ion lliescu, care a ascultat, a notat tot ec se propunea, punînd
Campania electorală—In linie dreapta întrebări acolo unde credea de cuviinţă, stimulind astfel pe inter
locutori in a spune lot ce au pe suflet După şedinţa (care nu a
putut fi terminată din pricina manifestanţilor, care nenraiavînd
(Urmare diri pag. 1) eu platforme-pi ogram, dar şi eu care ai pierdut controlul asupra răbdare scandau „lliescu 1 lliescu !“), D-l lliescu a ieşit în balcon
intenţii şi metode pe ut de di a d e v ă r u 1 u i e v i d e n t. unde a dat satisfacţie mulţimii venită de bunăvoie in faţa casei
mnn ,dc parcă această formaţie ferite, pe alit de re .'datoare in Ţara are nevoie nu de o cam de cultură, fiecare încercuiri a-şi găsi un Joc mai' aproape dc
nr fi adus cel mai mare rău privinţa fizionomiei lor generale. panie electorală în sine — deşi preşedinte. Mulţi s-au urcat pe blocuri, in balcoane, dînd oca2ie
României şi revoluţiei. De parcă Ce alt conţinut deci! demola ea. unică in felul său, are in unui tablou viu.
alţii ar fi preluat destinul revo tor are ideca destituirii gir. cinu setnnăiatea ei — ei de continui Din cuvântarea candidatului nu s-n putut deduce că ar fi venit
luţiei şi ar fi iniţiat ititea mă lui şi amintirea al 'gerilor 7 Folo tate. Campania nu trebuie să re la Deva cu .scopul de a-şi face campanie electorală. Tn cuvântare
suri in folosul poporului in cele seşte aceasta României şi revo prezinte moment de stagnare, ci n-am mliinit expresia „Dacă mâ veţi alege pe mine, vă promit
patru luni trecute de la revoluţie de mers, cristalizare şi progres. că
iar F.S.N. nr profila de pe urma luţiei 7 Cum se poate lucra cu Dimpotrivă, realismul din cuvintele sale Recea destul de
demagogia de tipul : „Nu avent
lor ! Dacă ;ui- că acesl fel de spaţiu şi limp dc desfăşurare" Cine nu are curaj să recunoască pesimist. Unghiul din care priveşte lucrurile denotă o cunoaştere
atac ar reprezenta o sfidare a ai est adevăr îşi dă arama pe ta aprofundata a probleivnâ eionomice naţionale, o gîridire rare ex-
r- vărului. ati; de - vid ei, miâ (I-.N.Ţ- l’.N.L.), ori eu apucături tă ; cine nu are curajul s.ă se ,ib!ii- in- la-e .să trăim cu picioarele re pămint. Florin
nu def:nc,-fi flzion- raia pe-’sona- de î.ăpuşncanu : „Dacă nu mă confrunte deschis şi cinstit cu prim Un |
j'.:h'' despre cni<- ochim. vreţi voi pe ntine...". Nu peţi alegătorii îşi relevă hulubihihil ['sca tii, I- a ■■■■ ort'-r al gaz- tei „Călăuza".
Au intrai i i cam mii .1 eh â'i- trata un intre ; popor eu aseme lina forţei moale, ceea ce, la
raiâ partide şi grupări nu numai nea mijloace decît in măsura in 2(1 n:.o, ta putea costa scump.
