Page 3 - Calauza_1990_05_13

CALAUZA • S t. 13 — 3 MAI 1990 Pag.

Cine este piticul? --K- C-V_

(Urmare din pag. 1} că în străchini, filă su-i împingă
—-------------- cineva. Cerem scuze prntru ciim- CL, C c£-G-yS—> *1- ‘ -uA l L— ZZ&-C2. c - oCq_
dentului anonim şi acribia cu tirea textului, făcută din cauzele
care atrage atenţia celor ce cal- arătate. c y n X » u'"'i . ţ-d L * ’Af 'C O s i » y u -.' -
Onorată redacţie, c-xjf'-
..Silit un „fost" — şt nu mi-e ruşine s-o spun — „activist cultu­ I C-t/W u -'/'y'v Cw — d .-— ,
rii-’". Am servit -şi cu, ea mulţi alţii din „marea familie", cauza cotitu-
nismului din postul meu mărunt şi lipsit de importanţă. Aceasta, nu ~V C tT V V C ) C- <- C ^ X z |V (.
peniru a putea lua un „ness" sau un pateu, pentru cei doi copii
(de la bufetul nomenclaturii judeţene — unde noi, municipalii, n-am --s ---U ţ .
fost socotiţi „activişti" niciodată), ci fiindcă eram salariat şi altă
sursă de trai şi de cîştig nu aveam. x ~ h r r . A - C. — iC-vi-v, / -
Nu doresc să mă semnez cu numele pentru că îmi c frică de
oamenii răi. Şi gazeta dumneavoastră, pe care o citesc de la primul
număr,' se încheie întotdeauna cu îndemnul : „Aşteptăm cu încredere
scrisorile cititorilor. Luăm In considerare şi anonimele, cu'condiţih
să reflecte .adevărul". De aceea am avut curaj să vă scriu: eu do­ t-n ' v—fl—
resc să rămîn un anonim şi să vă scriu numai adevărul (...). Să vă
răspund eu la întrebarea : „Cine este piticul ?”. Este scriitorul (...) C..aJ2 jCX-A_ L-e-jV î^r-, I A t-I— C&- f sQ
care, mulţi ani înainte, era profesor de limba română, pe la Zdrapţi
sau Hunedoara. Am auzit ş.i eu că şi-a părăsit elevii ca să devină • e A v , e
„scriitor profesionist". (Ceilalţi, cu slujbe, cum se numesc ? — n.rt.f.
Fiecare face ce vrea ! Dar, n-a fost post „obştesc" în conducerea (1- -O c J c & J . t ^
culturii din judeţ pe care acest fost profesor să nu-l ocupe, pentru
a avea im „cuvint greu" de spus. îndrumările sale erau nelipsite
de la analize şi instruiri culturale. Lucra mină in rnînă eu (...) şi . JL C- C-o — k t c .
avea o rubrică permanentă {...), Avea şi un „amfiteatru" la care
şefii ne obligau să-i aducem cu „mobilizări" şi „lămuriri" pe oamenii / f- u s " f . > za ^ ‘-''A r -- *
din oraş. Cind a văzut că spectatorii săi erau ca stilpii de telegraf
(rari !), a abandonat (...). In acea „sală mică" a ţinut prelegeri ideo­
logice şi a marcat multe „zile festive“ (...).
Din dosarele culturale ale acelor „minunate zile" vă trimit o
singură filă cu rugămintea de a o citi şi medita. (Pentru a nu )i
singuri la „meditat" o publicăm, în fotocopie, alăturat — n.n.).
Dară doriţi, vă pot asigura un foileton in serial, cu documente, Snchizitoruil
despre (...) şi alţi oameni care s-au ocupat nemijlocit de (in)culturu Ce seria pitieui
judeţului. (N. red. : Nu dorim, acum. Să lăsăm să treacă alegerile. roşu (SI)
Să ne concentrăm asupra acestui eveniment epocal din viaţa popo­ Noua calitate în munca socială de formare a omului nou de­
rului). Un fost activist cultural". pinde în mod decisiv de conţinutul activităţii politico-ideologice
(îi mulţumim corespondentului nimerit, acum, să ie păstrăm şi şi cultural-cducative, de forţa acesteia de a forma convingeri, de
nostru şi il anunţăm că, între să nu ne alăturăm celor care a contribui la modelarea omului în consens cu principiile gene­
timp, am primit şi „restul de zgîndură in cenuşa nestinsă. Spe­ rale ale socialismului şi comunismului, ale păcii şi progresului. de muncă care-1 scot în afara
trăncăneli" — cum bine se ex­ (Combate bine stimabilul, nu ? — n. red.). „Educaţia politică, cul­ programului o lungă perioadă de
1987),
primă. Considerăm însă că e mai răm să fim bine înţeleşi 1). turală — spunea tov. N.C. — constituie, asemenea soarelui, un timp (martie-decembrie de res­
transformă sarcina sa
adevărat astru care emană căldură şi luminează omenirii calea ponsabil cu retribuirea intr-un
spre noi orizonturi, spre înţelegerea originii vieţii, a lumii încon­ veritabil dispecerat do abuzuri în
Hîc! Dar cu cine v o te z ?... jurătoare, a dialecticii naturii şi societăţii, a legilor obiective ale materia încadrărilor şi multe alte
dezvoltării eeonomico-sociale". abateri de la etica profesională,
întrebarea cetăţeanului turmen­ am constata că sînt practic si­ Transformarea activităţii ideologice înlr-o forţă motrice a
tat este din nou în actualitate. milare. Deosebirile sînt doar de însărcinat cu acoperirea abuzu­
Deşi pare frivola, ea Intîlneşte nuanţe şi nesemnificative. Atunci dezvoltăi iii implică legarea... (ce-o fi vrut să lege ? — n.n.). rilor comise de către cei în dis­
profunzimile hamlctienc : a fi sau mai râmine posibilitatea alegerii cuţie Mugur Coţ Ioan se dove­
deşte maestru în arta mistificării
a nu fi ? în ambele cazuri, este prin simpatie faţă de anumite adevărului şi astfel se Întîmplă
vorba de individul pus in faţa persoane. Dacă problemele sînt
alegerii, in imposibilitatea de a similare, toate promisiunile şi „Nu odată în perioadele vfdurilor de putere şi că pentru abuzurile grosiere ale
şti cu precizie rezultatul demer­ persoanele fiind foarte apropiate, celor doi văzute prin oglinda de­
sului său într-un sens, sau altul. trebuie citite cu mare atenţie lis­ derutelor ideologice, asupra Transilvaniei s-au formatoare a inchizitorului
M.C.I. se aplică grave măsuri de
Dacă însă prinţul înnegurat al tele de candidaţi. Singura garan­ represalii, ca un făcut, exact îm­
Daniei avea de ales doar între ţie posibilă a justeţei alegerii, o îndreptat priviri pofticioase..."
două alternative, cetăţeanul-ale- constituie doar persoanele cunos­ potriva celor care au descoperit
gător de azi are de ales între 71 cute şi care prezintă garanţia mo­ (Urmare din pag. I) şi in Transilvania. Viaţa însăşi şi au încercat să ţinu trează aton"
ţia opiniei publice cu privire, la
de partide (sau Dumnezeu mai rală şi profesională că vor şi pot este o stare de nelinişte dacă este faptele celor doi întreţinuţi ai
ştie cîte). Situaţia sa este deci să realizeze cele promise. lor de putere şi a derutelor ideo­ viaţă adevărată. Atîta doar că în
incomparabil mai dificilă, iar Deoarece acum partidele poli­ logice, asupra Transilvaniei s-au Transilvania, starea de linişte, dictaturii ceausiste. Cri.şliu Ioan
şi Criştiu Lucia. Ar fi interesantă
rezultatele pot fi mult mai grave. tice nu au încă un trecut ei doar îndreptat priviri pofticioase, nos­ atîta cită poate fi, a trebuit să o discuţie peste „epoci", u mem­
Sărmanul Hamlet îşi risca doar un eventual viitor (inclusiv par­ talgii mai vechi sau mai noi de fie instaurată prin deturnarea brii colectivelor .ie muriră le la
viaţa sa (şi a anturajului său di­ tidele istorice al căror trecut este însuşire a unui temoriu care a misiunii armatei Române, care U.U.M.R. Crişcior Autobaza
rect) în timp ce noi, riscăm soar­ prea îndepărtat pentru a fi sem­ fost dintotdeiun.i românesc. are datoria să apere ţara de duş­
ta întregii ţări. Atunci, eu cu nificativ), singura posibilitate a Momentul istoric din Decem­ manii străini, nu de cei străini de T.A. Brad, locuri în care înde­
părtările din muncă, la ridicarea
cine votez ? unei alegeri cît de cît juste, este brie n-a făcut altceva decît să ţară. Aşa cum o ţară întreagă aş­ baghetei de către cei doi între­
De data aceasta, vom avea o dată de calitatea individuală a dovedească, dacă mai era nevoie, teaptă instaurarea legii şi a fer­ ţinuţi ai monstruosului eeuuşism,
alegere combinată : un vot al re­ componenţilor listei de candidaţi. că istoria continuă să se repete. mităţii ei, tot aşa aşteaptă şi sancţiunilor de toate felurile care
fuzului şi un vot al subiectivis­ Personal am mare încredere în Atîta doar că de data aceasta pre­ Transilvania păvaza statului de au curs împotriva celor care n-au
mului, propriu fiecăruia. Vor fi bunul simţ al poporului, care va meditarea îndelungată a dus răb­ drept. iubit abuzurile lui C.I. şi C.E..
mulţi care vor vota pe cineva, şti să aleagă acele persoane, care, darea extremiştilor unguri la li­ Reporter : — Cum îţi explici au lăsat amintiri imposibil de
pentru că nu vor pe altcineva ; vor avea puterea şi cunoştinţele mită. Altfel nu ne explicăm mo­ faptul că unele personalităţi mar­ uitat.
de exemplu pe Iliescu contra lui necesare scoaterii ţării din ma­ dul pripit, ultimativ lipsit de o cante au luat atitudine împotri­
Raţiu, sau invers. Alţii, mai sub­ rasmul economic şi politic în care energie morală dai asezonat din va Uniunii Vatra Românească ? -
tili vor încerca să facă analize se zbate şi să o conducă spre e- plin cu vioiciune. Probabil că un Radu Ceontea : — Înainte de
de situaţie. Dar dacă am avea conomia de piaţă, spre democra­ stat major secret avînd filiale în Grigore Alevandrcscu, cu mult Mica publicitate:
timpul şj răbdarea să citim toa­ ţie, spre Europa. afara ţârii a crezut că o bună or­ înainte, cozile de topor aveau
te platformele tuturor partidelor, __________Ing. GHEORGHE GRIJN ganizare ar putea înlocui buna credinţa că au fost primele pro­ Redacţia noastră cumpără ma­
cuviinţă şi ar putea fi astfel mar­
Stimaţi clomni, cată lipsa de loialitate faţă de sta­ duse de import pe teritoriul Ro­ şină de scris de birou, orice tip,
mâniei.
car mijlociu. în bună stare de
tul român şi guvernul său pro­ Dacă în anumite cazuri, va fi funcţionare. Cumpărăm de Ia
Doi oameni nenorociţi vă cer şi după Revoluţia din 22 Decem­ vizoriu. fost vorba de ignoranţă, cred că particulari sau de la întreprin­
ajutorul ! brie, dar nu am găsit niciunde Autopropulsnrea pe locul întîi în alte cazuri va fi fost vorba deri, instituţii. Aşteptăm telefon
Ne numim Ncacşu Viorica şi înţelegere în legătură cu situaţia în topul suferinţelor din vremea de arginţi şi de toate cele care de la cei care au de vînzore ma­
Neacşu Angliei, domiciliaţi în noastră. dictaturii nu a fost un act cin­ de la aceştia pleacă. şini de scris.
str. Aradului, ni'. 36/2, localita­ Nu avem nici o pensie, nici un stit din partea extremiştilor ma­
tea Petroşani. mijloc de trai. Vă rugăm să pu­ ghiari pentru simplul motiv că
Eu am 36 de ani, iar soţul meu blicaţia scrisoarea noastră poate cel puţin de la instaurarea gu­
37 de ani. A Ut eu cit şi soţul meu că pe această cale să interveniţi vernului democratic Petru Groza, Anunţ publicitar
am suferit încă din copilărie de la forurile compe'ente ca să pri­ minoritatea maghiară din Româ­
ncecaşj boală „Poliomelita“ (Pa­ mim măcar o pensie lunară de nia a fost cea mai răsfăţată din­ CARIERA MINIERA VEŢEL MINTIA
ralizie infantilă), de pe urma că­ ajutor social. Rugăm de aseme­ tre minorităţi.
rei boli am rămas cu diferite ur­ nea oamenii de bine din ţară să Poate n-ar fi lipsit de interes cu sediul in localitatea Mintia
mări. ne ajute şi pe noi cu cît pot, pentru tine ca ziarist să încerci
Eu sînt in gradul r, sînt imo­ căci nu avem din ce trăi. Să mu­ să iei contact cu liderii celorlalte încadrează de urgenţă pentru sectoarele miniere Vortn —
bilizată la put, nu pot umbla de­ rim de foame ? Să ne apucăm minorităţi din România, spre a Voţel, Troiţa şi Boita — Haţeg muncitori calificaţi in meseriile:
loc, nu pot sta în şezut decît cu de cerşit ? Ce se întîmplă cu vedea ca e i ste poziţie dumnea­ — mineri subteran ;
corsetul. Nici mîinile nu le am noi ? lor faţă de a ţiunile sofisticat
perfect sănătoase. Cu speranţa că ne veţi ajuta, coordonate ale liderilor extremişti — artificieri subteran.
Soţul meu este în gradul II are închei scrisoarea dorindu-vă mul­ unguri, care fără jenă ştiind că Pentru brigada de producţie Pojoga :
proteză de alungire la piciorul tă sănătate şi fericire. în corabia ţării, apa a pătruns — mecanici locomotivă ;
drept şi nu-şi poate folosi mina Cu stimă şi respect, pinii la nivelul de alarmă, au gă­ — ajutori mecanici locomotivă
dreaptă. Poate umbla şi face to­ familia NEACŞU sit de cuviinţă să încerce să lăr­
tul cu mina stingă. gească spărtura în loc să o as­ încadrarea se face in condiţiile prevăzute de I.cgen or. Ld/71.
Sintem căsătoriţi de pe data N.U. Rugăm Ministerul Mun­ tupe. Informaţii suplimentare la telefon S2IS8,’ mlrrioi 235
de 27.V.1039. Orice încercare a cii să-i aibă in vedere pc aceşti Reporter : — E linişte in Tran Colectivul de salariaţi ai Carierei miniere Velei — Mintia
soţului meu de n găsi un loc de oameni năpăstuiţi ! Chiar şi ma­ silvania armii, din punctul de aduce mulţumiri pentru activitatea desfăşurată in cadrul unităţii
muncă pentru a aven din ce trăi rile sindicate miniere din Valea vedere al Uniunii Vatra Româ­ şi urează multă sănătate şi leruirc tuturm salari.ililoi . arc s-au
s-a dovedit zadarnică. Am scris Jiului se pot gîndi la ei. Minerii nească ? pensionat s-au urinează să se pensionezi' in V'csf an
scrisori peste scrisori, atît'în tim­ ştiu bine, înţeleg cel mai bine Radu Cronica : — Nelinişte
pul fo-i. i dictaturi ceauşiste cît menirea de OM. este în toată ţara, nelinişte oMe