Page 1 - Calauza_1990_05_14

Gasctă independentă de opinie şi informare. • Apare săptămânal ANUL I. NR. 14 ® 10 MAI 1990 g 4 pagir.i 2 lei
EfSOaKQBBBBnS&aRSSS
Opinia publică cocoţată pe gard Grigore Vseru Cu îaţa spre Basarabia
Indiscutabil, ccl mai mare poet © Patria este an eopd : dacă
Deva, duminică, 22 aprilie 1990. caţiile devin din ce în ce mai al Basarabiei (firesc — româneşti) uiţi de ea poate să pieee de a-
Miting electoral organizat de Violente, cît pe ce să primesc şi este Grigore Vieru. easă.
F Â N . cu un pum n de la un cetăţean Cel mai marc luptător pentru © E bine să inveţ- un popor
care refuză să-mi spună cum îl
Vizita dom nului Ion Iliescu. cheamă însă susţine eă nu este drepturile românilor basara- de Ia altul, nu - bine să înveţe
Ora 17,30. F*c străzile oraşului o lăsat să trăiască liniştit. Unul beni este tot Grigore Vieru. un popor pe altul.
mulţime do oameni îm brăcaţi de din tineri sc apropie cu greu de mi­ Atunci credem că c ;te normal ® Cum să-ţi întind mina n n d
sărbătoare, unii cu flori în mi­ ne şi îmi spune: „Am fost ţinuţi 40 să publicăm cîteva din aforis­ mi-ai bătut-o in cuie ?
nă, se îndreaptă spre Piaţa Uni­ de ani în pumn şi este foarte mele acestui bărbat năs ut pe © Ne încălzim palmele. pe
rii. Totul pare a promite o des­ greu să ştim dintr-o dală ce este malul Prutului... obrazul pe care l-am lovit,
făşurare a mitingului într-o at­ democraţia, sin tem la început şi © Vedem după oebi cine este © Mi-ai măsurat iutii grădina,
mosferă de pace şi calm. De la abia acum învăţăm, dar oare cită mamă şi după miini cine este apoi icoana, iar la urmă şi la­
balconul Casei de cultură vor­ vreme există inşi răzleţi care nu tată. crima.
beşte domnul Ion Iliescu. M ulţi­ rezolvă deeît prin bătaie proble­ ^ Picr/înd pc mama, mi-a ® Cppiii zăclără câinii, poeţii
mea îl ovaţionează. ma opoziţiei, nu înseamnă că cci rămas patria, dar nu mai sînt moartea.
O ra 18,30. în colţul dinspre ho­ mai mulţi nu au nici măcar bu­ copil de atunci. @ Lauda străină i-a acoperit
© liste nedrept să Înveţi co­
telul Sarmis. al pieţei se insta­ năvoinţă de a învăţa democra­ pilul cum să moară pentru pa­ ea iiisie epoleţi umerii, n-a mai
lează un mic grup de tineri cu ţia ?tk. rămas loc pe ei pentru mina fra­
trie înainte de a-1 invăţ i curn
cîtev'a panouri pe care sînt scri­ ■Mulţimea începe să preseze să trăiască pentru ei. telui său.
se lozinci anti-leseniste. P ar li­ grupul tinerilor, sa-i violenteze,
niştiţi. paşnici. însă panourile le intr-un cuvinl, să le tragă o bă­
sînt rupte de câţiva cetăţeni care taie bună. Aceştia sînt nevoiţi sa
nu pot să înţeleagă că în demo­ o ia la fugă. De ia balcon, dom ­ De Sa ti
craţie şi libertate pot să existe nul Ion Iliescu îşi încheie dis­
divergenţe de opinie fără ca a- cursul. Interesul central al mul­ Statele Unite ale Aniericii. îtru Jur3
cestea să ducă la violenţă. întreb ţimii se mută înspre grupul ti­
pe cîţiva din grupul cie tineri nerilor opozanţi. Spre uimirea Mesaj : Prin intermediul zia­ Chiar in primele minute petre­ lom ele alegeri pentru Adunarea
cum .îi cheamă, citi ani au, dacă mea sînt şi femei care lovesc cu rului „CĂLĂUZĂ" doresc să cute acolo am avut prilejul sa Deputaţilor Dc- unde se ve le că
fac parte dintr-un partid politic pumnii strinşi, cu ură. Tinerii transmit un mesaj de prietenie studiez, felul în care domnul Du­ redacţia noastră arc opinii fam te
sînt fugăriţi spre parcul din spa­ şi putere de muncă domnului mitru Armăşcseu acţiona pentru rotunde in ceea ce îi priveşte pe
sau nu. îm i iâ-»pund mai mulţi,
tele Institutului de proiectare, Dumitru Armăşcseu, preşedintele rezolvarea cerinţelor populaţiei, oamenii capabili, colaborate'ul
dintre care Haiduc Cătălin, 18 încearcă sa-şi scape pielea .lucru Consiliului Provizoriu de Uniune modul în care dădea dispoziţii nostru de peste ocean, n-'-.i u-
ani, nu este mem bru al nici Naţională Deva. pentru a se asigura liniştea şi at-o înainte... Mulţumim şi ne
unui partid politic şi Florin Cri- DORI NA B RÎ NI H ŞA Am rămas plăcut surprins de ordinea publică, pentru ca cetă­ abăturăm mesajului, dorind dom­
şan, 21 ani, nici cl nu este m m reîntîlnirea cu domnul Avma- ţenii oraşului sa se bucure, dc nului Armăşcseu, succes in ale­
viaţa democratică
şi s;î poală
geri !
b fu al unui partid politic. Alter­ (Continuare in pag. a 2-a) şcscu, la sediul C'.P.U.N. Deva.
munci în linişte. Doresc sa mul­
ţumesc tuturor celorlalţi domni CAI Vt Z \
din conducere care l-au aju ­
..Ani putea spune că viata romilor tat şi au contribuit la taina or­ vom nubliea MESAJl I. CĂ­
nostru
în numărul
viitor
ganizare a li-ii'.tii şi vieţii soeial-
cconomice. TRE ŢARĂ Al. MAICII AI.E-
se petrece intr-un cere gazetei noastre se afla gata p re­ OUTHODOX MON ASTEI !Y
Nota Redacţiei : Un redactor al
XAN11RA din S.U.A. — T1IE
gătit sa realizeze un interviu eu IF THE TRANSFIGURATION.
dl Armăşcseu. candidat la vii-
— Am puica spune eu cea
Hnterviu eu pocta ţigancă l.u- mai veche meserie a noastră a
1 menita Mibai Cioabă, redactor Josl şlefuitul, prelucrarea unel­
i al revistei Neo Drom. telor. Dc ce anume ? I'entru eă
ţiganii nu pot trăi departe de Despre lucruri sacre
1 — în sfârşit, Luminiţa, aveţi loc şi apă, numai in aer liber.
i şi voi o revistă proprie... Cum In fond chiar în sudul Indiei (N. rod. Privilii!- la Ziua Na­ pe care l-a creat Revoluâ.i din
ie Simţi acum când aveţi atîtca — dc unde se zice. că proi'cnim ţională a poporului român, rea­ Decembrie 1989. Deci, tot m tu i
1 posibilităţi de afirm are socială, sc află o bogată zonă m eta­ mintim eă autorul a propus, in­ culori — albastru, galben şi j-oşu
culturală ? liferă... tr-unui din numerele trecute — însă eu acei gol rotund din
— Cred cu minunat. De alt­ — Voi aveţi în singe apucă­ ale gazetei noastre, ziua de 1 De­ culoarea galbenă, de unde a fost
fel, chiar in editorialul primu- tura de a vă certa, de a fi gă­ cembrie 1918 — „Ziua Marii II- decupată stema. Ar fi, m ir-ade­
i lui num ăr al publicaţiei — lăgioşi ? niri, cînd toate brazdele de pă- văr, un simbol puternic, ce ne-ar
! spunem : s-a petrecut un c- — Nu toţi sîntem gălăgioşi. mint românesc- — udate eu singe aminti, între altele, că Revoluţia
venim enl important şi In via­ strămoşesc, prin negre veacuri din Decembrie 1989 a fost o rup-
ţa popondui romano. O expresie — Din care ţigani faceţi voi — au putui să-şi trim ită sevele, •tură categorică, definitivă eu în­
vie a vieţii cotidiene este şi e- parte 1 din liotară în botară, pentru o săşi idcca dc comunism.
— D-l Gclu Voiean Voicules-
clitarea ziarului „NEO DRO M ", cu a întrebat un ţigan ce fel lecinică şi potrivită înflorire").
pe înţelesul general „Drum de. ţigan este. Ştiţi ce a răspuns II. DRAPELUL ROMANU L AI.. T Â U T U
nou", al cărui prim num ăr îl Mai mulţi publicişti nu pro­
avem în ţaţă. A m scos de sub ţiganul nostru ? pus ea Drapelul ţării să fie cel (C ontinuare în oa g a 2-a)
— Nu.
glasul Hilarului un ziar al ro­ — Ţiganul nostru a răspuns
milor, evenim ent care, pîtui mai cunoscuţi sub alte nume. E xem ­ fire sc : noi facem cazane de
ieri tim p dc jumătate de secol ple : în Anglia — g ip s y ; în Unde sînt generalii Nuţă şi Mihalea?
d-l Voiean i-a \
părea deopotrivă imposibil şi spaniolă — gitanos; în france­ ţuică, oale, cazane de fiert ru­
fa... Şi atunci
incredibil...". Salului nostru în ză — g itu n c; în italiană — spus că oliţa tim p cit a stat in pistoale mitralieră, puşti cu lunetă, aruncătoare
limba romil(-r ar fi „Te 4VE.X ziugari ; în nemţeşte — tzigoi- puşcărie n-a întilnit ţiiiani I
Sablate sal Roma ondai RO­ nor. Deci, iţi dai seama c-ă di­ căldărari... Asia înseamnă cu I de 30 mm., pumnale (cu lama ascunsă), boxuri,
M Â N IA 1“. feră... ţiganii noştri sînt serioşi, vor staţii radio, echipamentul şi muniţia de rezervă
— Ai idee de câţi romi sîn- —- Care e cea mai veche o- să muncească cinstit. \
teţi în România ? cupaţic a ţiganilor ? Ce v a în­ I (probabil contrarevoluţionară) a plutonului antiterorist
■— Cred cu in jur dc .i mi­ dreptat pe voi către sunetul (Va urma) ! din Deva
lioane. ciocanului pe nicovală, pe ara­
— Care e de fapt numele vos­ mă ? V Al .HIî (l 1 IIÎUltEANU \ Episodul III
tru — rom sau ţigan ? După cum am anunţat de Ia a urmat, chiar în 23 decembrie
— Romii au fost recunoscuţi început, serialul nostru se bizuic — a fost predat (e adevărat că
a fi cei din România. Aşa am ' f e n / r u a h ^ o r n ,, Ca I a u 2rti pe date extrem de reale. Toate în trepte, în urm a insistenţelor
fost denum iţi dc toată publi­ dalele (c:elc reale) nu pot ajunge nenumărate) arm am entul din do­
cistica, Ia noi deodată, să nc spună : tare de către securitate. El s-a
d r c x c f s. /c ct
■— Voi corn vă recunoaşteţi ? cd J c P & rc*c^c>s. rx cf ţ , & ciont fd 7/i? „Dragii mei, cu sînt adevărul ! predat la unitatea militară. Să
— Şi ţigani şi romi. .Dincolo de noi e minciuna 1“. presupunem că în seara zilei de
•— Numai la noi sin toţi n u ­ Vrem să spunem cu — adevărul 23 decembrie — fiecare securist
m iţi romi ? u n se complotează mergând pc drum, se simţea un om pur, purificat
•— Rom în ţigăneşte înseam­ printre oameni şi fapte. Aşadar, de revoluţie... Dar de la a presu­
nă om şi Rom ni — femeie... n / m a t h > nj f Pa c u n u n # , / întrerupem (în tolosul informaţiei pune la adevăr, e cale lungă, aşa
publice) odiseea generalilor, pen­
cum o cale nefirească se află în­
— Ce înseamnă ţigan ? De tru a sări în timp, mai precis în tre adevăr şi unele date ce ţin
Unde vino numele acesta ?
dimineaţa zilei de 2ă decembrie de subsolurile istoriei şi infor­
— Numele, de ţigan vine din 1989. Pregătirile contrarevoluţiei maţia care trebuie să hrănească
perioada marilor migraţii. Ţ i­ 'T" t / J j Px» /'J* sau contraloviturii dc stat n-nu ţie omul ce „locuieşte" istoria...
ganii erau robi — adică „ţine / t ew<n k a n f a i e / încetat niciodată, aşa cum proba­ ION PA T R lO C H I
Căi" şi in fiecare ţară sîntem bil nu încetează nici azi. în ziua
do 22 decembrie. în n o aptea'ce (C on tinuate in p a g a 3-a)