Page 2 - Calauza_1990_05_14
P. 2
Pag. 2
CĂLĂUZA NR. 14 • JOI, 10 MAI 1990
Reportajul „Călău zei"
S T A T U T U L
zi intr-n „ccnuină cu renume, unde unele lucruri lasă de dorit" FEDERAŢIEI SINDICATELOR UBERE DIN
CONSTRUCŢII Şl MATERIALE DE CONSTRUCŢII
Din comuna Fam am primit ne care din mai multe motive nu salariaţi, care ar fi mai mulţi (FSLCM C)
doua siri'-'on, la interval de o vă pot da numele'1. decît num ărul bolnavilor". Iată,
Urna de zile, una de alta. Prima A doua scrisoare poartă ca deci, multe, multe acuzaţii rîn. Revoluţia din Decembrie 1989, a restabilit drepturile şi li
începea aşa : „ lrn grup de oa- titlu „Comună eu renume, dar duite în eele două scrisori ano bertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi a creat premisele re
mti.i de bine din comuna Zam. care lasă de dorit : Z am “. Din nime. organizării şi funcţionării, în condiţii noi, democratice a sindi
vă roagă sa publicaţi cele ce primele fraze se face invitaţia catelor, ca organizaţii obşteşti.
^e n'.împlă la C.A.P.,' mai precis ea un reporter de la „Călăuza4» Ca urmare, în zilele de 26—27 04.1990, la Bucureşti a avut
modul deleetuos de îm părţire a să-şi facă drum prin „localitatea Vineri, 4 mai a.c., am plecat loc Congresul de constituire a Federaţiei Sindicatelor Libere din
ailor către unii cetăţeni care nu care lasă de dorit". Nu ne-a fost din Deva. spre „comuna cu re Construcţii şi Materiale de Construcţii la care au aderat peste
-unt membri cooperatori şi lo greu să deducem că scrisoarea nume44 cu trenul personal 204] 100 000 de angajaţi din 86 dc sindicate din ţară.
cuiesc in alte sate, la Micuneşti, este concepută de un grup de ti (Teiuş — Săvîrşin). Prim a „per Prezent la Congres, din partea guvernului, Domnul Marin
-au la Yărădia. cum este Ioan neri care ne pun în atenţie „dez lă", ce am reţinut-o, s-a produs Cristca, ministrul adjunct al Construcţiilor şi Materialelor de
Aşictâncseu". Mai departe peti ordinea din restaurant, ca fiind după ce am trecut de gara Min Construcţii, a avut amabilitatea să semneze pe Statutul Fede
ţionarii susţineau că pâmîntul specialitatea casei". Se aduc în tia. cînd, din două guri (ale con raţiei, repartizat Sindicatului Liber de la I.M.C. Deva, ea o re
s-a îm părţit pe „sprinceană'» ne- vinuiri şefului de unitate care ductorului de tren şi a unui că cunoaştere a necesităţii rezolvării revendicărilor prezentate Ia
respeetindu-se Decretul 42/90, „zbiară ca la el acasă la Hodi lător) au ieşit seîntei. Noroc că, Congres, din care transcriem doar cîteva :
prin atribuirea de loturi pînă şi neşti»». Este tratată tot cu o fra scânteile, nu s-au transform at în 0 trecerea în grupa a doua de muncă, concediu dc mater
copiilor -de şcoală. Se mai im pu ză nengiă, preşedinta C.P.A.D.M. fulgere. Din gara Cîmpuri Sur- nitate de trei ani plătiţi, primul an cu 85 la sută, iar ceilalţi doi
tă spargerea saivanului de oi şi care „mănincă pîine alba, iar ce due a urcat o femeie cu o traistă cu 50 Ia sută, concediu legal minim 20 zile, spor de noapte 25
dispariţia materialelor ; ţiglă, tăţenii satelor — pîine neagră". în mină. A ocupat un loc pe ban la sută, transport gratuit la locul de muncă, indemnizaţii de şo
seindură .Se mai dă in \ilong Spitalul revine din nou in ac chetă, după care a savurat mai maj. dacă este cazul, pină Ia recalificare, săptămîna de lucru de
devastarea silozurilor de eartol'i tualitate prin modul cum s-a fă ceva ca un măr, o lămîie. Fieca cinei zile.
ale C.A.P.-ului şi încă altele. Fi cut distribuirea ajutoarelor pri re cu gusturile lui. (va urma). DAVID RIJSU
nalul e copia începutului scri mite din străinătate, „mai puţine
sorii „Un grup de oameni de bi ia bolnavi şi mult mai multe la TIMAR ILEASA CAMPANIA ELECTORALĂ — iN LINIE DREAPTĂ
CURSA DE FORMULA OPT
1 f
/ /' De azi în zece zile, îmbrăcate să fie o adevărată obsesie, veni
*? Zew u&i*. Crf-lrf-u
' it.o t şi îmbrăcaţi sărbătoreşte, ne vom tă de la Timişoara şi aşezată în
prezenta la exerciţiul civic ma Piaţa Universităţii bucureştene
/?>■ jor al votului. Avem in faţă un ca un stilet îm plîntat intr-un corp
X^jx,r j2c,i. Us</3 ^ ^ ( / adevărat curcubeu de semne e- ce părea a fi Liniştit. In jurul său
Dragi cititori ai „CAl AU- se mişcă figuri nu numai obscure,
ZEI“, ne bucurăm împreună lectorale care îndeam nă la opţiu ci mai ales împinse din spate şi
ne.
, i>. dumneavoastră eă a înce
D( <2 zeu Campania electorală merge îna destul de străine d » adevărata
put un timp nou la dumnea- inte, dar înaintează prin hîrtoa- cauză a mersului naţional, ali
\ oastră. în viitor, vă dorim pe, ceea ce îi face mersul ane mentate în fel şi chip pentru a
c l j2 t-L?-UeMeP C UJ~Lf" 3 voios de greu, sinuos şi zgîlţîit. strîm ba înaintarea. Se zbiară în
multă fericire, răbdare şi hăr Toţi pasagerii din încărcătură dreapta şi în stînga. fără prea
nicie. Noi ne rugăm pentru simt, ca peste Bermude, traver multă civilizaţie.
\s u l L t& i'.J ’L zovuZ C e ,c L J lc l- dumneavoastră lui Dumnezeu sări marcate dc seisme. Scîrţîie Roţile din faţă, câpâtind opt
să vă binecuvînteze. toate încheieturile, sar capace, ca bănăţean, nu mai sint ele. nu mai
dc la un cazan supraîncălzit, cum au mers curat, şi fac, cum zi
-5c €. ' (t g 4 4 - S 1'*- Preot J. KESSLER — ROŞA s-ar spune Intr-un limbaj meca ceam, ca evoluţia să fie greoaie
nic. şi nu prea stabilă. Alegerile, in
Mersul acesta a determinat ca să, bat la uşă, urnele ne aşteaptă.
roţile din faţă să facă opt, ceea Sint ca un prag pe care, depă-
ce imprimă înaintării o evoluţie şindu-1, optăm spre mai bine, deşi
bîlbîită, cum toată lumea ştie, bine ştim că nu va fi uşor, dar
vede şi simte. Optul acesta pare va fi mers, sperăm.
Atacul la persoană persoana socialmente non grata.
Dar, la urm a urmelor, cine poate
stabili de unde pînă unde mer
Unul dintre rezidurile regre Aceasta ar fi o explicaţie, dar ge calificarea personajului ipo
tabile şi detestabile ale Revolu nu şi o justificare. tetic de dam nat sau de lăsat In
ţiei noastre este atacul la per Tot cu aceasta ar trebui să pace ? Altfel spus, după ce cri
soană. credem că lucrările sînt definitiv terii facem această distincţie ?
De ce se produce el ? Cred că şi irevocabil încheiate. Nu va fi După o expresie italiană, extrem
a existat un cubilou în care s-au aşa, întrucit evoluţia între dorinţe de plastică şi bogată în sensuri,
şi satisfacere va persista etern avem de-a face uneori şi cu tipul
tot acumulat, unele peste altele, „Atacabotonc", insul agresiv,
nemulţumiri omeneşti de toate intr-un echilibru dc stabilitate re care nu te lasă să trăieşti, ucigaş,
lativă.
felurile. Cubiloul sau cazanul în Deocamdată însă nu loc o m ul de o răutate antologică.
caro s-au tot fiert şi s-nu copt, ţime de atacuri la persoană, sub Poate că singurul criteriu de
n-n avut supapă de siguranţă şi formă interogativă, calificativă calificare este gradul de rău pe
de refulare. Revoluţia a avut da şi sentenţioasă, venite dintr-o care insul l-a adus. sau il aduce
rul nu dc n pune această supa vreme nu prea îndepărtată, prin societăţii. Dar şi aici intervin
pă, ci de a desfiinţa, ccl puţin aşa care obicetul-persoană este pus considerente şi juridice şi uma
promite, cazanul social pentru a- la zid şi famat. Nu cred că este ne — raţiunea, calmul, echilibrul
semenea acumulări — o auten un semn dc civilizaţie, decît în şi nu in ultimul rînd, bunul
tică revelaţie a ei. cazul în care avem de-a face cu simţ.
Opinia publică cocoţata pe gard
(Urmare din pag. 1) să împiedice o bătaie. Nimeni nu creat-o, n-o îngăduie decît frag
poate tăgădui că trăim vremuri mentar.
de altfel dificil atunci cînd în excepţionale. Intr-un fel putem Şi mai trebuie să mărturisesc,
spatele tău aleargă o mulţime spune că ne pîndeşte necunos această duminică mi-a lăsat un
întărâtată. Nereuşind să fiu în cutul, necunoscutul din noi. Se gust am ar şi un gînd năstruşnic :
Despre lucruri sacre primele rinduri, nu pot vedea pare că civilizaţia este bolnavă, „Mulţumim tovarăşe fost prim
exact ce se întâmplă însă auu în tocmai în aceste momente cînd secretar Popa că ne-ai făcut gar
(Urmare din pag. 1) văzute turnuri, însemnînd Dacia jurul meu : „I-uţi prins mă ? este nevoie dc o perfectă sănă duri peste tot4».
de dincolo, în a doua diviziune Şi-au luat porţia ?“, „Da mă, tate morală. Ceea ce s-a
Trebuie, totuşi, să fim de acord scut ceresc (de culoarea cerului ...mnezeii mnmii l o r !". Ajung inlîm plat duminică 22 ap ri
cu toţii că România are nevoie — n.a.) cu semnele tribului bu şi eu într-un sfârşit la parc, mul lie la Deva este o oglindire, spe
răm trecătoare, dar expresivă a
de tricolorul întreg, fără nici o rilor, ale căror laturi (margini — ţimea nu încape pe porţile aces unei stări sufleteşti şi a unei so
tuia în urm ărirea îndîrjitu, se ur
„fereastră", aşa cum i l-a dat n.a.) sint albe, iar mijlocul (eîni- că pe gardul care înconjoară' par luţii în care putem regăsi ger
istoria milenară. pul dintre cele două scuturi — cul, huiduie, sînt şi multe femei menii tuturor problemelor spiri
...Prin 1851 apărea, la Braşov, n.a.) auriu (adică, galben — n.a.)". tuale şi sociale ale acestui frâ-
cartea unui istoric german in Au existat mai multe inter acolo, „doamne" elegante pe care mînlat sfirşit de veac. Intre ieri
numai fustele şi pantofii cu toc le
care se afirmă că albastru-gal- pretări ale acestui interesant do împiedică să continue urmărirea, şi azi, între fizionomia sufletu
ben-roşu, cromatica multdiscuta- cument. Im portant este însă fap întreb pe un domn de lîngă mine, lui trecut şi cel care se frumîn-
(ului tricolor românesc e o moş tul eă toate converg spre ideea care se recomandă inginer l’ic- lă, intre modelarea spiritului nos
tenire de pe timpul Daciei cu unică : tricolorul românesc, ea şi torinn, „Dc ce stau pe gard ?“, tru şi a celor ce ne-au preccde-
cerite de romani. poporul, are rădăcini foarte n- acesta îmi răspunde zîmbind : dat sînt ample asemănări, fireşte,
dînci în timp. Există, deci, nu
Din surse ştiinţifice clujene am „Pentru că azi e sărbătoare, s-au dar şi deosebiri care culminează
doar o continuitate „de neam" pe
aflat că în urm ă cu 15—20 dc îm brăcat frumos şi vor să fie uneori in asprimile unei discor
ani a fost descoperit în biblioteca aceste pămînturi, ci şi una „dc văzuţi". danţe. Noi manifestări sau ac
Vaticanului, un decret imperial cromatică" — dacă se poate spune Pe mine personal nu mă intere centuarea hoturîtă a unor latente
al îm păratului Iustinian (No- aşa —, a celor trei culori îndră sează coloratura politică a aces tendinţe din trecut, instincte (nu
velia a Xl-a, dală la 14 apri'ie gite, înfrăţite şi cuprinse în Dra tei duminici, mă interesează ne- vreau să spun animalice pentru
535) in care sint fixate teritoriile pelul României. respectarea unor norme ale con- a nu supăra pe nimeni) frămîn-
cucerite şi supuse, ce cuprindea Cu privire la noua stemă a ţării: \ieţnrii civilizate în oraşul meu, târi înmulţite, îndoieli şi nesi-
şi părţile din fosta Dacie ro considerăm că este -bine să se mă interesează conduita morală guranţe neprevăzute ne pun în
mană. Documentul, indicînd şi pronunţe numai specialiştii în a noastră. S-a vorbit întotdea faţa unui orizont de interpreta
însemnele teritoriilor respective, heraldică. O simplă sugestie : să una do im portanţa opiniei pu re omenească şi socială care ce
descrie astfel stema Daciei de fie cuprinse în Stemă ţoale sim blice împotriva oricăror m ani re, mai presus dc toate, o desă-
pe timpul lui Iustinian : „Din bolurile teritoriilor româneşti festări necivilizate, nocive. Şi vîr.şitâ independenţă de gîndire Vii gest devenit cotidian —
partea dreaptă, în prima dhiziune, care au infrit sul) acelaşi tricolor iată acum opinia publică coco şi o limpezire sufletească pe care cerşitul...
scut roşu în mijlocul căruia sint la 1 Decembrie 1918 ! ţată pe garduri, ca să vadă şi nu viaţa, pe oare noi înşine am