Page 3 - Calauza_1990_05_14
P. 3
CĂLĂUZĂ NR. 14 • JOI, 10 MAI 1990 Pag. 3
D ezbaterea noastrâ privind prezenţa Poluarea şi viaţa omului
statuii lui Petru G ro za în Deva
V. Ipoteza unei relaţii intre poluarea atmosferei şi cancerul
Revoluţia din decembrie a parte din rindurilc Partidului Groza în guvern. Intre 80 martie pulmonar a suscitat nelinişte. Faptele care pledează in favoarea
deschis posibilitatea curăţirii is Naţional Român. în aprilie 192d, — 13 iulie 1920, este ministrul acestei teze sînt următoarele :
toriei noastre de toate acele u r o grupare a acestui partid în lucrărilor publice, apoi de la 14 a) . — cancerul pulmonar este mai frecvent in zonele urbane;
me funeste ale anilor de dicta frunte eu Oetavian Tăslăuanu, iulie 192(3 pînă la 3 iunie 1927, b) . — aerul poluat conţine substanţe ca benzo (a) pyrcn care
tură. Cu gîndul de a desprinde Ioan Sueiu şi Petru Groza a fu deţine portofoliul de ministru se este o substanţă cancerigenă cunoscută ;
din scurgerea timpului şi a vie zionat cu Partidul Poporului în cretar de stat. Departe de a a- c) . — frecvenţa cancerului pulmonar este în creştere, ceea
ţilor noastre icoana trecutului fiinţat de mareşalul Averescu. bandona lupta politică, el speră ce pare să coincidă eu unele tendinţe în domeniul poluării. Cer
spre care să ne putem întoarce După cîştigarva alegerilor de că ca prin alegerile din anii 1928 şi cetările întreprinse în special în Anglia (Ko>yal College of I’liysi-
spre a lua tăria şi credinţa In tre Partidul Poporului, Petru 1932 să revină în prim planul cians 1970) au stabilit că nu există probe certe care să incrimi
viitor, Încercăm o prezentare cit Groza primeşte portofoliul de vieţii politice. Dar acest partid neze poluarea atmosferei drept factor cauzal al creşterii mor
mai obiectivă a activităţii poli ministru secretar de stat, pe ca pierduse total aderenţa în mase, bidităţii prin cancer pulmonar.
tice desfăşurate de dr. Petru Ciro re il deţine intre ld aprilie — obţinind doar 2,44 Ia sută din Daeă aportul poluării atmosferei în creşterea mortalităţii
za după anul 1018. 17 decembrie 1921. Urmează o pe voturi, în 1928, şi 2,16 la sută in generale şi a morbidităţii mai comportă incă studii amănunţite,
Activitatea sa politică a în rioadă de cinci ani în care Pe anul 1932. Previzionanil cuteză reducerea capacităţii funcţionale este bine demonstrată. Altera
semnat pentru istoria poporului tru Groza desfăşoară o intensă tor politic, cum îl caracteriza un rea funcţiei pulmonare este adesea legată de afecţiunile cronice
român un drum care ar putea activitate politică pentru reveni fost profesor do la Academia ale căilor respiratorii care sînt agravate de poluarea atmosferei.
fi asem ănat cu o trecere de la rea Partidului Poporului la pu „Ştefan Ghoorghiu" întrevede Randamentul fizic individual este evident mai scăzut in condiţii
e \ta z la agonie. De la extazul ci tere. Este deputat, mem bru Sn încheierea activităţii sale politi de poluare a atmosferei (ţVayne şi colaboratorii, 1967).
nului 1018 cînd românii de pre comitetul agrar, preşedinte al co dacă va continua să mai ră- Totuşi nu există studii sistematice de analiză a alterării ran
tutindeni s-au unit l'ortnînd Ro- Uniunii forestiere din Ardeal şi mînă în cadrai acestui partid, damentului individual. Numai studii de acest gen vor permite
mânia Mare. la 6 martie 1945, preşedinte al Uniunii industria întrezăreşte posibilitatea aderă să se obţină o bază solidă pentru a stabili un bilanţ al efectelor
eînd a început o lungă perioadă şilor din Ardeal şi Bucovina. In rii la o altă formaţiune politică. poluării atmosferice asupra sănătăţii şi productivităţii.
de agonie a poporului român. anul 1925 paiticipă la alegerile Ocazia se iveşte la începutul a- Dar populaţia sc plînge mai ales de efectele iritante ale po
Despre activilatisi dr. Petru Gro pentru „Gamerile de agricultu nului 1933. luării, fenomene de iritare a ochilor şi căilor respiratorii sau
za şi rolul său In realizarea ac ră" candidînd sub semnul stelei Un grup de ţărani printre ca prezenţa mirosurilor dezagreabile care adeseori pot să joace un
tului istoric de la 1 decembrie in şase colţuri, semnul oficial al re Ioan Moga Filcru, Mi roii Be rol important ca indicatori de incidenţă asupra sănătăţii.
1918 s-au scris mai multe artico Partidului Poporului. „Ain rămas lea, Pătru Guia Moţu, Cionca Reducerea vizibilităţii, filtrarea luminii solare şi favoriza
le, printre care unul aparţinînd însă singur in tot Ardealul, căci Teodor .şi alţii, au hotărî! con rea stagnării coţii sînt alte efecte ale poluării care impietează
si subsemnatului. Xe vom referi camarazii di? luptă îm preună tu vocarea la 8 ianuarie 1933, a li asupra calităţii mediului în totalitatea sa, exercitind presiuni
la activitatea sa politică desfă falnica organizaţie din Bihor, nei adunări la Deva, pentru con deprimante asupra firii umane.
şurată după anul 1918, insistînd au făcut compromisuri cu libe stituirea unei organizaţii a ţără Răspunsurile definitive la întrebarea „Ce efecte are polua
pe aspecte mai puţin cunoscute ralii. Eu ani proferat să cad cu nimii. In timpul adunării s-a fă rea atmosferei asupra sănătăţii omului ?" vor fi date numai după
sau omise de către autorii arti cinste sub steagul nostru", scria cui propunerea să fie chemaţi şi încheiere:! anchetelor ee se vor întreprinde atît in România, in
colelor publicate anterior de < li Petru Groza lui Pruncise Unssu şefii partidelor politice : dr. Au judeţul Hunedoara precum şi in restul lumii. în aceste anchete
tre ziarul ..Călăuza". I,ongin la 12 octombrie 1923. rel Ylad. nuţional-ţărănist, Mir- şi cu precădere in interpretarea datelor culese, va trebui sa fo
Participant, la lupta românilor Revenirea mareşalului Al. Avo- eea Oancoa, deputat liberal. Ius
din Transilvania pentiu drepturi roscu la putere în martie 1920. tin Pop, senator naţional-ţurânist losim cele mai moderne metode, tehnici şi ştiinţe din care. fi
reşte, nu are cum lipsi cibernetica, metodologia de care sperăm
naţionale, dr. Petru Groza făcea însemna şi revenirea dr. Petru şi dr. Petru Groza. deputat, m em
bru al Partidului Poporului. O să putem dispune.
delegaţie de ţărani l-a invitat la I)r. TI ODOR B \D,AU
De la Conferinţa Uniunii Democratice adunarea din sala Teatrului orfl-
şenese.
„Dacă mii chemaţi alături de
a Rotirilor din judeţul Hunedoara, o sută de plugari organizaţi, de Frica noastră cea dintotueauna
clasă, atunci vin. Eu am curajul
am reţinut: să vin în mijlocul vostru, pen „De mulţi trebuie să se teamă şi adesăr. Frica de miine, frica
tru că văd că voi vreţ: să vă acela de care se tem mulţi" de foame, frica de Irig. Frica .te
0 Cuvinte frumoase despre pofta şi dorinţa <le a munci a romilor. organizaţi, pentru că prin aceas (Syrus) euvînt. Frica de prieteni şi co
# In judeţul nostru ar exista 32 000 de adeziuni la U.D.R. tă măreaţă adunare voi aţi dat legi. Fiica de prostie şi de rău
0 D-l av. Bobu Nicolae, fost preşedinte al U.D.R. este un om oa'm. dovadă de disciplină şi eu cred „A pleca inseamnă a muri tate. Frica de librăriile goale.
cu aptitudini de conducător. A fost reţinută şi intervenţia in viitorul vostru" spunea dr. puţin" sună un aforism pe care-1 Teama că nu ştim să-l iubim pe
avută în parlamentul ţării, nu de mult... Petru Groza în cuvîntul săli. Şi putem adapta la clipele prin cave Dumnezeu.
0 D-l Bologa Ioan. preşedintele U.D.R. din judeţul Hunedoara intr-adevăr credea atit în viito trecem : a-ţi fi frică înseamnă a Jar acum Ne este frica de
a atacat personalitatea mareşalului Antoncscu şi ziarele care rul Frontului plugarilor cit şi al muri puţin, căci frica, frica noas florile care mor, de ploile care
vor să-l reabiliteze. Tragem concluzia că şi pe noi... politicii sale. tră de zi cu zi, ne-a silit să ple ard, de cerul care şi-a pierdui
0 D-l Ion Dumitru, reprezentantul argintarilor din Bucureşti, căm din noi înşine... azurul, de soarele care parca s-a
om de mare bun simţ, cult, cunoscător al faptelor istoriei, a lOACHIM LAZAR A fost anihilată însăşi fiinţa u- supărat pe noi, de şopîrleie care
pus lucrurile la punct — susţinînd că dimpotrivă, mareşalului Muzeul judeţean Deva raană prin anihilarea, in primul nu se mai însoresc, de iepurii de
i se datorează faptul că ţiganii nu au fost exterminaţi cu toţii rînd, spirituală Spiritul, gîndul. cimp i arc nu mai '-ini de d m p
de către Ilitler. tot ceea ce caracterizează omul Frica de ce va li.. Frica de
0 S-a discutat şi despre manipularea ţiganilor... ca fiinţă superioară a fost înlo vi: c neîmplinit
0 S-a pus problema culturalizării tuturor romilor, a înscrierii cuit prin frică. Frica de iubire NA GĂRI SI
copiilor la şcoli.
0 La Geoagiu, romii care lucrau la vite (care între timp au fost
luate) au fost îngrădiţi cu sîrmă ghimpată. Nu li s-a dat nici
pămint. Unde sînt generalii Nuţă şi Mihaiea?
0 Şi-a intors Dumnezeu faţa spre romi...
0 Să nu ne mîncăm biserica... (U rm are din pag. 1) inspectorat atilea ziie şi .i;iîin
0 La Gorj a fost înfiinţată o echipă de fotbal a romilor. nopţi — „fraţi de uniforma» n
0 Trebuie dusă o luptă cu noi şi alia cu cei din afara noastră aceia care le pregăteau grninrui
Deci, în dimineaţa zilei de 25 pentru frigare...
(D-l Bobu).
0 Reţinem cuvîntul d-lui Armăşescu. preşedintele C.I’.U.N. Deva decembrie 1989 — un om cu frica Ştim ca ordinul pe linie dc -e-
care a vorbit frumos despre integrarea ţiganilor in societate. lui Dumnezeu, un locuitor al curitte aa fost clar „Nu tiţi laşi !“
Inspectoratului judeţean de in
A fost o conferinţă instructivă. Aşa am aflat ca U.D.K.-ul nu un ordin care s.inieşte orgolii de
terne — se oferă să dea în vileag castă, un ordin care poate băga
e un partid politic.
un adăpost ascuns de arm am ent în mormînt şi pe ecl mai fricos
MARTOR al plutonului de luptă antitero- om din lume. Desigur, nu era
rislâ al securităţii din Deva. Bun. cazul celor din plutonul cu de
Pînă aici totul ni se pare firesc pozit de arme ascunse...
0 p iin g e r e şi 47 de s e m n ă tu ri si nefiresc. Firesc ni se pare ca Să ne ierte cititorii. Vom sări
Subsemnatul Feraru Nicolae făinoase, etr.), iar populaţia il omul acela să simtă că trebuie să în timp şi spaţiu oră dc eîte ori
Ioan, domiciliat in oraşul Vatra- întreabă prin ziarul „Călăuza14 facă ceva pentru revoluţie, nefi vom întreba cum a fost Revo
resc ni se pare că după Revolu
Dornei, str. Lumea Nouă nr. 21, pe domnul Hireeag Sorin (şeful ţie. cineva să aibă acest adăpost luţia din Decembrie 1989 şi dacă
vin cu urm ătoarea rugăminte că comisiei de distribuire) unde sînt ascuns — cu pistoale mitraliero nu ne ajutăm reciproc, )n vom
tre dumneavoastră. Au sosit din acestea, întrucât nu s-au îm p ărţit spune poveşti de adormit o.-me
Italia şi G ermania ajutoare cu llirerag Sorin a Împărţit aces cu cartuş pe ţeavă, cu puşti cu nii mari...
haine şi alimente (banane, por te ajutoare la cunoştinţe, la pro lunetă ,cu aruncătoare de 30 mm. DECI, AŞTEPTAM TELEFON
pum nale sofisticate cu lamă as
tocale, ciocolată, biscuiţi, ulei, fesori, doctori, cetăţeni cu o si cunsă .boxuri (de introdus pe de DE LA ACEI REVOLUŢIONARI
făină, grîu, zahăr, fidea, paste tuaţie materială foarte bună. care se găseau pe treptele In
gete), nemaivorbind de muniţia spectoratului (intrarea generalu
şi echipamentul radio care per lui Rotam) în momentul cînd a
miteau o forţă de şoc formida sosit o trupă de teristi pentru
bilă. Forţa de şoc era şi mai a lua sub protecţie clădirea a-
mare dacă ne gîndim că pluto parţinind M.I. te vorba de 22
nul era compus numai din oa decembrie 1989).
Vă prezentăm... prinţesa meni unul şi unul... Aşteptăm tele-on de la cel
absolută a ţiganilor ! în unul Deci, la pătrunderea forţată care a dat ordinul „Nu fiţi laşi !",
din numerele noastre vii prin sala de sport în adăpostul de la cei care au lYteut parte din
toare - - vom prezenta as mascat (altul decît cel oficial) plutonul antiterorist. In caz
pecte din viaţa acestor oa al plutonului antiterorist, cam contrar, nu ne vom feri să spu
meni. Si fotografii... aceste grozăvii au putut fi văzute nem noi ce ştim de la alţii. Ne
de către cei care şezuseră prin interesează şi numele soldaţi
lor care au păzit elicopterul cit
acesta a stat pe platoul unităţii
militare. Cetăţeanul care se afla
A N U N Ţ
la punctul de încărcare a rezer
voarelor cu gaz metan de pe au
Asociaţia Handicapaţilor Nciiromolori din judeţul Hunedoara
tobuze (aflat lingă poligonul au
anunţă deschiderea contului C.F.C. nr. 151109121. to, în m om entul cînd a aterizat
întreprinderile, instituţiile şi persoanele doritoare de a ajuta pentru scurt timp acolo elicop
pe suferinzii din asociaţia noastră, pot depune în contul eu nu terul militar în 23 decembrie
mărul de mai sus, direct, ori prin mandate poştale, la orice agen 1989), este rugat să ne caute pen
ţie P.T.T.R. sumele dorite. tru a ne relata doar discuţia avută
l’e această cale anunţăm pe acei membri ai asociaţiei noas cu pilotul. Dacă nu vrea să se
tre, care nu au prezentat certificate medicale, să le expedieze desconspire, poate doar să ne
cit mai urgent posibil, pentru completarea dosarului. sune la telefonul redacţiei. Pe
curînd.
