Page 4 - Calauza_1990_05_14
P. 4
pag. 4 CA» A >7.A NR. 14 • JOI, 10 MAI 1990
„Călăuza" alături tte cititorii ei Serial realizac in Iugoslavia
Dl. N'icu Sbuchea din Haţeg. tat in contra d-lui Roman losif de Domnia Sa. Cu acel prilej a
A m reţinut c i o să-l votaţi pe jun., redactor responsabil al primit si revista „Actualitatea Cine a trădat-o
Dl. Ion Iliescu pentru funcţia ..Poporului"..." Vom încerca să Românească".
de Preşedinte al României. Vom publicăm acele pagini în serial. Dl. Dumitru Orzcanu din Deva.
transm ite acest gînd al Dvs. re Aşteptăm să vă desconspiraţi. Sinteţi revoltat că fiţi văzut. în peLEPABRENA
dacţiei ziarului „Biruinţa", organ Desigur, in vederea unei colabo dala de 5 mai u.c. orele 12 (aţi
al F.S.N. din judeţul nostru. Aş rări consistente. reţinut şi ora !) un redactor al — Spunc-mi Lcpa Brcna, ai
teptăm alte materiale. Dl. Virgibu Drinceni din O- gazetei noastre disculînd lingă copii ?
Domnii bişniţari care no-au ră.ştie. Aveţi talent. Probabil Palatul Culturii din Deva, cu — Nu. Nu am copii, ti deza
scris. Vom reproduce scrisoarea ştiţi şi Dvs. acest luciu. T re poetul Ioan Alexandru. Nu vă măgesc (îmi pare rău) pe toţi
Dvs. buiesc realizate în tuş pe foaie înţelegem. Gazeta noastră nu are cei care au lansat asemenea zvo
Dl. Sorin Barbu din Deva. Aşa albă. Şi încă ceva : încercaţi să nici o culoare şi este deschisă nuri...
este. O să ne străduim să vă sa vă încadraţi pe o coloană (ma tuturor opiniilor. Aşa am aflat — Sc spune că ai totuşi un
tisfacem dorinţele de informare. ximum două) dc ziar. că poetul loan A lexandru a copil ?
Treceţi pe la redacţie miino, vi Doamna lîira Hiena din Riad. participat la sfinţirea sediului — ... acest presupus copii (zia
neri. la orele 10, pentru a intra Aşteptăm cu încredere. P.N.Ţ.-c.d. din Deva. Avem un rele s-au grăbii să rni-l şi de
in posesia cărţii dorite. Domnul Tilire Argliir din H u singur dubiu : dumneavoastră pe scria : păr galben, ochii negri
Un credincios din Deva. În tre nedoara Am reţinut gîndurilc cine urm ăreaţi — pe dl. Ioan — un înger, nu ?), nu există, nici
bările Dvs. ■-iul incitante. Vom Dvs. Noi nu .suitcm împotriva Alexandru sau pe gazetarul nos la mama mea în Brcko, nici la
proceda cum ne sfătuiţi. Vă m ul d-lui Raliu. Dimpotrivă, un ga tru ? Vinka, mama lui Slobodan.
ţum im pentru paginile referitoa zetar al nostru a participat la- — Asta înseamnă că nu tc iu
re la ..Procesul de presă inten- o conferinţă de presă organizată CAI..VI ZA besc ziarele ?
• - o - — Ba dimpotrivă. Cred că nut
O nouă metodă de autocunoastere iubesc dar sint şi clc în criză dc
subiecte... Parcă am mai discu
tat despre asta.
If. A ARMONICII. care îşi văd de treaba lor şi pot monie perfectă cu cei din jur. FLORI A N CORCEA
Cei din această grupă sini hi să-şi orienteze forţele atunci Au simţurile foarte dezvoltate
persensibil:, se dezvoltă şi se Su cinci sini pasionaţi. Nu le place precum şi gestul frumosului. Me
plinesc in măsura în care sc gă însă să facă oiorturi ca să se a- moria lor nu este excelentă, dar
sesc în acord efectiv cu mediul. meslece lumii înconjurătoare. Un renţi în activitatea lor dacă ceea j Un epigramist... independent
sini inegali in muncă. Perseve
N u se simt bme oriunde şi cu A de exemplu nu-ţi va sări nici
oricine, aleg. au preferinţe, de odată de git dc la început, doar ce iac le place, se dăruiesc ac
seori suit foarte vulnerabili n- clacă ştiţi să-l încurajaţi, să-i a- tivităţii respective cu pasiune. j Puţini sint cei care cunosc- faptul că domnul Păun-Jura Pelru
vînd nevoie să fie calmaţi şi în trageţi, să stabiliţi o armonie. Dacă insă nu ie place o anum i î Radu. candidat independent pentru Adunarea Deputaţilor ia vii-
curajaţi, Sint extrem de sensi Aşa va puica nutri o prietenie tă activitate o îndeplinesc cu ■ toarcle alegeri, este şi un redutabil epigramist.
bili şi pasionaţi, pot pierde m ă sau o dragoste pasională. mare greutate, renunţind dacă I E-nin abordat, deci, în această chestiune :
sura foarte uşor. Tot ceea ce ţi Dacă însă îl bruscaţi se va de nu este obligatorie, sau cxccu- “ __ Domnule Păun-Jura, pentru cititorii noştri, citeva cm inlc
ne de sensibilitate capătă ia ei taşa ele dumneavoastră pentru tind-o cu foarte mult dezgust şi I legate de această pasiune a Dvs. ?
im portanţa deosebită şi prim or că dacă A simte ostilitate se în cu foarte mic randam ent. « — l-am adm irat întotdeauna pe cei care au simţtn um oiiu n
dială. Trec prin faze succesive, chide în el, se retrage, pleacă De regulă un A nu poate lucra I si in special, pe cei cu replică spumoasă şi spontana. „Păstorel
care merg de la entuziasm şi Totuşi celor ca această grupă le decît după ritmul său. Dc acec-a î fiind unul dintre idolii mei. Mărturisesc, aici, pentru prima dala
exaltare la pesimismul cel mai place şi ecea ce este neaşteptat preferă în general să exercite j ui mod public, că cu sint cel care semnează m pubacaţu.e „tic
rnare. Senzitivi, vulnerabili la şi sint capabili dc iubiri fulge m e s e r i i individuale : artizani, ; specialitate” cu numele Petru Pajură.
distonanta, ei pot să păstreze rătoare. Sint fiinţe vibrante in scriitori, cercetători, ceasorni • __ Vă rugăm să ne faceţi cunoscute citeva din epigramele
tim p îndelungat impresii pro tuitive care însă nu se pol li cari, arhitecţi, muncitori califi
funde. Sint adesea individualişti nişti clocit dacă se găsesc în ar- caţi. Se ataşează naturii încon • mai recente. :idc-
— Am citit citeva gazete umoristice aparnte cu aceasta
'
jurătoare, au oroare să se mute mtitulatâ ..O.Z.X.".
si aleg climate cu variaţii nuan | vârâtă „inflaţie" de publicaţii. Pentru una,
» din Alba Iulia, am fosl taxat cu cinci Ici :
iN’e g a re a n e g a ţie i ţate ele- climă pentru a trăi. I Mi-au spus poveşti, azi, de cinci lei,
! (Atit cer dînşii pe gazetă)
După Ce timp de patruzeci şi tarism, cel al negaţiei. Şi daca ne
c-inoi de mii am aprobat „una uitam mai bine, constatăm că l ' Dar scriu aici, să afle ei :
„Povestea" nu se mai repetă !
nim. fâru rezerve, cu entuziasm, numai denumirile diferă — dar Vă e dor de dans, ; Mai mulţi amici m -au „interpelat", rc-ent. ea nu li chiar
cu angajam ent solemn de a face esenţa totalitarismului este una I atit de independent — în familie! — pe cat ma pretind. A .a
to tu “ etc. acum, în sfîrşit, p u singură : dictatura.
tem să negăm. Şi este greu sa Astfel intilnim printre cei ca de distracţie? ' fiind generos, le dau satisfacţie :
rezişti tentaţiei dc> a nega, de a re neagă — nume respectate, nu | Chiar dacu-n Parlament n-apuc.
intra in controversă de dragul me cunoscute şi recunoscute ca La sediul FS.X. din Hunedoa ' I ,e spun celor ce mai insistă :
controversei. Nu rare au fost Octavian l’aler, Victor Reben- ra a fosl ortianizală o scară dis | E drept, acasă-s sub papuc,
cazurile citul persoane din diver giuc, Eriivst Mafiei şi alţii. S-ar tractivă. In program a figurat o ! Dar sint independent pe... listă ! duna (i idee a imm |>:ietcn
se categorii sociale şi politico ti putea ca această poziţie să fie mini paradă a modei creată şi | închei cu un catren „de sezon"
păreau în lata camerelor de luat doar un reflex de consecvenţă — prezentată dc d-şoara Silvia Mi- j * ceh rist :
vederi ale TVKT. şi declarau cu au negat totul pe vremea ccauşis- iroi (21 ani), precum şi un con independenţi, partide, rege,
seninătate că televiziunea nu io inului. neagă toiul şi mai d e curs dc dans. In imaginea ală I Sint variante dc ales.
d ă posibilitatea exprimai ii libere. parte. Dar să nu uităm că ne turată ii avefi pe câştigători. ' Bine ar fi de n-am culege...
Această tentaţie a negării a pus garea înseamnă distrugere, iar l oto si text : FI ORIN USCATU } Al iu i ştiu cî tel ea Congres...
stâpinire pa un mare num ăr de noi, acum, trebuie să construim ! Convorbire consemnată di-
oameni care neagă guvernul, „Sono il spirito cho nega" — ,cu VICTOR VilîI.AN
neagă tot ce se face bun, neagă sint spiritul ce neagă“ sint cu
tendinţa dc democratizare .şi li vintele cu caro se prezintă Dia
beralizare. neaga ordinea, disci volul. .Sa nu ne bisăm ispitiţi de
plina, munca, autoritatea, dorind ei !
Să instaureze în locul totalita G hicitul în cafea (V I) j
rismului ceauxi-t, un alt totali CU MORGI II-, C R I N
i linii mici dc lot înseamnă şi zile. 1
Bunăoară, ciad sunt la rind una-douu-trei sau patru linii, in- ?
Respiraţia Vieţii — o veche şi i senmnă că anumite lucruri se vor întimpla, după 1-2-3 sau -1 zile '
1 după numărul liniilor. ^
extraordinara tehnică chineză Form area unor anumite litere înseamnă începutul anum itor i
nume, ca de exemplu un S mare poate fi începutul numelor : >
de tratam ent Suvtl, Slroe, Simion, Stoica, Savu, Sandu sau Sanda. \
Dacă sunt două iniţiale mari, atunci e vorba şi dc nume şi 1
Medicii folosesc impresionanta energie umana denumita de prenume. ,
Respiraţia \ ieţii spre a Vata de cancer şi a vindeca oase frac Formarea anumitor cifre ca 1, 2, 3 ctc. înseamnă tot zile ; 1
turate. Incredibila tehnică chineză de tratam ent foloseşte substan cinci stau în extremitatea toartei ceştii, ce înseamnă mai departe l
ţele pe caie oamenii le-au circulat in şi în jurul trupurilor lor. de casă, atunci e vorba de suptumîni ; iar cînd sunt departe de i
afirmă imunoiogul Gu Ligang. tot de toarta ceştii, atunci c vorba de luni. Mai multe cifre la un '
„Ei renunţa la qi“, a spus I.igang. loc înseamnă clştig la loterie. j
„Qi“ este cuvîntul chinezesc pentru aer şi gaz. El arc un AllISTITA CAN’TACUZlNO
înţeles specia! în medicină : Respiraţia Vieţii. \
Credinţa in qi este esenţială pentru medicina tradiţională
chinezească şi există exerciţii vc-chi de 2000 dc ani folosite pen ■■‘.■ ■ ■ A W .'.V .V A V .'.V .’.'.V .V '.V .V .V .V .V .W .W .’.V .W V A V V A W VWWW W M W W IftAftlSIVW VSrt^V
tru a transforma în „qigong".
Exerciţiile qigong sint practicate de circa 50 dc milioane dc- PRIMIM DIN PARTEA DOMNI I,OU B IŞ N IŢ A R I: Ce rău vă fac bişniţarii, bunicilor?
adulţi chineză. Spitalele, şcolile şi institutele de iuvaţamînt fac
cercetări în domeniul qi, potrivit experţilor de la Bejing. lei, un Wiarus = 40 Iei, un să
Dcâ bărbaţi tineri au fost implicaţi intr-o demonstraţie a Domnilor, vă place să fumaţi place preţul, nu cumpăraţi. Dar pun de Salcîm => 10 lei, Amo —
acestei senzaţionale tehnici, ca parte a unui experiment pentru o ţigară fină Ungă o ceaşcă clc bunicii nu pot să înţeleagă. Urlă, 35—40 lei. Calitatea dă preţul.
a reconcilia metodele ştiinţifice moderne cu unele aparate m a cafea naturală ? Sigur că vă place. fac reclamaţii, arată cu degetul.
gice, spun ei. în acest caz, bărbaţii au încercai să ucidă celulele Dar să folosiţi săpunuri şi deo- Un tînăr nu ar face aşa ceva. Dai un ban d ar face. Băieţi buni.
bişniţarii, dar lumea nu-i în ţe
canceroase din corpurile lor. Qi sc scurge în corp pe canale invi dorante „Fa", „Rcxona" etc. ? Bişniţarii oferă produse de ca lege...
zibile, ca venele, iar boala este rezultatul blocajului scurgerii sale, Tinerilor le place. litate superioară. Statul oferă
Dacă aceste produse nu sint
au -explicat experţii. produse dc cea mai proastă ca
Ucenicul în Magie în magazine, dc ce să nu Ic cum KOŞCA BRĂDUŢ
peri dc la bişniţari ? Dacă nu vă litate. Un pachet de Golf = 20 în numele bişniţarilor din Deva
Colaboratori externi al „Călăuzei" : Petru Ju rj
• c a l a u z a • (Detroit, S.U.A.), Emilia Gnrschi (Ghişinău), Nieoîas â Semnatarii materialelor publicate în pagi
Gazetă independentă dc opinie şi informare. Pândaru (Paris, Franţa) nile jurnalului nostru poartă întreaga răs
Acest număr a fost tipărit de fraţii noştri lipo-
Redacţia şi administraţia i 2700 Deva, str pundere pentru eonţinutul acestora.
Aeram Ianeu, blos H-î, etajul I, telefon de grali : Pena NicoUie, Ctlvox ioan. linotipişli, Borza
noapte şi de zi 1 55 45. Adalbert paginator, Iepure Dorin, zincograf, Mihăieş ■ Aşteptăm eu îneredere scrisorile silitorilor.
Tiparul i Tipografia Deva, str. 23 August Nicoîae sterotipar, Popa Valentin şi Oniga Cristian, Luăm în considerare şi anonimele, eu con
nr 257. rotativă .Ţi maistrul Popa Ionel. diţia să reflecte adevărul.