Page 1 - Calauza_1990_05_15
P. 1

Gazetă  independentă  de opinie şi  informare.          A p a re   sâptâm îna!          ANUL  I.  NR.  15 •   MAI  1990        4 pagir.i 2 lei


                                                                          Dl.  Horia  Sima  se  agită...
              Restituiri  aşteptate  cu  sufletul  la  gură                                                     M esajul  către  ţară
                                                                            PRIN  t e l e f o n   d i :  l a   u n
                                                                          CITITOR  A L   NOSTRU  DL  LA
                         Ce  este  un  hotar                              TOULOUSK...                        al  maicii  Alexandra
                                                                            în  ziua  de  12  mai  a.c.  în  ju­
                                                                          rul  orelor  lti  ne-a  telefonat  Dl.
                  S-a  îngustat  cu  peste  o  treime  pămîntul  ţării  noastre  şi  trei-                      „Nu  se  poate  clădi
               patru  milioane  dintre  ai  noştri  au  ajuns  să  fie  iarăşi,  după  abia   Marius-Doinaş  Uscatu  de  Ia  Tou-
               vreo  douăzeci  do  ani  de  libertate,  sub  o  stăpînirc  străină,  cave  se   louse  cititor  al  gazete;  „Călăuza"   pe  neîncredere  şi  u ră“
                                                                          pentru  a  ne  comunica  indigna­
               arată  de  la  început,  şi  la  Kăsărit  şi  la  Apus,  deosebit  de  aspră.
                                                                          rea  în  legătură  eu  ceea  ce  a  citit
                  Mulţi  dintre  cărturari  şi-au  căutat  adăpost,  pierzîndu-şi  a-   în  presa  franceză   şi  spaniolă.
               desea  toată  averea,  în  părţile  acestea  unde  mai  este  steagul  ro­  Mai  precis  —  este  vorba  de  a-       înalt  dccîl  noi  înşine.
                                                                                                                                       Nu putem  spune cum  se  obiş­
               mânesc,  pentru  care  s-a  vărsat  atîta  singe.  Dar  sătenii  au  rămas   gitaţia  de  care  c  cuprins   dl.      nuia  în  trecut: „Prin  noi  înşi­
               tot  acolo,  siliţi  să  se  înţeleasă  in  limba  stăpînilor  celor  noi  şi,  in   Horia  Sima  în  ceea  ce  priveşte   ne ?“ Nu  este  adevărat! Nu  pu­
               ce  priveşte  pe  Basarnbeni,  fără  să  aibă  măcar  mîngiierca  Bisericii.  starea  democraţiei  din  România.      tem jace  decit dacă  avem credin­
                                                                          Şeful  Gărzii  de  Fier  a  întins  de
                  Cu  dînşii  să  fie  inima  noastră !  l'rin  tainele  care  leagă  pe  oa­                                        ţă in ccra superior nouă.  Cei care
                                                                          mai  multe  ori  un  deget  amenin­
               meni, ei o vor  simţi-o.                                                                                              sunt  buni  credincioşi  ortodocşi,
                                                                          ţător  către  România  şi  a  spus:                        dc   dreaptă  credinţă  ortodoxă,
                  Şi  speranţele  lor  st-  vor   uni  cu  prcgătiririlc   de  viitor  ale   „Dacă  in  România  nu  se  va  in­     desigur  că  se  duc  la  biserică  şi
               noastre.                                                   staura  o  democraţie...  reală,  vom                      se  roagă.  Am  văzut  lucrul  a-
                                                                          merge  noi  să  o  instaurăm...".
                              („Neamul  Românesc  pentru  popor'  nr.  t!>,  tOlb).                                                  ccsta  in  fotografii  şi  în  filme,
                                                                            Mulţumim  do  aşa  ajutoare !                            arăiînd  lumea  care  merge  la
                                           NlCOT.VF  IO KG A
                                                                                    ION  PATRUOCIll                                   biserică :  luminările  care  sunt
                                                                                                                                     aprinse,  rugăciunile  care  se  fac
                                                                                                                                     pentru  cei  care  s-au  jertfit.
                                                                                                                                       Aşa  cd  nu  mă  îndoiesc  deloc
                        P rim im   de  la  colaboratorul  din  Paris,                                                                că  credinţa  a  rămas  aceeaşi  la
                                                                                                                                     mare  parte  dintre  cei  din  ţară.
                                           Nicolas  Pindaru                                                                          astăzi  să  îic-o  manifestăm   şi
                                                                                                                                       Dar  trebuie  să  avem  curajul
                                                                                                                                     s-o  trăim.
                                                                          actualul  guvern,  adesea  criticat,                         Nu  este  suficient  numai   sa
                                                                          vrea  sâ  amintească  poporului  ro­                       crezi :  Este   nevoie  să  şi  ae-
                                                                          lul  pe  care  l-a  jucat in debara­  Eu  cred  cu  cccu  cc  a  (imit   ţionezi  intr-un  fel  creştin.   Şi
                                                                          sarea  de  Ceauşeşti.   Al  doilea   neamul  românesc  împreună  au   asta  mai  presus  decit  toate  in-
                                                                          adevăr:  preşedintele  tribunalu­  fost  două   lucruri   esenţiale:  seamnă  să-ţi  iubeşti  aproapele
                                                                          lui,  Gică  Popa, s-a sinucis la  data   credinţa  şi  limba.  Şi  sunt  douu  şi Înseamnă  să  ierţi.  Şi.  cred  lă
                                                                          de  1  martie  pentru  că  se  simţea   lucruri  pe  cure  nu  trebuie  să   cc a  mai  marc  nenorocire   pe
                                                                          mereu  ameninţat.  Fiica  sa  So­  le  pierdem.            care  a  lăsat-o  comunismul   in
                                                                          ro] a,  l-a  rugat  pe  Gelu  Voican   Cei  ce-oţi  creseut  şi  aţi  tre­  miilocul   nostru,  al   tuturora,
                                                                          să  prezinte  procesul  ţie  care  ta­  cut  prin  uiîiea  dureri  şi  utileu   este  neîncrederea  reciprocă.  Or,
                                                                          tăl  sau  l-a  prezidat.  „Făccţi-o  in   dezamăgiri.  poale  că  va  îndoiţi   asta  trebuie  să  dispară.   daca
                                                                          onoarea sa“. Gică Popa  destăinuie   şi  de  credinţă,  vă  îndoiţi  poate   vrem  să  clădim.  Nu  se  poate
                                                                          guvernului  ameninţările  al  căroi   şi  de  însuşi  Dumnezeu.  clădi  pe  neîncredere  şi  ura.  Nu
                                                                          obiect  este  .şi  cere  un  post  de   Totuşi,  vreau  sa  vă  spun  ce   putem  clădi  dceii  pc  drattost,’.
                                                                          consilier  la  o  ambasadă  străina,   mi-a  spus   o  tiuara  mniâncă,'  încredere  şi  iertare.
                                                                          dar  in  zadar.  FI  este  neglijat  de   circ  a  ieşit  din  ţară  inamic  de
                                                                          conducerea  română.  Voican.  aler­  Uevoluţie :  „   Cc  vreţi   Am   M  M C A   A L E X A N D R A
                                                                          tat  de  sinuciderea  acestui   oui.  încercat  să  t'dim  fura  Dumne­
                                                                                                         zeu  şi  nu  ne-a  mers".         T U F   O K T IIO D O X
                                                                           „Paris  Matcli"  —  .1  mai  1090   Şi  cred  cu  aici  i-slc  întregul
                                                                             .  După  Arnaud  Iti/ot. * •  adevar.  Cu  putem  să  trăim  .fă­  MU.V.ASTEKV  OP  T D K
                                                                                                         ră  Dumne :--u.  ârnn  nciuiie  de   T R A N S F IG U R A T  ION
                                                                          (Continuare  in  pag  a  2-a)  ceva  mai  presus  de  noi  şi  mai  FIAVOOD  c r c v .  U.S  \
                                                                          •  -                      <
                                                                                        Televiziunea,  hoţii  şi  poi
                                                                           In  noaptea  dc  2ţi/lW  aprilie  a.c.   poliţie  pentru  a-i  chema  la  ţaţa   tuit  n.,.or  hronic  pe   păgubit  să
                                                                          au  fost  sparte  circa  â  garaje  a-   locului,  cit  inea  urmele  mai  erau   serie  şi  eventual  să  spună  ea
                                                                          fiate  în  Gojdu,  lingă  blocul  F-3,   proaspete...  Dar  poliţiştii  au  spus   s-a  furat  si  altceva,  care...  poate
                                                                          Spărgătorii  „au  pătruns  prin  gră­  că  n-au  maşină...  l ’dgubaşul   nu   >  s-a  furat  altădată.
                                                                          dini,  au  lăsat  în  urma  lor  urme   s-a  lăsat.  A  mers  cl  cu  maşina  la   Fină  la  urmă  i  s-a  spus  clar
                                                                          proaspete,  urme  pe  care  poliţiş­  poliţie.  Acolo,  o  linişte  precum   omului  eă  ci  nu  vin :
                                                                          tii  bine   pregătiţi-  ş!  binevoit o-   pc  o  planetă  pustie :  7—8  poli­
                                                                          H“  puteau  să   păşească  pentru   ţişti  erau  concentraţi  asupra  pro­  De  cc,  domnilor  poliţişti  .’  Fin-
                                                                          a-i  prinde  şi  a  contribui  la  li-                      leţi  cumva  in  (irevă
                                                                          nlştca  cetăţenilor.   Firesc,  unul   gramului  dc  la  televizor.  Umil
                                                                          dintre  păgubaşi  a  telefonat   la  dintre  poliţişti  —  chiar  l-a  sfă­  TON  \l  m
                                                                          W W W W W W VW W W W W M tW  w  V .V X N W .V .W .’A V .S W .’.V .W W .V .V .'A W .W .V .V .V .V .V .'r it
                                                                                        Unde  sînt  generalii  Nuţă  şi  Mihalea  ?
                                                                                     {  Din  memoriile  unor  tineri  revoluţionari  )
                  A   doua  zi  după  înmormîniavca  lui  Nicotac  Leauşescu,  reve-
               fiîauul  din  31  decembrie  reuneşte  în  birourile  ministerului,  în  ju­  •   In  timpul  evenimentelor  dc   cut  al  nemulţumirilor  faţă   dc   ars  in  dimineaţa  zilei  dc  29  de­
               rai  vice-prim-ministrului  Gelu  Voican,  pe  Donacelta,  pc  care  el   la  Timişoara,  unde  a  început  Re­  Ccauşcscu  a  unor  ofiţeri  şi  sub­  cembrie  o  scrie  de  documente  ---
               c»  numeşte  tandru  „garda  sa  personală"  şi  maiorul  I lorcscu,  ma­  voluţia  .poziţia  oficială   dc  pc   ofiţeri  M.A.N.,  la  respectiva  u-   unele  arse  pe  jumătate   fiind
              gistrat  şi  consilier  juridic  al  vi cc-prim-ministrutui.  care  se  vorbea  cadrelor  militare   nitatc-  01719  Deva  s-a  format  un   luate  de  vint.  O  fi  fost  vorba  de
                                                                          de  către  factorii  de  conducere   grup  dc  iniţiativă  (se  parc  că  a   dosarele  color  U'000  tic  infor­
               EXECUŢIA    c e a u ş e ş t i l o r .   cu  guvernul,  televiziunea  română   ai  garnizoanei  Deva,  era  desigur   existat  o  oarecare  influenţă  po­  matori ?
             GELU  V O IC A N ;  „După  difuza­  semnează  un  contract  de  exclu­  cea  primită  de  la  eşaloanele  su­  zitivă  a  unei   doctoriţe  —  dar   •  Securitatea  din  Deva   era
             rea  procesului  la  televizor,   eu   sivitate  cu  societate  P.I.s.  Inter­  perioare  de  partid.  Că  la  Timi­  deocamdată  nimeni  nu-i  ştie  nu­  dotată  cu  trei  transportoare  blin­
             lise  să  sar  Iu  aer".       national,  proprietatea  scriitorului   şoara  acţionează  nişte  huligani   mele  sau  nu  vrea  să  i-I  spună!)   date  dotate  cn  şasiu  de  AKO.
               După  ce  T.f.L  a  difuzat  pro­  şi  omului  de  afaceri  Paul  I.oup   şi  trădători,  că-i   vorba  dc  ire-   care  a  început  su  vorbească  mai   •  Dl.  general  maioi   Rotarii
             cesul  Ceauşeştilor  în  totalitatea   Sulitzer,  P.I.s.,  este  autorizată  să   dentişti  cte.  In  schimb,   cadrele   pe  faţă  mai   pe  ascuns  coman­  a  dat  ordin  sa  nu  se  trag a   in
             Luî,  principalul  său  ordonator  nu   revîndă  imaginile  şl  cu  procesul   militare  de la  respectiva  unitate   danţilor  dc  subunităţi,  cadrelor   populaţie  şi  şi-a  sfirşit   cariera
             est»  deloc  liniştit.  Gelu  Voican.   şi  înmormîntarca,  în  întreaga  lu­  au  început  să-şi  dea  seama  dc  a-   caro  prin  ordinele primite puteau   militară  prin  a  sări  gardul   m
             vtee-prhîi-minlstru  al  României,   me,  iar  banii  cîştigaţi  să  fie  re­  devăr,  deoarece  au  observat  o   deveni  extrem  dc  periculoase  în   incinta  unităţii  militare.  Sc  a-
             acest  „bărbos  cu  privirea  neagră   zervaţi  Televiziunii  Române  sub   schimbare  dc  atitudine  a  popu­  cazul  necunoaşterii   adevărului   devereşte   că  fuga  c  ruşinoasa
             şt  strălucitoare®  caro  a  fost  în   formă  materială  „de  aproxima­  laţiei  civile  faţă  de  armată.  Era   despre  acţiunile  şi  intenţiile  „co­  dar  e  sânatoasa.  De  aeoca  nu-l
             sala  tribunalului  şi  apoi  în  cimi­  tiv  20  milioane  dc  franci"  după   un  semn  de  întrebare,  un  semn   mandantului  suprem".  găseau  revoluţionarii   care  pă­
             tirul  din  Bucureşti,  lansează  or-   cum  afirmă  Sulitzer.  pc  care  mulţi  ofiţeri,  sub  fiţeri   -»  Am  primit  mai  multe  tele­  trunseseră  în  clădirea   fostului
             dteirf:   „Cineva  a  copiat  clan­  In  luna  martie,  guvernul  ro­  şi  soldaţi  şi-l  puneau  ki   faţa   foane  dc  la  participanţii  la  re­  c.j.  al  p.c.r.  şi  voiau  să  preia  pu-
             destin   caseta  procesului  şl  în   mân  a  luat  decizia  de  a  difuza   propriei  vieţi,  a  propriei   con­  voluţie  şi  desigur  dc  la  alte  por-   TON  1’ATKUOt'lH
             esormintarea  Ceauşeştilor.   Gă­  integral  procesul  tiranilor.   A -   ştiinţe.         setme  dc  la  care  deţinem  infor­
             tiţi-mi  acest  om,  şi  repede!“.  ecasta  a  fost  însă  ideea  lui  Voi­  •   Sub  acest  semn  de   ie'ic-   maţia  (care  a  reuşit  să  iasă  din
               Slash-hack,  20  aprilie.  în  acord  can,  în  perioada  preelectorală,  bare  şi  pc  fondul  destul  dc  cres­  cercul  de  fier)  câ  securi taica  a  (Continuare  cn  pag.  a  3-a)
   1   2   3   4