Page 3 - Calauza_1990_05_15
P. 3

LALAUZA  NR.  15  •   MAI  IVVU                                                                                                              Pag.  3


                                                                                                               Un  condamnat  politic
             „Am  putea  spune  că  viaţa  romilor  se  petrece
                                                                                                                    pentru...  spaţiu
                                  într-un  cerc  închis...”
                                                                                                                                  20  am  muncă  cinică  (şi  alte  pe-
             —  Uiţi  copii  au  iu  modic  fa­  iţi  spune  că  nu  mai  ai  voie  să   —  li  huliţi  pe  cei  caj e   îşi      depM-  complementare)  ptyu.ru  cri­
            miliile  de  ţigani  ?       urci.  Totul  depinde  de  culiură,   re neagă  originea  ?                               ma  de  uneltire  contra  ordinii  so­
             —  Cam  de  la  unu  la  şase.   de  umanitate...         —  După  Revoluţie  ou  apărut
            De  obicei  şi  mai  mulţi,   —  Siut  ţiganii  mai  violenţi   joartc  mulţi  romi,  aş  putea  zice                 ciale.  A  t,,st  depus  la  „răcoare"
                                                                                                                                  de  la  2  iulie  1953  pină  la. 23  iu­
             —  Care  e  proporţia  între  fe­  decît  alte  neamuri ?  Ce  anume   „  ca  ciupercile   după  ploaie".            lie  19G-1,  cu  mandatul  nr.  C   i '..'59
            mei  şi  bărbaţi ?           din  societate  le  provoacă  vio­  Deşi   inainte   cînd  le  ceream                    omi-,  de  T..M  Cluj.
             —  Sint  mai  multe  femei.  Fe­  lenţa ?
                                                                                                                                    —  în  re  u  constat  cruna  ui  u-
            tele  ajung  să  se  căsătorească   —  Au  sint  deloc  ţiganii  niş­  sprijinul  ne  refuzau,  chiar  fu­            neltire   i!  întrebăm.
                                                                      geau  de  noi,  ţiganii.  Spuneau
            la  14  ani.  Jar  mai  jos  coboară   te  oameni  violenţi.  Sint  nişte
            pivă  la  12  ani  virsta  la  care  se   oameni  liniştiţi.  Dacă  reuşeşti   că  s-au  spălat  bine  cu  săpun.       —  Aveam  o  prăvălie  în  str.  Li­
            pot  căsători.               să-i  cunoşti,  iţi  dai  seama   de   —  Au  participat  romii  la  Re-,                bertăţii  nr.  1,  iar  în  Cloşca  ţi­
             —  De  ce  se  maturizează  atît   omenia  lor.   Aceste   bănuieli   voluţie  sau  doar  au  furat ?                neam  o  carmangerie.  Mi -s-a  ce­
            de  repede  ţiganii ?        provin  de  la  faptul  că  majori­  —  Ţiganii  au  fost  ţapii  ispă­                  rut  primul  spaţiu,  pent''u  a  se
             —  Pentru  că  şi  viafa  lor  În­  tatea  oamenilor  au  o  oarecare   şitori  ai  acestui  neam.  Oamenii          deschide  în  el  un  fel  de  magazin
            cepe  repede.  Ţiganilor  le  este   teamă  de  ţigani.  Şi.  teama  asta   sînt   obişnuiţi  să-i  blameze  şi       universal,  iar  eu  am  condiţionat
            răpită  copilăria  —  după  păpuşi   provine  de  la   faptul  că   pu­  o  fac  de  cele  mai  multe  ori  eu        cedarea  -spatiuLui  de  construirea
            ajung  direct  cu  copiii  în  braţe,   ţini  oameni  au  bunăvoinţa  de   dărnicie,  cu  elan.  Sint  blamaţi        —  în  grădina  .proprie  —  a  unei
            copiii  cresc  lingă  copii  —  pă­  a  pătrunde.  în  cercul  lor.  Aşa   în  hl-oc  ţiganii.  Aşa  şi  cu  Ceau-    clădiri  mici  în  care  să  locuiesc.
            rinţii  se  maturizează  odată  cu   dar,  din  teama  celor  din  jur  s-a   şescu.  înainte  era  cel  mai  iu­     Au  refuzat  ei,  am  refuzat  >i  eu.
            copii  lor.  Am  putea  spune  că   născut  legenda  agresivităţii  ţi­  bit  fiu  iar  acum  mulţi  au  bine­        Pentru  asta  am  fost  condamnat
            viafa  romilor  se  petrece   in­  ganilor.              voit  să  ni-l  dea  nouă,  nouă  ce­  în  centrul  vechi  al  Hunedoa­  pentru  uneltire  şi  mi  s-a  confis­
            tr-un  cerc  închis.  Nu  merg  la   —  Cum  sînteţi  împărţiţi  pe   lor  care  ne-a  făcut  atîta  rău.   rei,  vizavi  de  fostul   sediu   ai   cat  toată  averea.  Utilajele  mele
            şcoală.  Fac  patru  clase  şi  apoi   teritoriul  României ?  Să  ştiţi  că  oamenii  noştri  au   p.c.r.,  se  află  un  părculeţ.  Tra-   se  află  şi  în  prezent,  în   func­
            se  căsătoresc.  Cei  mai  mulţi  nu   —  Structura  organizatorică  a   participat  cu  adevărat  la   Re­  versîndu-1  —  pe  aleile  „geome­  ţiune,  la  carmangeria  Hunedoa­
            vorbesc  cu  românii  dintr-un  a-   U.D.R.R.  reflectă  o  mai  veche   voluţie.  Chiar  pregătim  în  re­  trice"  care  au  principala  meni­  rei,  situată  în  cîmp,  spre  Bioo-
            nume- complex  de  inferioritate,   împărţire  în  trei  diviziuni :  —   vista  noastră  un  serial  despre   re  să  tripleze  distanţele  —,  ni­  ming.  Eu  sînt  de  profesie  mă­
            de  teroare.  N-au  prieteni,  ro­  romii  nomazi  şi  căldărari   —   această  masivă  participare...  mereşti  într-un  arc  de case  numit   celar,  dar  aveam  şi  vinuri  ves­
            mâni,  mulţi  cresc  intrun  cerc   preşedinte  Ion  Cioabă  (Sibiu);   —  îţi  mulţumesc,  Luminiţa  !   Piaţa  Libertăţii.  Aici,  la  poarta   tite  pentru  eă  m-am  născut  chiar
            in  vraja  cercului  lor.  Firesc,   romii  de  vatră,  lăutari,  —  pre­  Dorim  revistei voastre  succes !   cu  nr.  21,  poţi   să  întîlneşti,  de   la  Jidvei.  Aţi  auzit  de  Jidvei ?
            cînd  ai  o  pregătire  cercul  se   şedinte   Nicolae  Bobu   (Tîrgu   Asemeni  şi  tatălui  tău,  tuturor   multe  ori.  un  bătrînel  înalt  şi   —  Am  auzit.  Ca   hunedorean,
            rupe  —  vrei  să  vezi  ce  se  pe­  Jiu);  romii  unguri  şi  de  mă­  romilor !      bine  făcut  care  păstrează,  totuşi,   vă  pot  spune  că  şi  acum  lumea
            trece  dincolo.  Altfel,  ajungi  la   tase  —  preşedinte:  Mircea  Zo-                în  priviri  o tristeţe  adîncă,  venită   îşi  aminteşte  cu  plăcere  de  „piv­
            momentul  în  care  comunitatea  manţ  (Cluj).                v a l e r i u .b A u r e a n u  parcă  de  departe.  Acest  om  se   niţele  lui  Henning".  Erau   ves­
                                                                                                    numeşte  Ion  Henning  şi  are  77   tite.  Mă  rog.  totu-i  numai: amin­
                                                                                                    de  ani.  După  ce  ne  invită  în  casa   tire.  Dar,  aş  vrea  să  vă  întreb
                                                                                                    mare  şi  răcoroasă,  al  cărei  pro­  ceva.  Din  lista  cu  obiectele  con­
                                       Ferit’a  sfîntul!                                            prietar  este,  îşi  începe  povestea   fiscate  iniţial,  rezultă  că  s-a  ri­
                                                                                                    (mai  mult)  tristă  a  vieţii   sale.   dicat  şi  un  „medalion  cu  zvas­
                                                                                                    Pentru  aceste  cîteva  rînduri  —
           De  la  un  grup  de  consumatori,   de-a  dreptul  jalnică !  într-o  ro­  tinci).  Oricum,  ar  fi  timpul  să       tică44.  Aţi  avut  legături  cu  miş­
         în  numele  cărora  semnează  Ma-   chie  albastră,  foarte  murdară,  pe   se  ştie  şi  ia  Cantina  C.S.H.   din   legate, într-un  fel,  de  numele pie­  carea  fascistă  sau  legionară V
         ria  Marcu,  primim  următoarele :   dedesupt  cu  pantaloni,  iar  în  pi­  Blooming  că  într-un   asemenea   ţei  unde  locuieşte  —  am   ales   —  Nu, domnule,  m-a  ferit Dum­
           „La  Cantina  C.S.H.  din  Bloo-   cioare  cu  cizme  negre,  de  parcă   loc,  ordinea  şi  curăţenia  trebuie   doar  „explicaţia44   tristeţii   din   nezeu.  Acel  medalion  era  un  fel
         ming,  dezordinea  e  la  ea  acasă.   venea  de  la  pescuit,   împărţea   să  fie  la  înălţime  şi  că  la  acest   privirile  lui.  de  premiu,  de  medalie,  ce. s-a  a-
         Personalul  cantinei  se  pare   că   mîncarea  cu  aerul  cel  mai  firesc,   capitol  intră  şi  ţinuta  persona­  ...Prin  sentinţa  nr.  20/1959,  pro­  cordat,  în  Germania  lui  Ilitler,
         nu  cunoaşte  nici  pînă  astăzi  care   fără  nici  un  pic  de  jenă.  Altcine­  lului  din  unitate.  Poate  după  a-   nunţată de  Tribunalul militar Cluj   acestui  trofeu  de  căprioară  (ni-l
         este  ţinuta  corectă  într-un  ase­  va,  cîntărea  feiiuţele  de  salam   pariţia  sesizării  noastre  lucrurile       arată)  cu  care  am  participat  la
         menea  loc.  Halate  albe,   curate,   pentru  gustări  direct  pe  cîntarul   se  vor  schimba.  Dacă  nu,   vom   (in  dosarul  nr.  1994/1959),  Hen­  o  expoziţie  cinegetică.
         bonetă-sau  batic ?  Ferit’a  sfîntul!   gol.  Şi  vă  spunem  că  era  foar­  reveni  !“ .  ning  Ion  a  fost  condamnat   la      lOAN  IIODOCIN
         Poţi  avea  oricînd  „fericirea"  să   te  murdar !  Nu  mai  vorbesc  de
         descoperi  în  mîneare  un  fir  de   mîinile celei  în  cauză !  Dc-a  drep­
         păr,  sau  mai  multe.  Dar  ce  con­  tul  slinoase !  Nu  degeaba  auzeam   Dezbaterea  noastră privind  prezenţa  lui  Petru Groza  în Deva
         tează  la  o  casă  mare?!  într-una   în  jur  oamenii :  „Din  ce   mî-ini
         din  zile,  situaţia  Se  prezenta  cam   mîneăm !  Parcă  sîntem  la  Tur­  în  legătură  eu  opţiunile   pe   rite  istorice"  îl  are  şi  pe  acela   rfi  a  fost  înlăturată   deja  din
         aşa :  între  cele  care  aşezau  mîn-   nul  13abel !".  Oare  cel  care   se   care  d-voastră  le  solicitaţi  refe­  de  a  fi  (rădat  partidul  ţăranilor   Bucureşti,  iar  oraşul  Dr;  P.  Gro­
         carea  pe  linie,  doar  una  singură   plimba  la  ora  aceea  ca  un  mare   ritor  la  menţinerea  sau  înlătu­  (Frontul  Plugarilor)  aruncindu-I   za  din  judeţul  Bihor  a  revenit
         avea  fustă  albă,  ascunsă   după   şef  printre  c!c,  n-a  fost  de  ioc   rarea  statuii  Dr,  P.  Groza  din   in  mîinile PCR.  la  numele.său  iniţial  (Stei)  re-
         şorţ  murdar,  de  culoare  albastru   deranjat  de  acest  peisaj ?  (pen­  Deva,  în  ce  mă  priveşte  aş  pleca   Nu  sint  pentru  menţinerea  sta­  nunţind  la  denumirea  ce  i-a  fost
         închis.  în  rest,  care  cum  putea,   tru  că  am  aflat  apoi  că  era  toc­  de  In  ideea  că  această  statuie  nu   tuii  lui  Dr.  P.  Groza  a(ita  timp   impusă  de  vechiul  regim.
         înfăţişarea  numitei  Terry   era  mai  din  conducerea  mare  a  can-  există  în  oraşul  nostru,  şi  mu­  cit  numeroase  personalităţi   ale   Noi,  in  schimb,  facem  sondaj
                                                                      nicipalitatea  ar  face  un  sondaj   neamului  românesc  nu  au  o  sta­  de  opinie  dacă  să  înlăturăm  sau
                                                                      de  opinie  în  rîndurile  locuitori­  tuie  în  Deva,  mă  refer  la  Horea,   să  menţinem  statuia  Dr.  P.  Gro­
            Campania  electorală  —   cu  sufletul  la  gură          lor  săi  în  vederea  ridicării  unei   Avram  Ianeu,  Aurel  Vlaicu  şi   za  in  oraşul  Deva.  Dar,  cind  s-a
                                                                      statui  în  oraşul  Deva.  Cred  că   alţii  (legaţi  intr-un  fel  sau  altul   ridicat  acest  monument  am  iost
           Sîntem  în  joia  patimilor,  jar   atare  situaţie  a  României.  nimeni  nu  s-ar  gîndi  la  Dr.  P.   şi  de  ţinuturile  Hunedoarei).  întrebaţi ?
         duminică  va  fi  învierea.   Aşa   Vom  avea  peste  1000  de  ob­  Groza  care  printre  „marile  me-  Din  eite  ştiu,  o  statuie  simila-  Ing.  ROZS.N AI  ALKX \NDHU
         crede  orice  român  de  bună  cre­  servatori,  specialişti  şi   experţi
         dinţă  că  trebuie  să  fie.  O  învie­  din  lume,  care  să  ne  ajute  să  fim
         re  autentică,  o  zi  a vieţii  fură  dc   corecţi  în  clipa  decisivă  n  alege­  1  X  LVLMiYILNT  SPIRITUAL   Unde  sînt  generalii Mută  si  fi/îihaiea?
         moarte.  Să  se  sfîrşească   odată   rilor  de  Ia  20  mai,  şi  nu  mai  tîr-   LA  CINC1Ş
         neliniştea  ce  stăpîncşte   acum,   ziu.  Ce  bine  ar  fi  ca  în  aceste
         cu  intensităţi  crescîndc  şi   cu   momente  decisive  să  ne  echili­  Baha'  I                 (Urmare  din  oag  l)  cine  şi  de  • v  a  abandonai  trans­
         accente  chiar  periculoase.  Să  sc   brăm,  să  no  păstrăm  cumpătul !                  tarea  intr-un  cadru  legal  —  o-   portorul  acolo ’’
         sfîrşească  instabilitatea  şi  acţiu­                                                     mciU'sc  (n.n.).               •  La  pali tinderea  cadrelor  mi­
         nile  destabilizatoare  ce  au   loc,       L.  BRÂDEANU       Faptul  că  încorsetarea  -piri-   •  jn  22  decembrie  )9U9  din   litare  (in  jurul  orelor  lo),  ai  in­
         In  esenţă,  la  Timişoara  şi  Bucu­                        tuală  n  ţării  a  început  să  se  des­  punct  vie  vedere  militar  şi   al   cinta   inspectoratului  '  M.)  ou
         reşti.                                                       trame  este  dovedit  şi  de  recen­  pregătirii,  ducă  unitatea   AI.l.   putui observa  printre  revoluţi.ma­
           Comportamentul  electoral   al   Jr \,  - c7,  V , x    -Ţr Kui <  ta  desfăşurare,  pentru  întîia  oară   acţiona  fulger  împotriva   U.M.   ri pt- It  rol   Gri-.tian  dc  la secu­
         Capitalei  ar  putea   fi   definit                          in  România,  u  uneia  din  înt îl ni ri-   01719  —  puteau  să  învingă  şi  sâ   ritate  Dălţii îtâ  încrederii  le  care
         contradictoriu,  ciuntirea   demo­  "ome h j Z a ",          le  internaţionale  ale  membrilor   preia  temporar  -puterea  şi  auto­  s-a  bucurai  gi tipul  de  c.iT-e  şi
         craţiei,  prin  componenţa  dreptu­                         cultului  baliâ’i.  Afinităţile  acestei   ritatea  militară.  Vă  gîndiţi   , o   miliinn  in  termen  con.jjs   de
         lui  la  opinie,  la  susţinerea  pro­  f'Co  r., c .Cri  c.Z(  .   Cj   doctrine  teosofico  cu   practicile   prăpăd- era ?!  (Istoria  poate  trage   maior  ('• o. lorescu,  manifest, toţii
         gramelor,  fiind  insistent  pusă  pe   Z-'j        ,'o..dă-,  .  transcendentale  tendenţios  dis-   tot  felul  de  concluzii  de  aici  !)   au  evacuat  monta  inspectoratu­
         seama  F.S.N.-ului.  în  acest  ca­                         graţiatc  de  regimul   dictatorial,   Felicitări  cadrelor  M.I.  care  nu   lui,  punin.iu-se  astfel  la  olipost
         dru  se  înscriu  şi  declaraţiile  şi   AlO'M‘4.   J (Z.  l-n  i-au  obturat  pătrunderea  în  ţară   s-au  gîndit  să  acţioneze  împo­  .irncli  bn  dotarea  M.I.
         atitudinile  P.N.Ţ.-c.d.,  P.N.L.  (sau   ’ lutîn  CJ?  /"r-o, • o''o  C./V,  in  deceniul din  urmă.  triva  poporului !  Alte  amănunte
         doar  o  parte  a  sa),  Doinei  Cor-   oAjl  pti-4-ihut O-M-O  -   - VC-l, C '  Timp  de  o  sâptâmină,  în  ca­  •  A  existat  la  un  moment  dai   •  Dl.  'o!m ei  Vâceanu  se  afla
         nea  ctc.                                                   drul  natural  cu  totul  deosebit  a)   o  tentativă  a  manifestanţilor  de   m  v.Nhti
           N-a  fost  să  aibă  loc  dialogul                        motelului  Ginciş,   invitaţi   din   a  pătrunde  in  incinta  LhM.  01719   •  M  A N  ui  se  afla  i in  >tare
         între  cele  două  „tabere14:  Piaţa   c tn .c c o   pronie  e.  -j e •.-<r  nouă  ţâri  europene  —   Angiia,   —  iniţiativă  oprită  de  cîteva  ca­  de  iupta
         LTniversităţii,  unde  au  loc  mulle                       -Scoţia,  Irlanda,  Italia,   Elveţia,   dre  care  au  explicat  oamenilor   în  nuni .ii ol  \iitor  vom încerca
         lucruri  reprobabile  şi   6.P.U.N.   ^                     Belgia,  Germania,  Austria  şi  Ro­  că  „Armata  e  eu  voi !".
         —  a  avut  loc  pentru  că  cererile   /sfa-i   /  fH-d %^-4. il <■(■<<)  mânia  —  au  avut  posibilitatea   •  in  jurul  orelor  1.1  un  domn.   sn  iu uni  interviuri  unor  cadre
                                                                                                                                  M..VN  c:ire  au  participiit  la  e-
         părţilor  Intru  conciliere  au  fost                       su-şi  exprime  neîngrădiţi  opţiu­  fost  subofiţer  M.I.,  aflat  printre
         avansate  sincopat,  iar  in  cele  din                     nile  spirituale,  pi in  manifestări   revoluţionari  a  observat   lingă   \t-ni mnnis"‘le  petrecute  ia inspec-
         urmă  —-  în  văzul  lumii  —  re­                          complexe.  Cu  prilejul  uncia  din­  colţul  inspectoratului  un  trans­  torat.
         prezentanţii  manifestanţilor   de                          tre  nccstc  manifestări,  am  avut   portor  cu  mitraliera  şi  benzile   lîăsîHMUletn  numeroaselor   te-
         stradă  să  nu  se  prezinte  la  dia­                      posibilitatea  de  a  cunoaşte  per­  gata  pregătite  de  luptă.   Omul   kf'jan»*  m scrisori.
         logul  proiectat.  Tot  reprezentan­                        sonalităţi  dc  o  aleasă  ţinută  in­  a  sesizat  pericolul  ca  la  un  mo­  IVnîî-M  i  si-  înţelege  de  ce  au
                                                                     telectuală,  printre  care  amintim  ;
         ţii   acestora   fac   imputaţii   A  h  t  ,  ,  r  . . ^ ' 2 * ‘* T                                                    fost  fax.u i  --ă  plece  cei doi  ge­
         S.P.U.N.  Se  contestă   reciproc                           arhitect  Solirab  Yousscfian,  ac­  ment  dat  cineva  fără  pregătire   norali  cu un  elicopter  fă tă   do­
                                                                                                    militară  de  specialitate  sau  vreun
         părţile,  ceea  ce  reprezintă   fă-                        triţa  I.inda  Yousscfian.  profesor   provocator  să  urce  pe  acel  trans­  ‘aro  spr“ a  zbura  noaptiza,  pen-
         rîme  de  democraţie,  sau  dc  aspi­  „Mă  bucur  că  ati(  de  re­  universitar  dr.  Farliad  .Sobbhnni,              \.u  a  ini '■lege  cum  s-a dat  a-
         raţie  la  ca,  precum  şi   semnul   pede  lumina  unităţii  poate  fi   dr.  Garry  Bonsall,  dr.  Arno  Rcm-   portor  şi...  din...  greşeală  să  exe­  ţt'Sl   ii hn  -   trebuie  să  ştiţi
         existenţei  lor  în  democraţie.  difuzată  în  lumea  întreagă,   mers,  dr.  llutan  Foroutan,  arhi­  cute  foc...  Desigur,  a  fost   con­  ira^i   a: tort   adevărul  despre
                                                                      tect  Ailcn  Duncan,  arhitect  (tilda
           La  Bucureşti  c  aşa,  la   Timi­  astfel  incit  să  ne  putem  simţi   Anuari  şi  alţii.  O  discuţie   dc   ştient  eâ  nu  putea  să  izoleze  de   ivvnluti i le  la  Deva  — acest  o-
         şoara  se  manifestă   radicalism   cetăţeni   ai  unei  unice  ţări,   grup  ne-a  îngăduit  să  aflăm  cî-   unul  singur  arma  Ueigaşâ,   iş.i   a te  in  care  s-a consu-
         excesiv,  şi,  îmi  vine  să  spun  că   fără  graniţe.  Noi  lîahâ’i,  iu­  tevn  lucruri  despre  esenţa  doc­  vă  a  apelat  la  un  maistru  militai   m.n  unu 1   laitre  evenii montele
         nici  una,  nici  albi  din   aceste   bim  poporul  Român  şi  îi  re­                                                  <m una;i  ne  revoluţiei  (sau  iovi-
         stări  nu  exprimă  sinteza  stării   cunoaştem  deosebitele  calităţi   trinei  baliâ’i.  Avîndu-si  originea   pe  care  l-a  poftit  în  cabină,  ast­  îur'i   k  s'.n  cum  spunea  ccau-
                                                                                                    fel  aniindoi  au  reuşit  să  depla­
         naţionale.  Dar  sînt  de  natură  să   spirituale,  şi  intelectuale".   in  islam,  ea  a  fost  fondată   la   seze  transportorul  în  curtea  uni­  -m. n  -i  ,|iim  îlţii  azi).
         altereze  liniştea  şi  mersul  nor­  Îmbrăţişări  frăţeşti,   mijlocul  secolului  trecut  de  ini-                                ION  P.ATRUOCHI
         ma]  al  poporului,  al  creaţiei,  atît   SOIIRAB  VOUSSEFLAN                             tăţii  militare.  întrebarea   cais
         dc  necesare  amplificate   într-o                                (Conlinuctre  in  pag  a  4 a)  se  pline  e  mia  atît  de  fireasca  —  i\a  urma)
   1   2   3   4