Page 4 - Calauza_1990_05_15
P. 4
Pag. 4 CĂLĂUZA NR 15 • MAI 19*
„Călăuza" alături dî cititorii ei Serial realizat în Iugoslavia
„.Mu credeţi că ar fi nimerit zul la CPUN in şedinţă că PNŢ
ca prin „Călăuza" să daţi po Stimaţi conducători — redac nici n-a lăsat pc Şeful de la Cine a trădat-o
porului un articol prin caro să tori ai gazetei „Călăuza". Partidul Agrar — Craiova să
chemaţi la linişte şi stabilizare vorbească deşi s-a arătat adevă
pe cei care manipulează şi pc la faţa locului ? Să vă convingeţi, rata situaţie dezastruoasă a agri p eL E P A B R E N A
cei manipulaţi ? dacă nu cunoaşteţi şi dacă nu culturii — dar nu-i interesează pe
Sinteţi independenţi, fără par .ştiţi, veţi cunoaşte şi manipulan- aceşti venetici. — I.,a Viena, Bob, era cit pe
tide, fără simpatii şi antipatii şi ţii care vor ajunge poate şi la Ţara şi poporul să vă răsplă aci să producă un scandal... Dc
fără ură, doar sinteţi români - crime, folosind tot ce-i mai de tească pentru tot ce faceţi pen ce această criză de furie ?
Atunci rog pe Dumnezeu, să gradant, colorind murdar aceas tru salvarea şi democratizarea — Criză de gelozie, mai curind...
vă ajute să vă faceţi datoria, ca tă naţie românească, spre noro noastră — în holul hotelului unde eram
nu riscaţi şi nu cred că vă e cul nostru, acum streinii încep Vă mulţumesc cazaţi l-am îniîlnit pe Tudor Rcn-
frică să faceţi ceva ce rămîne să vadă şi să înţeleagă realitatea ko, tot iugoslai'... Cind eşti de
— ca naţia românească să vă dc care se tem aceşti manipulanţi I N OM DE MINE parte de ai tăi simţi, nevoia să
cinstească, că strădania Dvs. a şi vor căuta cu orice preţ salva mai vorbeşti şi. in limba ta ma
reuşit să măture puroiul din ţa rea ca înecatul ! Trebuie să fa Nota ltedaeţiei : Publicăm doar ternă...
ră. -vindecând rănile ce le-au fă ceţi ceva, altminteri anarhia ne o pagină din cele opt — scrise — E normal...
cut în aceste 4 luni pentru ca să va înghiţi şi vom vedea la toam mărunt de acest om de bine. E — Asta nu a înţeles Bob. El
ajungem să decidă votul de la nă că nici roade nu vom avea. vorba de finalul scrisorii. în alte era tot timpul la pregătire, în
30 mai, iu deplină libertate, care Vom avea agricultura în pericol, numere ale gazetei — vom publi concursuri... mă plictiseam...
Să -facă cinste neamului româ cum n-a fost niciodată. P.N.Ţ. în ca alte fragmente din scrisoare. — Ai avut timp să te plicti
nesc. loc să vadă de ţărani, de agri Sperăm că publicînd aceste rîn- seşti ? Se poate plictisi şi Lepa
Sigur, Dvs. veţi putea realiza cultură, de binele ţării, de pîinea duri — vom putea vorbi in cu- Brena ?
extrem de mult, pentru că zia cea de toate zilele, după C-D — rînd de mai mulţi oameni de bine. — Sigur că da...
rul este independent, liber de creştini şi democraţi adăugaţi la Ne bucurăm, domnule om de bi (Va urma)
opinii şi ne face să credem că P.N.Ţ., se Viat ca orbii, ca avo ne, că aţi sesizat ADEVĂRUL
nu -vă e frică de aceştia care caţii la bară, de doară avocaţi ŞI SPERANŢA NOASTRĂ. Silit FLOlîfAN COPCEA
generează porcăria din Bucu au fost şi numai avocaţi in armele cele mai redutabile ale
reşti şi Timişoara spre ocara ţă PNŢ, fără ţărani lăsaţi în opincă
rii ftoastre. Aţi fost să-i vedeţi şi păduciii -şi analfabeţi. S-a vă- CAl.AUZEI,
La închiderea ediţiei noastre,
| M o d a V a r a Periscop care a fost „înch'să" destul de greu:
Aflăm din, surse neoficiale, • Mai mulţi domni ne roagă Daniel Marian, student la Ti
I în curirtd va veni vata. Vrc- alb sau de culoare pastelata, I numele a doi cetăţeni din jude să întrebăm pe cititori de ce mişoara ne-a trimis ziarul „Ex
] mea concediilor şi a vacan- dungile sini caracteristice pen- j ţul Hunedoara care au partici în timpul Revoluţiei cind se clusiv SCANDAL" din care
| ţelot mult aşteptate. Vremea tru moda verii '90 ! Se parc I pat la manifestaţia din Piaţa trăgea dc mama focului asupra aflăm cu stupoare că portarul
| zilelor însorite.' şi a culorilor. însă că ceea ce ne oferă ma- j Universităţii din Bucureşti. El se manifestanţilor (în 22 ziua şi de la Hotel „Ambasador" a in
| S firesc să nc întrebăm ce vorn gazincle este mult prea puţin. j numesc Mânu, zis Gogu şi Cioan- noaptea), nu s-a glndit nici un tenţionat să-l bată pe Redacto
î purta, cum nc vom îmbrăca în Probabil va trebui să ne con- j că, primul fost profesor, al doilea terorist sau ce-or fi fost ăia, să rul şef care nu este altcineva
*■ vara anului 1990. Marile case fccţionurn singure o bună par- j fost impiegat. în prezent fără tragă şi asupra celor care vor dccît poetul Daniel Marian.
ş de modă sînt de acord că anul te din garderobă. j servid, ambii responsabili cu beau din balcon, poporului ? Protestăm şi noi împotriva an
j acesta impi imnurile sc vor Imprimeurile cu flori n-nu ţ timpul liber. • întreprinderile de stat, gajării de portari posesori ai
{ purta mai puţin. Fustele şi dispărut cu totul, dar au o arie j I-ăsaţi la vatră sau poate de proprietate particulară, domnii centurii negre ! Dincolo de glu"
j rochiile noastre, jachetele uşoa- mult mai rostrînsă şi mai dis- [ zertori, mitingiştii au declarat şi doamnele care au idei dc mă — ziarul e bun.
l re, vor fi intr-o singură culoa- cretă. Şi sînt prezente îndeo- j eă erau rău plătiţi, dimineaţa un introducere de investiţii serioa • Anunţăm pe toţi cei caro
i re sau in dungi Da ,pe fond sebi pe fuste. Mirium j covrig, la amiază un covrig, sea se (mari şi mici) sau de capi afişează proclamaţii, lozinci şi
afişe pe uşa
tal străin în România — sînt alto
redacţiei
ra o sută Iei şi o sticlă cu bău rugaţi să ne contacteze pen noastre — eă nici o mişcare
tură şi bine-nţeles al treilea tru că dacă c vorba de afaceri politică sau apolitică — nu ne
covrig. serioase care pot aduce bene impresionează. De pildă — du
Ha lada plutonierului dacă toţi participanţii din Piaţa ficii poporului român — le minică — pe uşa clădirii unde
Ce n-am înţeles noi este faptul
oa
vom mijloci
se află şi redacţia noastră se
contacte cu
Universităţii primeau covrigi ori meni de afaceri străini. Relaţii lăfăiau afişe ale F.S.N. şi afişe
Cu stafie şi porthart A-nvălat să mintă zilnic numai cei din jud. Hunedoara numai personal, la telefon cuprinzînd Proclamaţia dc ia
15545.
Cu pistc-l şi eu baston Cum şi şefii săi, il mint... ştiind că. covrigii erau inovaţia Timişoara. Sîntem incoruptibili.
Şi cu fluier — iniră-ri cari Piuă intr-o zi ei ud soarta • Fostul nosli u colaborator MOLUSCĂ
Plutonierul Teuton fostului prim secretar ion popa.
Cu destinul ci rotund
Şi arată numai poarta De unde se pot trage concluzii.
Arc hamuri şi manta Poartă .şi o cisvuî-n fund Preşedintele organizaţiei Parti
Cisme negre şi centurii dului Ţărănesc din Simeria este
Are tot ce poatc-avca Şi sc trecc-n Civilic Ghicitul în cafea (V II)
Pentr-o muncă de uzura Pentr-o vină oarecare domnul Ştefan. Nume românesc \
Astfel (tristă ironic) dar, în cazul domniei sale, încăr Cind vedem o persoană care şade pe o pernă, e vorba de un
Arc şi-o luulcrnă marc Soarta! urcă in picioare... cai de un întunecat trecut. Trecut bolnav. Iar atunci cinci vedem o persoană întinsă ca pc un cata
Şi cătuşe foarte noi Hei, tovarăş de păcate de şaptezeci ani, era mai înţe falc, vesteşte moarte.
Şi agende-n buzunare Plutonier de bătătură Cal înseamnă peţitor. Doi cai, peţitori care dau zor. Doi cai
Spre c fi cit mai greo. lept să nu-şi mai scoată numele şi .o caicaşcă, nuntă. Mulle persoane strînsc la un Ioc înseamnă
Ieri, păşeai mai fanfoş parcă în public şi să se bucure de bă-
Astăzi, eşti o secătură adunare. Dacă stau ca într-o horă, înseamnă petrecere.
Are şi baston cu dinsul triuoţc cultivînd flori, eventual Dacă se formează o adunare, ale căror persoane stau cu cape
Nopţitc cind intră-n post Ieri, păşeai mai ţanţoş purtă tele plecate, atunci e vorba de o adunare întristată.
Baboii, cc provoacă pUusttl in albastra uniformă trandafiri. Dacă în cafea apar ca nişte perspective ciudate : un circ sau
Celor fără .adăpost Zisc-un INS, rămas in barcă UAVID RUŞI o scenă, atunci înseamnă participare la un spectacol de teatru ori
Şi-n Miliţia Diformă cinematograf. Cind apare o persoană care stă la tribună — vom
Are bietul plutonier asista la o conferinţă. Cind apare silueta unei persoane care pare
în Serviciul sau De Stat Fostul plutonier de noapte că ar cinta, atunci e vorba de concert la care persoana în chestie
Şi-n tunoric şi mister Azi ,civilul oarecare ANIVERSARE va asista. Formarea unui munte înseamnă că e vorba de mărire.
Şi suiictu -n-că tu şal... i-a răspuns ,,Fructele coapte Dacă pe un munte e o prăpastie, atunci e vorba de un pericol
/lit seminţele amare" prezent. Uneori e chiar vorba de ruină. E vorba de persoana că
Pc El, nimeni nit-l întreabă C'u ocazia pensionării doam reia i se ghiceşte dacă acest lucru se vede in partea dinspre toarta
Dc-i bolnav sau ducă-l doare lTe:i, că mă urmezi ca Miinc nei Alexandra Erşck, gazeta ceştii,
Viaţa tăi topiiă-n grabă Deşi astăzi, Steaua-ţi Suie noastră îi doreşte sănătate, ARISTIŢA CANTACUZINO
Iarna Iui din mădulare tn Profesia dc Cline
Nimeni nu-/ bătut in cuie
Pc El şefii îl înjură
Lui toţi hoţii-i dau cu tilla Cu staţie şi porthart Un eveniment spiritual la Cinci? B A H A 1 I
El apucă-o-mbucătură Şi bastonul dc paradă
Şefii lui măuîncă chifla Am văzut iatrind în cari (Continuare din pag. 3) rituală şi cea materială, îngăduie tului bahâ’i îşi acoperă timpul
l'u alt plutonier, dc stradă.
El, e ultimul din schemă promovarea unei ordini a echi petrecut în comun constituie un
A trecut pe. lingă mine librului social, într-o lume vin alt punct de atracţie. Ca dova
Biet nebun şi bici pion Şi m-a salutat in van (iatul Bahâ'ullâh, Natura sin decată de „boala dezbinării". dă, deosebit de plăcuta seară dc
Şef u i ceartă, El blestemă — Să trăiţi, ?nulţi ani, cu bine cretică a cultului rezultă din fap Nevoia unei lumi noi, bazată pe muzică, poezie şi imagine la ca
Munca -Lui, de teuton Domn Poet şi Căpitan tul că, recunoscînd succesiunea schimbarea omului însuşi, im re am avut posibilitatea să asis
marilor profeţi al lumii, baha’i pune religiei bahâ’i promovarea tăm.
Toată viaţa, e o slugă, l-am întors şi cu Salutul cuprinde reprezentanţi ai celor cîtorva principii : toleranţă, în Gele cîteva secvenţe de viaţă
Pentru pîinea unei lefi Să trăieşti Dom Plutonier nouă religii mondiale. Definindu- depărtarea prejudecăţilor, mun spirituală sumar descrise explică
N-arc unde su mal fugă ■Şi blcstcamă-ţi începutul sc ca o religie a unităţii de cre ca şi viaţa în comun, absenţa existenţa la Sluj a unui centra
E -încătuşat de şefi... in profesia de Fier I dinţă, bahâ’i promovează unita preoţilor, însuşirea adevărurilor bahâ'l, cu ramificaţii în nouă
tea tuturor domeniilor existenţei ştiinţei, pacea mondială consfin oraşe ale ţării, printre care ş*
Pjsrcă-ar li Ocnaşul Silită ŞTEFAN D1NCÂ umane, Înţelegerea dintre oameni ţită prlntr-un guvern mondial. Deva.
Plutonierul, ct’-l prezint ; fost căpitan de miliţie şi pacea mondială. Unitatea Ir. Dublind aceste principii, mo
diversitate, unitatea dintre ini
mă şi trup, dintre creaţia spi dul rafinat. în care membrii cul ST. DINU
Colaboratori externi ai „Călăuzei" ţ Petru JurJ
• C A L A U Z A •
(Detroit, S.U.A.), Emilia Gurscbi (Shişinău), Nîcolas ■ Semnatarii materialelor publicate în pagi
Gazetă independentă de opinie şi informare. Pândaru (Paris, Franţa). nile Jurnalului nostru poartă întreaga răs
Redacţia şi administraţia i 2700 Deva, str Acest număr a fost tipărit do fraţii noştri tipo pundere pentru conţinutul acestora.
Avram lancu, bloc H -l, etajul I, telefon de grafi : Pena Nicoîae, Otvos Xoan, linotlplştl, Borza
noapte şi de zi 1 55 45. Adalbcrt paginator, Iepure Dorin, zincograf, Mlhfileş ■ Aşteptăm eu Încredere scrisorile citltorilo#.
Tiparul i Tipografia Deva, str. 23 August, Nicolae sterotipar, Popa Valentin şi Oniga Cristian, &uăm In considerare şl anonimele, ea con'
or. 257 rotativă şt maistrul Popa lonei
iSiţia să reflecte adevărul.