Page 4 - Calauza_1990_05_15
P. 4

Pag.  4                                                                                                                    CĂLĂUZA  NR  15 •   MAI  19*


                                           „Călăuza"  alături  dî  cititorii  ei                                      Serial  realizat  în  Iugoslavia
                     „.Mu  credeţi  că  ar  fi   nimerit                        zul  la  CPUN  in  şedinţă  că  PNŢ
                   ca  prin  „Călăuza"  să   daţi  po­  Stimaţi  conducători  —  redac­  nici  n-a  lăsat  pc  Şeful  de   la               Cine  a  trădat-o
                   porului  un  articol  prin  caro  să   tori  ai  gazetei  „Călăuza".  Partidul  Agrar  —  Craiova   să
                   chemaţi  la  linişte  şi  stabilizare                        vorbească  deşi  s-a  arătat  adevă­
                   pe  cei  care  manipulează  şi  pc   la  faţa locului ?  Să  vă  convingeţi,   rata  situaţie  dezastruoasă  a  agri­    p eL E P A B R E N A
                   cei  manipulaţi ?              dacă  nu  cunoaşteţi  şi  dacă  nu   culturii  — dar nu-i  interesează pe
                     Sinteţi  independenţi,  fără  par­  .ştiţi,  veţi  cunoaşte  şi  manipulan-   aceşti  venetici.                          —  I.,a  Viena,  Bob,  era  cit  pe
                   tide,  fără  simpatii  şi  antipatii  şi   ţii  care  vor  ajunge  poate  şi   la   Ţara  şi  poporul  să  vă  răsplă­   aci  să  producă  un  scandal...  Dc
                   fără  ură,  doar  sinteţi  români -  crime,  folosind  tot  ce-i  mai  de­  tească  pentru  tot  ce  faceţi  pen­        ce  această  criză  de  furie ?
                     Atunci  rog  pe  Dumnezeu,   să   gradant,  colorind  murdar  aceas­  tru  salvarea  şi   democratizarea                 — Criză  de gelozie, mai curind...
                   vă  ajute  să  vă  faceţi  datoria,  ca   tă  naţie  românească,  spre  noro­  noastră  —                                în  holul   hotelului  unde  eram
                   nu  riscaţi  şi  nu  cred  că  vă  e   cul  nostru,  acum  streinii  încep   Vă  mulţumesc                               cazaţi  l-am îniîlnit pe  Tudor Rcn-
                   frică  să  faceţi  ceva  ce  rămîne   să  vadă  şi  să  înţeleagă  realitatea                                            ko,  tot  iugoslai'...  Cind  eşti  de­
                   —  ca  naţia  românească  să   vă   dc care  se  tem  aceşti  manipulanţi   I N   OM  DE MINE                            parte  de  ai  tăi  simţi,  nevoia  să
                   cinstească,  că  strădania  Dvs.   a   şi  vor  căuta  cu  orice  preţ  salva­                                           mai  vorbeşti  şi.  in  limba  ta  ma­
                   reuşit  să  măture  puroiul  din  ţa­  rea  ca  înecatul !  Trebuie  să  fa­  Nota  ltedaeţiei :  Publicăm  doar         ternă...
                   ră.  -vindecând  rănile  ce  le-au  fă­  ceţi  ceva,  altminteri  anarhia  ne   o  pagină  din  cele  opt  —  scrise       —  E normal...
                   cut  în  aceste  4  luni  pentru  ca  să   va  înghiţi  şi  vom  vedea  la  toam­  mărunt  de  acest  om  de  bine.  E     —  Asta  nu  a  înţeles  Bob.  El
                    ajungem  să  decidă  votul  de  la   nă  că  nici  roade  nu  vom  avea.   vorba  de  finalul  scrisorii.  în  alte     era  tot  timpul  la  pregătire,   în
                    30  mai,  iu  deplină  libertate,  care   Vom  avea  agricultura  în  pericol,   numere  ale  gazetei  —  vom  publi­   concursuri...  mă  plictiseam...
                    Să  -facă  cinste  neamului   româ­  cum  n-a  fost  niciodată.  P.N.Ţ.  în   ca  alte  fragmente  din  scrisoare.        —  Ai  avut  timp  să  te  plicti­
                    nesc.                         loc  să  vadă  de  ţărani,  de  agri­  Sperăm  că  publicînd  aceste  rîn-                seşti ?  Se  poate  plictisi  şi  Lepa
                     Sigur,  Dvs.  veţi  putea  realiza   cultură,  de  binele  ţării,  de  pîinea   duri  —  vom  putea  vorbi  in  cu-    Brena ?
                    extrem  de  mult,  pentru  că  zia­  cea  de  toate  zilele,  după  C-D  —   rînd de mai  mulţi  oameni de bine.          —  Sigur  că  da...
                    rul  este  independent,  liber  de   creştini  şi  democraţi  adăugaţi  la   Ne  bucurăm,  domnule  om  de  bi­                         (Va  urma)
                    opinii  şi  ne  face  să  credem  că   P.N.Ţ.,  se  Viat  ca  orbii,  ca  avo­  ne,  că  aţi  sesizat   ADEVĂRUL
                    nu  -vă  e  frică  de   aceştia   care   caţii  la  bară,  de  doară   avocaţi   ŞI  SPERANŢA  NOASTRĂ.  Silit                   FLOlîfAN  COPCEA
                    generează  porcăria  din   Bucu­  au  fost  şi  numai   avocaţi   in   armele  cele  mai  redutabile  ale
                    reşti  şi  Timişoara  spre  ocara  ţă­  PNŢ,  fără  ţărani  lăsaţi  în  opincă
                    rii  ftoastre.  Aţi  fost   să-i  vedeţi  şi  păduciii  -şi  analfabeţi.  S-a  vă-  CAl.AUZEI,
                                                                                                                      La  închiderea  ediţiei  noastre,

                   |  M o d a                     V a r a                            Periscop                   care  a  fost  „înch'să"  destul  de  greu:

                                                                                  Aflăm  din,   surse  neoficiale,   •  Mai  mulţi  domni  ne  roagă  Daniel  Marian,  student  la  Ti­
                   I   în  curirtd  va  veni  vata.  Vrc-  alb   sau  de  culoare  pastelata,  I   numele  a  doi  cetăţeni  din  jude­  să  întrebăm  pe  cititori  de  ce  mişoara  ne-a  trimis  ziarul  „Ex­
                   ]  mea  concediilor  şi  a  vacan-  dungile  sini  caracteristice  pen-  j   ţul  Hunedoara  care  au  partici­  în  timpul  Revoluţiei  cind  se  clusiv   SCANDAL"  din   care
                   |  ţelot   mult  aşteptate.  Vremea  tru  moda   verii  '90 !  Se  parc  I   pat  la  manifestaţia   din  Piaţa   trăgea  dc  mama  focului  asupra  aflăm  cu  stupoare  că  portarul
                   |  zilelor  însorite.'  şi  a  culorilor.  însă  că  ceea  ce  ne  oferă  ma-  j   Universităţii  din  Bucureşti.  El  se   manifestanţilor  (în  22  ziua   şi  de  la  Hotel  „Ambasador"  a  in­
                   |  S  firesc  să  nc  întrebăm  ce  vorn  gazincle  este  mult  prea  puţin.  j   numesc  Mânu,  zis  Gogu  şi  Cioan-   noaptea),  nu  s-a  glndit  nici  un  tenţionat  să-l  bată  pe  Redacto­
                   î  purta,  cum  nc  vom  îmbrăca  în  Probabil  va  trebui  să  ne  con-  j   că,  primul  fost profesor,  al  doilea   terorist  sau  ce-or  fi  fost  ăia, să  rul  şef  care  nu  este  altcineva
                   *■  vara  anului  1990.  Marile  case  fccţionurn  singure  o  bună  par-  j   fost  impiegat.   în  prezent  fără   tragă  şi  asupra  celor  care  vor­  dccît   poetul   Daniel  Marian.
                   ş  de  modă  sînt  de  acord  că  anul  te  din  garderobă.   j  servid,   ambii  responsabili  cu   beau  din  balcon,  poporului ?  Protestăm  şi  noi  împotriva  an­
                   j  acesta   impi imnurile   sc   vor   Imprimeurile  cu   flori  n-nu  ţ   timpul  liber.     •   întreprinderile  de   stat,  gajării   de  portari  posesori  ai
                   {  purta  mai   puţin.  Fustele  şi  dispărut  cu  totul,  dar  au  o  arie  j   I-ăsaţi  la  vatră  sau  poate  de­  proprietate  particulară,  domnii  centurii  negre !  Dincolo  de  glu"
                   j  rochiile  noastre,  jachetele  uşoa-  mult  mai  rostrînsă  şi  mai  dis-  [   zertori,   mitingiştii  au  declarat   şi  doamnele   care  au  idei  dc  mă  —  ziarul  e  bun.
                   l  re,  vor  fi  intr-o  singură  culoa-  cretă.  Şi  sînt  prezente  îndeo-  j   eă  erau  rău  plătiţi,  dimineaţa  un   introducere de  investiţii  serioa­  •  Anunţăm  pe  toţi  cei  caro
                   i  re  sau  in  dungi  Da  ,pe   fond sebi  pe  fuste.   Mirium   j  covrig,  la  amiază  un  covrig,  sea­  se  (mari  şi  mici)  sau  de  capi­  afişează  proclamaţii,  lozinci  şi
                                                                                                                                                 afişe  pe  uşa
                                                                                                               tal  străin  în  România  —  sînt  alto
                                                                                                                                                               redacţiei
                                                                                ra  o  sută  Iei  şi  o  sticlă  cu  bău­  rugaţi  să  ne  contacteze  pen­  noastre  —  eă  nici  o  mişcare
                                                                                tură  şi  bine-nţeles   al  treilea   tru  că  dacă  c  vorba  de  afaceri  politică  sau  apolitică  —  nu  ne
                                                                                covrig.                        serioase  care  pot  aduce  bene­  impresionează.  De  pildă  —  du­
                             Ha lada  plutonierului                             dacă  toţi  participanţii  din  Piaţa   ficii   poporului  român  —  le  minică  —  pe  uşa  clădirii  unde
                                                                                 Ce  n-am  înţeles  noi  este  faptul
                                                                                                                                       oa­
                                                                                                               vom  mijloci
                                                                                                                                           se  află  şi  redacţia  noastră  se
                                                                                                                            contacte  cu
                                                                                Universităţii  primeau  covrigi  ori   meni  de  afaceri  străini.  Relaţii  lăfăiau  afişe  ale  F.S.N.  şi  afişe
                     Cu  stafie  şi  porthart    A-nvălat  să  mintă  zilnic   numai  cei   din  jud.  Hunedoara   numai   personal,   la   telefon  cuprinzînd  Proclamaţia  dc  ia
                                                                                                               15545.
                     Cu  pistc-l  şi  eu  baston   Cum  şi  şefii  săi,  il  mint...  ştiind  că.  covrigii  erau  inovaţia                Timişoara.  Sîntem  incoruptibili.
                     Şi  cu  fluier  —  iniră-ri  cari   Piuă  intr-o  zi  ei ud  soarta                         •  Fostul  nosli u   colaborator        MOLUSCĂ
                     Plutonierul  Teuton                                       fostului  prim  secretar  ion  popa.
                                                 Cu  destinul  ci  rotund
                                                 Şi  arată  numai  poarta      De  unde  se  pot  trage  concluzii.
                     Arc hamuri  şi  manta       Poartă  .şi  o  cisvuî-n  fund  Preşedintele  organizaţiei  Parti­
                     Cisme  negre  şi  centurii                                dului  Ţărănesc  din  Simeria  este
                     Are  tot  ce  poatc-avca    Şi  sc  trecc-n  Civilic                                           Ghicitul  în  cafea  (V II)
                     Pentr-o  muncă  de  uzura   Pentr-o  vină  oarecare       domnul  Ştefan.  Nume  românesc                                                        \
                                                 Astfel  (tristă  ironic)      dar, în  cazul  domniei  sale,  încăr­  Cind  vedem  o  persoană  care  şade  pe  o  pernă,  e  vorba  de  un
                     Arc  şi-o  luulcrnă  marc   Soarta!  urcă  in  picioare...  cai  de un întunecat  trecut. Trecut   bolnav.  Iar  atunci  cinci  vedem  o  persoană  întinsă  ca  pc  un  cata­
                     Şi  cătuşe  foarte  noi     Hei,  tovarăş  de  păcate     de  şaptezeci  ani,  era  mai  înţe­  falc,  vesteşte moarte.
                     Şi  agende-n  buzunare      Plutonier  de  bătătură                                          Cal  înseamnă  peţitor.  Doi  cai,  peţitori  care  dau  zor.  Doi  cai
                     Spre  c  fi  cit  mai  greo.                              lept  să  nu-şi  mai  scoată  numele   şi .o  caicaşcă,  nuntă.  Mulle  persoane  strînsc  la  un  Ioc  înseamnă
                                                 Ieri,  păşeai  mai  fanfoş  parcă   în  public  şi  să  se  bucure  de  bă-
                                                 Astăzi,  eşti  o  secătură                                    adunare.  Dacă  stau  ca  într-o  horă,  înseamnă  petrecere.
                     Are  şi  baston  cu  dinsul                               triuoţc  cultivînd  flori,  eventual   Dacă  se  formează  o  adunare,  ale  căror  persoane  stau  cu  cape­
                     Nopţitc  cind  intră-n  post   Ieri,  păşeai  mai  ţanţoş  purtă                          tele plecate,  atunci e  vorba  de  o adunare întristată.
                     Baboii,  cc  provoacă  pUusttl   in  albastra  uniformă    trandafiri.                       Dacă  în  cafea  apar  ca  nişte  perspective  ciudate :  un  circ  sau
                     Celor fără .adăpost         Zisc-un  INS,  rămas  in  barcă             UAVID  RUŞI       o  scenă,  atunci  înseamnă  participare  la  un  spectacol  de  teatru  ori
                                                 Şi-n  Miliţia  Diformă                                        cinematograf.  Cind  apare  o  persoană  care  stă  la  tribună  —  vom
                     Are  bietul  plutonier                                                                    asista  la  o  conferinţă.  Cind  apare  silueta  unei  persoane  care  pare
                     în  Serviciul  sau  De  Stat   Fostul  plutonier  de  noapte                              că  ar  cinta,  atunci  e  vorba  de  concert  la  care  persoana  în  chestie
                     Şi-n tunoric  şi  mister    Azi  ,civilul  oarecare              ANIVERSARE               va  asista.  Formarea  unui  munte  înseamnă  că  e  vorba  de  mărire.
                     Şi  suiictu -n-că tu şal...  i-a  răspuns  ,,Fructele  coapte                                Dacă  pe  un  munte  e  o  prăpastie,  atunci  e  vorba  de  un  pericol
                                                 /lit  seminţele  amare"                                       prezent.  Uneori  e  chiar  vorba  de  ruină.  E  vorba  de  persoana  că­
                     Pc  El,  nimeni  nit-l  întreabă                            C'u  ocazia  pensionării  doam­  reia  i  se  ghiceşte  dacă  acest  lucru  se  vede  in  partea  dinspre toarta
                     Dc-i  bolnav sau ducă-l doare   lTe:i,  că  mă  urmezi  ca  Miinc   nei   Alexandra  Erşck,   gazeta   ceştii,
                     Viaţa  tăi  topiiă-n  grabă   Deşi  astăzi,  Steaua-ţi  Suie   noastră  îi  doreşte  sănătate,                        ARISTIŢA  CANTACUZINO
                     Iarna  Iui  din  mădulare   tn  Profesia  dc  Cline
                                                 Nimeni  nu-/  bătut  in  cuie
                     Pc  El  şefii  îl  înjură
                     Lui  toţi  hoţii-i  dau  cu  tilla   Cu  staţie  şi  porthart    Un  eveniment  spiritual  la  Cinci?              B  A   H  A  1  I
                     El  apucă-o-mbucătură       Şi  bastonul  dc  paradă
                     Şefii  lui  măuîncă  chifla  Am  văzut  iatrind  în  cari     (Continuare  din  pag.  3)  rituală  şi  cea  materială,  îngăduie   tului  bahâ’i  îşi  acoperă  timpul
                                                 l'u   alt  plutonier,  dc  stradă.
                     El, e ultimul  din  schemă                                                              promovarea  unei  ordini  a  echi­  petrecut  în  comun  constituie  un
                                                 A  trecut  pe.  lingă  mine                                 librului  social,  într-o  lume  vin­  alt  punct  de  atracţie.  Ca  dova­
                     Biet  nebun  şi  bici  pion   Şi  m-a  salutat  in  van   (iatul  Bahâ'ullâh,  Natura   sin­  decată  de  „boala   dezbinării".   dă,  deosebit  de  plăcuta  seară  dc
                     Şef u i   ceartă,  El  blestemă   — Să  trăiţi,  ?nulţi  ani,  cu  bine   cretică  a  cultului  rezultă  din  fap­  Nevoia  unei  lumi  noi,  bazată  pe   muzică,  poezie  şi  imagine  la  ca­
                     Munca  -Lui,  de  teuton    Domn  Poet  şi  Căpitan       tul  că,  recunoscînd  succesiunea   schimbarea  omului  însuşi,   im­  re  am  avut  posibilitatea  să  asis­
                                                                               marilor  profeţi   al  lumii,  baha’i   pune  religiei  bahâ’i  promovarea   tăm.
                     Toată  viaţa,  e  o  slugă,  l-am  întors  şi  cu  Salutul   cuprinde  reprezentanţi  ai  celor   cîtorva  principii  :  toleranţă,  în­  Gele  cîteva  secvenţe  de  viaţă
                     Pentru  pîinea  unei  lefi   Să  trăieşti  Dom  Plutonier   nouă  religii  mondiale.  Definindu-   depărtarea  prejudecăţilor,  mun­  spirituală  sumar  descrise  explică
                     N-arc  unde  su  mal  fugă   ■Şi  blcstcamă-ţi  începutul   sc  ca  o  religie  a  unităţii  de  cre­  ca  şi  viaţa  în  comun,   absenţa   existenţa  la  Sluj  a  unui  centra
                     E  -încătuşat  de  şefi...  in  profesia  de  Fier I      dinţă,  bahâ’i  promovează  unita­  preoţilor,  însuşirea  adevărurilor   bahâ'l,  cu  ramificaţii  în   nouă
                                                                               tea  tuturor  domeniilor  existenţei   ştiinţei,  pacea  mondială  consfin­  oraşe  ale  ţării,  printre  care   ş*
                    Pjsrcă-ar  li  Ocnaşul  Silită    ŞTEFAN  D1NCÂ            umane,  Înţelegerea  dintre  oameni   ţită  prlntr-un  guvern  mondial.  Deva.
                    Plutonierul,  ct’-l  prezint  ;  fost  căpitan  de  miliţie  şi  pacea  mondială.  Unitatea  Ir.   Dublind  aceste  principii,  mo­
                                                                               diversitate,  unitatea  dintre  ini­
                                                                               mă  şi  trup,  dintre  creaţia  spi­  dul  rafinat.  în  care  membrii  cul­  ST. DINU
                                                                          Colaboratori  externi  ai  „Călăuzei" ţ  Petru  JurJ
                              •   C A L   A  U Z A   •
                                                                      (Detroit,  S.U.A.),  Emilia  Gurscbi  (Shişinău),  Nîcolas   ■   Semnatarii  materialelor  publicate  în  pagi­
                        Gazetă  independentă de opinie şi  informare.   Pândaru  (Paris,  Franţa).                         nile  Jurnalului  nostru  poartă  întreaga  răs­
                        Redacţia  şi  administraţia  i  2700  Deva,  str   Acest  număr  a  fost  tipărit  do  fraţii  noştri  tipo­  pundere  pentru  conţinutul acestora.
                    Avram  lancu,  bloc  H -l,  etajul  I,  telefon   de   grafi :  Pena  Nicoîae,  Otvos  Xoan,   linotlplştl,  Borza
                    noapte  şi  de  zi  1  55 45.                     Adalbcrt  paginator,  Iepure  Dorin,  zincograf,  Mlhfileş   ■   Aşteptăm eu Încredere scrisorile citltorilo#.
                        Tiparul  i  Tipografia  Deva,  str.  23  August,   Nicolae  sterotipar,  Popa  Valentin  şi  Oniga  Cristian,   &uăm  In considerare şl anonimele, ea con'
                    or.  257                                          rotativă şt  maistrul  Popa lonei
                                                                                                                             iSiţia  să  reflecte  adevărul.
   1   2   3   4