Page 2 - Calauza_1990_05_16
P. 2
P c g . 2
CÂLAUZA • NR. 16, M A I 1990
Cine se teme de mne?
Reportajul „ Călăuzei “
însemnări Ia I.M.C. Deva
„0 zi într-o comună cu renume,
M ărturisesc cu toata sinceri sindical pe secţie şi de vicepre
tatea că, scriind aceste rlnduri, şedinte al Sindicatului Liber pe cineva a r fi s p u s : „să nu vină
Kusu la balastieră, că ăla laee
n-um fost nici o clipă stăpinil intreprindere. m are hărm ălaie", îndrăznesc să unde unele lucruri lasă de dorit"
de alt sentim ent deeît acela al în această calitate, în data de întreb, pe această cule, cine se
dreptăţii, sentim ent pentru care 14.03.1990, liderul sindical al în tem e de m ine la I.M.C. Deva ?
am l'ost de m ulte ori m arginali treprinderii m -a an u n ţat că în Şi, m ai ales, cine are interesul înaintăm spre ccnlrui adm inistrativ. Nu prea departe, dăm
e i şi persecutat. 15,05.1990 m ă voi prezenta la să m anipuleze Sindicatul Liber peste trej m aşini care veniseră pentru spitalul din Zam cu a ju
Ca să cunoască cititorul, că punctul de lucru balastiera Suu- din întreprindere, singura form ă toare um anitare. T uturor trecătorilor li sc ofeiă două pliante ti
nu cultiv in nici un fel răzbu leşti, îm preună eu alţi factori, de organizare in care oamenii părite în rom âneşte „Alege viaţa" şi „Film ul vieţii tale* scoase de
narea ori vendeta, aduc colegii unde angajaţii revendică unele cinstiţi şi-au pus toate speran „E ditura Evangheliei". După cîţiva paşi, întilnim doi tineri. Unul,
de m uncă să depună m ărturie, drepturi. ţele lor ? ne dezvăluie num ele ; A ndrei M ura salariat la spital, celălalt ne
dacă este nevoie despre atitu- Im ora 7,30, în 15,05.1990, con spune doar atît „sînt m ilitar in perm isie*. La cele două întrebări
tudinea m ea faţa de cei care Fae precizarea că I.MC. Deva, puse „Ce vă place în com una dvs. şi ce nu vă place, adică lasă
form înţelegerii, m -am prezen unde îm i desfăşor activitatea,
m i-au făcut m ult rău pentru tat la locul stabilit ea să ne de este una dintre cele inai disci de dorit ? ne răspunde A ndrei M ura „îm i plac m ulte lucruri. N-am
ideile exprim ate întotdeauna li plasăm la punctul de lucru res plinate întreprinderi prin faptul ce su reclam , la restaurant, nu prea m erg". Sintem pe cale să
ber. M -ain ruşinat de ruşinea pectiv, dar spre surprinderea cu, aici, chiar şi în zilele fier credem că totul m erge şnur, m ai ales că la m agazinul universal,
lor cînd, după revoluţie, oam enii mea liderul sindical m -a anun binţi ale revoluţiei nc-am apă m irosea a pîine caldă. D om na Leonida N icoară responsabila aces
i-au înfierat scriindu-i pe pereţi ţat eă se deplasează singur şi rat, d ar s-a şi m uncit, iar ul tui raion, ne precizează ; „avem pîine albă de 12 lei şi pîine „Dîm
ca pe nişte genii ale răului. As că eu voi râraîne în întreprin terior unele drepturi de care an boviţa" de 9 lei. In rest, m ultă sărăcie, ducem lipsă de m ulte, avem
In
cum staţi ?”.
un fond foarte mic de m arfă". „Cu dulciurile
tăzi insă, în loc să înveţe ceva dere. gajaţii au fost lipsiţi li s-au res
afară de biscuiţi, de două feluri de com poturi şj două de gem uri,
din cele întîm plate, ei continuă Faţă de această situaţie, con tituit, ajungîndu-se aproape la altceva nu avem ". „Conducerea C.P.D.A.M.-ului nu vă sprijină ?“.
să se m işte printre noi, nestin sider că sînt încălcate în mod un consens între sindicat şi Con R ăspunsul vine prin tăcere şi ridicări din um eri. A jungem la b ru
gheriţi, ca şi cum ar vrea să ne abuziv şi grosolan drepturile fi siliul de A dm inistraţie, găsin- tărie cînd o nouă şarjă se rum enea. Dom nul L azăr Stănilă, ne
dovedească, că si'înta revoluţie reşti pe care oam enii doresc să du-se drum ul înţelegerii şi spe spune că este responsabilul brutăriei de 24 de ani, iar producţia
nu s-a făcut pentru coi oropsiţi, le obţină şi că persoane rău in ranţei că vom m unci liniştiţi la 24 de ore este de 2000—2100 pîini. Dom nul Stănilă regretă lipsa
ci pentru ci, să se poala bucura tenţionate încearcă să m anipu îm preună. de drojdie, de lem ne pentru încălzirea cuptoarelor la tem peratura
liniştiţi de tot ce au jecm ănit de leze sindicatul irostru dezbinînd Oare, nu cum va tocm ai acest de 240 grade. C ărbunele, nu e satisfăcător, cum nici făina întot
pe spinarea m uncitorilor. m em brii consililului de coordo consens ii deranjează pe cei ce deauna. M ai survine uneori şi slaba preocupare a celor care fa
D atorită întregii mele atitudini nare. vor să deschidă cutia Pandorei brică pîinea.
faţă de m uncă şi faţă dc oamenii Surprins, deci, de atitudinea între noi '! Ne întim pină un bătrlnel. Il cheam ă P etru C îm peanu şi locu
intre care muncesc, colegii m-au liderului sindical, dar şi ajun- ieşte la Zam din 1943. De loc este din satul Leşnic. A fost pe vre
investit eu m andatul de lider gindu-m i la urechi zvonul eă DA M D RUSU m uri gardian, acum pensionar. Ţine cu Domnul Iliescu fiindcă este
un „om cu m intea trează şi de la revoluţie pină acum , a d at do
vadă că vrea binele ţării. Unii aşteaptă totul dintr-o dată, dar, nici
D um nezeu n-a putut face lum ea dintr-o clipă*.
La restaurant, mici, bere şi altele. Pe terasă vreo 30—40 de
Scrisori din tranşeele aurului clienţi, care consum ă mici şi bere. D oam na care pregăteşte micii,
poartă echipam ent de stradă. în ău n tru alţi 20 de consum atori.
gr., 2 inele damă, amindouă de om de. bună credinţă ar mai fi ţ Despre oi, saivan, păm înt. Oile s-au dat la cine a apucat, să
Domnule redactor, 9 gr., pentru care s-a încheiat cazul să facă servici in cadrul I la, ori a fost C.A.P.-ist, ori ba. Dacă nu mai există tu rm ă de oi,
un proces verbal fiindu-mi lă Ministerului de Interne a cărui 1 ce rost a r m ai avea saivanul ? Păm întul a fost îm părţit. S-au re
Mă numesc Nistor C onstan sate in custodie. Menţionez că onoare o pătează şi dacă aceste )
tin, domiciliat (n Brad, str. Re organul de miliţie nu a deţinut lucruri care au fost o moştenire 1 partizat loturi şi celor care nu erau m em bri cooperatori. C hiar şi
publicii, bloc 6, ap. 28 ; reje- asupra sa nici un fel de auto din partea soţiei de la mama ei, i unii copii au in trat în rîndul beneficiarilor...
ritor la articolul publicat de rizaţie legală pentru a-mi face ar putea reveni in folosinţa I TIMAR ILIASA
dvs., in data de 26 aprilie, pri percheziţie. fn anul 1982, in noastră de familie, inapoindu-i I
vind cazul abuziv prin care dl. ziua de 21 iulie am fost chemat d-lui Ciocan procesul verbal pe l
căpitan Ciocan Ioan a procedat care mi l-a dat să îl păstrez ca J
la ridicarea cu de la sine pu de către organul respectiv de amintire, iar bunurile nefiind \ Lacrimile de gheaţă ale constructorilor
miliţie care după ce m-a bătut
tere a obiectelor de familie ca cu pumnii şi cu picioarele m-a nici cintărite. ţ
bijuterii din aur — vă pot a- Aceasta este scrisoarea cu l
duce la cunoştinţă următoarele : trimis acasă să-i aduc toate obi ) III. Un punctul de lucru al nor utilaje depăşite ; condiţiile
ectele pe care le deţin din aur, care mă adresez d-voastră cu
că ci in cursul anului. 1980. am brigăzii nr. 2 îl găsesc pe şeful sociale deosebit de grele, care an
fost percheziţionat la domiciliul pe care i le-am adus în cel mai rugămintea de a ne ajuta iar l ţ de brigadă, ing. Rinder Marcel, avut repercusiuni directe asupra
meu de organul mai sus m en scurt timp, incheindu-sc un cele scrise mal sus corespund i alături de m uncitorii : Sim ina producţiei ; lipsa alim entelor ;
ţionat prin care au fost găsite proces verbal, obiectele rămi- in mod real adevărului. Cu res- G heorghe, Ionel G heorghe (m ai condiţiile de transp o rt şi cazare
la domiciliul m eu următoarele nînd la organul in cauză pe pect vă mulţumesc, J stru), Diaconu Ion, M atei Dum i în Valea Jiului — inum ane ;
obiecte din aur : 1 verighetă — birou iar eu fiind trimis acasă. NISTOR CONSTANTIN ^ tru şi alţii. D-l Rinder, la fel ca lipsa echipam entului de protec
5 gr, 1 lanţ cu medalion de 8 Eu aş dori să ştiu dacă acest toţi constructorii, s-a izbit do ţie (existau, de exem plu, 10 pe
zidul de netreeut al incom pe rechi de cisme la o brigadă de
tenţilor ce i-nu coordonat m un 400 oameni), şi, nu in cel din
ca de pină acum, fiindcă erau urm ă rind, program ul stresant
subordonaţi organelor politice. dc lucru, fără nici o zi liberă,
Execuţia ceauşeştilor. Apoi, modul de întocm ire a do iar în sărbătorile religioase cînd
m uncitorii erau obligaţi să lu
cum entaţiilor era total deficitar,
in care nu s-a ţinut seam a de creze, in situaţie de neprezentare
(U rm are din pag. 1) lucrurile ce se executau şi de la lucru, se em iteau sancţiuni
baza tehnico-niaterială, ci num ai sau chiar destituiri. Toate a-
ţă, colecţionînd femei şi acuniu- «le plafoane şi prcţuri-lim ită. cestea au constituit acel IERI
lînd gafe. într-o altă zi, c) a ac Lipsa m aterialelor într-o perioa al constructorilor, inarginalizaţi,
ceptat să intre în Parlam ent cu dă îndelungată, lipsa carb uran m inim alizaţi dc un regim cc nu
m itraliera sa înfăşurată în pal ţilor (se dădea 20 1. pentru un Ie cunoştea m unca. însă lo pre
ton. Scandal ! Partidele de opozi excavator de m are randam ent — tindea muncă pină la epuizare...
ţie se scandalizează cu această o- pe o zi sau nu se dădea deloc) ;
cazie, scormonesc trecutul său lipsa utilajelor sau folosirea u THEODOIÎA BREAZU
şi dau în vileag o nelăm urită e s
crocherie de acum şase ani. El
neagă. „Este un dosar fals făcut Primim de la un veteran de război,
dc Securitate I" A doua zi după
acest atac, pleacă la m am a sa
pentru a cere lenjerie de schimb. fost ofiţer de cavalerie:
Este adevărat ce se spune, că ai
o enorm ă m itralieră ? il întreabă In ziarul „România libera" din de pe vrem uri al ECH IPEI MOR
ca. — Dar ascultă, m am ă, eu u r 2li aprilie 1990, pe pagina Intîin, ŢII, care suna tot aşa : „Sintem
măresc sccurişti. — D ar la ce îţi
trebuie această arm ă ? Tu nicio a ap ăru t articolul intitulat : „Li echipa m orţii/ din M oldova azi
dată n-ai tras cu adevărat,..". bertate, te iubim, ori învingem , venim ;/ aruncat e zarul so rţii;/
Gelu Voican surîdc. Acesta este ori m urim ", titlul fiind inspirat ori învingem , ori m u rim !"
adevărul, cu adevărat, niciodată, de unul din sloganurile strigate Am ţin ut doar să sem nalez ci
în scara aceea el pune arm ele în- în P iaţa U niversităţii. Nu am ni titorilor de azi, acest am ănunt,
tr-un dulap. mic nici cu ziarul „Rom ânia li deoarece tot din ziarul „Călăuza"
E scrocheria arm elor şi, astăz.i, beră", nici cu cei din P iaţa U ni am aflat despre faptul că dl.
această istorie a casetelor... Un versităţii. Interesant e urm ătorul llo ria Sima, se agită prin E u
om, poate unul din apropiaţii lui, fapt : deviza : „ORI ÎNVINGEM, ropa...
a copiat caseta procesului Cenu- ORI MURIM !“ nu e altceva do
şeştilor şi a vîndut-o la T.f.L, rit refrenul cîntecului legionar NUCI 'LAI T1U N EDORL ANU
dinei astfel peste cap acordul pre
văzut cu guvernul rom ân. Gelu
Voican este convins că ar putea
fi acuzat că nu a prevăzut această P e r i s o o p
porcărie.
ş m m w m m v m m m w m w w w m w O situaţie de neînţeles, suportă ţioncază pe raza teritorială a a-,
cestui oraş. în această situaţie,
angajaţii de la I.M.C. — Deva,
cei aproape 400 ang ajaţi intira-
dom iciliaţi în oraşul H uncdoaiu,
Mica publicitate atunci cînd au nevoie dc asis pină dc ani de zile deosebite
greutăţi, plim bîndu-se atunci cînd
tentă medicală. P rintr-o hotărîrc
Vind imobil situat în Orăştie, sînt bolnavi p rin tre fel şi fel de
strada U nirii, nr. 12, form at din a D irecţiei Sanitare, veche şi obstacole birocratice, cuprinşi de
3 cam ere, bucătărie, căm ară şi nepotrivită, angajaţii din această
dependinţe. P reţ convenabil. In unitate nu prim esc asistenţă m e „răceala" celor care lucrează sub
form aţii la telefon 42741, zilnic, jurăm înlul lui H ipocrat.
dicală dccît în oraşul Deva sub
după orele 15. DAVID lU jS ll
F oto: I)A M D C. TUKN'ELY m otivul că întreprinderea func;