Page 3 - Calauza_1990_05_16
P. 3
CĂLĂUZĂ • NR. 16, M A I 1990
Pag. 3
Ş E F I L A „ S E C Ţ I A P Â M Î N T «<
I
Am cunoscut m ulte, prea m ul sfătuitori. Doi cu sapa, opt cu Coaja de ghips
te personaje pe care nu le putem m apa, vorba nu a proverbului, gineri şefi, pentru frecuş, pentru
uita uşor. O are de ce ? Fiindcă ci a adevărului gol, goluţ. Şefi a fi certaţi că treaba nu merge
prea erau zeloase, prea se dă la „secţia11 păm înt au fost des şi lucrările erau m ult întlrziate.
deau rotunde şi pline de înţe tui care au învăţat lecţia agri C ineva m -a în treb at intr-o zi :
lepciune. Băţoase, nevoie m are, colă, din docum entele ceauşului. „oare de unde atîta forţă şi pu
nici la salut nu-ţi răspundeau. M ajoritatea au avu t un vocabular tere la aceşti şefi de la secţia
Vedeau num ai pe cine voiau şi dur, tăios, crunt. M ultora le ie păm înt ? N u-i m ai apucă şi pe
cind voiau. A veau m aşină ia şea foc pe gură, încît pentru o ei foam ea, somnul, dorul de cei
scară, cu care goneau In toate vrem e, nu m ai ştiai pe ce cărări de acasă ?“. Aş fi putut da a-
direcţiile, chiar şi personale. Cei s-o apuci. De gura unuia cu sta tunci răspunsul dar, nu l-am dat.
de pe m argine, trebuiau să-i tură ce se spunea că reprezintă îl dau acum, spunînd că foştii
salute, că altfel, judecata de a- planul în agricultura judeţului, I
poi in tra în funcţiune. B unătate, m ai nim eni nu a scăpat. Că de stăpîni ai „tălpii de ţară**, ou I Am tăcut vrem e de cinci luni şi tăcerea mea nu poate fi deeît I
la aceştia, nu exista nici cît îi sigur, tră it bine, cum să se poa avut de grijă să-şi rotunjească 1 firească in această învălm ăşeală de glasuri, văicăreli, venin, eve- ■
negru sub unghie. C hiar pe sluj tă coborî la nivelul om ului de burta şi să-şi clătească gura.
başii lor (cei fără m aşină la sca- la sat, care vedea şi pricepea C hiar să-şi aline şi som nul îna I nim ente. Tot ceea ce am făcut în acest tim p a fost să ascult, să I
■ă), nu-i luau în „căruţă14, ii că m inciuna depăşea chiar înăl inte de şedinţele nocturne. Po m ă dum iresc oarecum asupra noij lum i care a venit fulgerător ■
lăsau să-şi roadă pingelele. în ţim ea şefilor de la secţia păm înt. sibilităţile le erau nelim itate. I peste mine. Şi iată, descopăr de m ulte ori, cu foarte m are tristeţe, I
cam paniile agricole, toate orga R ealitatea producţiilor a fost la G raba unora de a ajunge unde coaja de ghips a unor confraţi ai raei, şi-mi spun : cei care au vor- ■
nele, specialişti şi nespecialişti jum ătatea înălţim ii acestora. Du va, a întrecut orice m ăsură. Nici I bit « u it înainte vorbesc « u it şi acum . Unii, cu uşurinţă şi repede |
trebuiau să fie în teren, să or pă o zi de v ară de cam panie, barierele de cale ferată, nu-i (extrem de repede) s-au spălat de toate păcatele fiind gata. să să- ■
ganizeze şi să îndrum e m inciu şefii se retrăgeau la sedii, unde puteau ţine în loc. Acum, poto I vîrşească altele. Căci „zgomotul face puţin bine şi binele face nu- I a
ţin zgomot4*.
na. La 2—3 ţărani, sau m eca erau convocaţi subalternii, pri liţi, cine ştie la ce se gîndesc, la I P entru ce, perm anenta nevoie de a te scuza sărind în ochii |
nizatori, erau, se adunau 8—10 m ari, preşedinţi de CUASC, in- viaţa şi „activitatea11 lor de a- lum ii ca un vinovat fără pricină ? Cînd eu, şi alţii ca mine, nu văd |
tunci ? Or fi trecut la căinţă ? I în fapta ta deeît o panică absurdă. De fapt, tu însuţi în adîncul |
ciunile, toată perfidia, toate laşităţile.
Privatizare, dar cum ? G reu de crezut. tău te şti vinovat. De aceea am vorbit de coaja de ghips. Cel ade- |
MARIANA PAXDARU
I v ărat e acolo, undeva în interiorul ei, o m aterie uşor de m odelat I
In sp rijin u l ideii de privatiza o existenţă com plexă, individuală 1. TIMAR după chipul şj asem ănarea vrem ii. Şi iată de ce eu nu am putut
re pledează însuşi faptul univer şi socială, trebuie adm is că şi I vorbi în calitate de poetă pină acum. V orbăria lor m i-au întreţi-
sal constatat, că om ul în trep rin interesele lui se afirm ă, unele pe nut aceeaşi neîncredere în cuvinte, asaltul lor m-au păstrat intr-o
de acţionînd sub im pulsul inte plan individual, altele pe plan Un cuvînt de spus în istoria lumii, cuvîntui lui Petru cel Mare
I uim ire nem ărginită.
resului personal, care este moto social.
rul acţiunilor sale conform dic Unele activităţi productive pot Eu sînt Convinsă că ţi-ar fi fost m ult mai potrivită tăcerea.
I Ia r ceea ce era de spus aş fi v rut să găsesc în viitoarcie tale cărţi.
tonului francez : „pas d'interet, fi mai bine realizate de către Despro întemeierea Rusiei şi despre ţarul Petru cel Mare s-a vorbit in mai toate ocazii
Aşa, sînt sigură că risipirea p uterii tale de creaţie se face tot în
pas d ’action11, sau al rom ânescu indivizi singulari, iar altele de le răsturnărilor istoriei. Vizionarii, şarlatanii şi alchimiştii politici — au recurs întotdeauna la
I modeste pagini de ziar. D um nezeule ! Gura poţi să m ă convingi-dc
lui „interesul poartă fesul". către grupe de indivizi, mai mici Testamentul lui Petru cel Marc atunci cînd au voit să prevadă mersul şi mai ales schimbările
în corelaţie cu cele spuse mai sau m ai m ari, după cum altele, istoriei. Se pare că pînă in prezent, cruzimea şi viclenia acestui împărat, viziunea lui, a dominat
adevărul tău cînd tu nu ţi-ai păstrat nici m ărar o clipă de răgaz
sus, citez din mem orie, o frază de către însăşi societatea — sta lumea Europei şi nu numai. Demonicele lui prevestiri s-au intim plat aievea atît în politica te
I să te asculţi, să te purifici, să-ţi iasă clin singe şi carne toate mir,-
a fostului profesor universitar de tul căreia îi aparţinem . ritorială a Rusiei, cît şi în cea militară, de limbă, dc influenţă politică, economică, de vrajbă şi
drept rom an la Facultatea de La baza acestor form e de ac împilare... I
d rept din Cluj, Ion C ătuneanu, tivitate, stă interesul individual Socotim atit de necesar astăzi a cunoaşte Testamentul lui Petru cel M are? întrebarea nu
inserată in p refaţa cursului său de cel de grup, sau cel statal. For poate avea două răspunsuri. Cine nu cunoaşte acest document, riscă să piardă în politică. A-
d rept rom an : „instituţia dreptu mele respective se găsesc uzitate, proape toate prevestirile împăratului Rusiei s-au adeverit. Şi noj care sîntem in coasta marii
lui de proprietate privată, este cu pondere diferită, în toate sta Roşii — trebuie să-l cunoaştem. Orice membru în parlamentul României, în adunarea deputaţi
cea m ai bună ; cînd se va re tele lumii. lor, orice şef de partid — are nevoie de a cunoaşte ce spunea Petru cel Mare. Cine refuză — se
nunţa la ea, lum ea va înregisra In ce priveşte preferinţa ce refuză pe sine în faţa istoriei...
neap ărat un regres". Experienţa trebuie acordată uneia sau alteia Lăsăm astfel un final deschis discuţiilor—
consem nată în unele ţări com u dintre form ele de activitate, a- ______________________________________________________________________________VALERIL RAUREANU
niste a dovedit veracitatea afir ceasta ţine de opţiunea factoru
m aţiei apreciatului profesor. lui politic dom inant în stat.
Dacă ţinem seam a că omul are ARON C.ÎRBOVEANU Testamentul lui Petru cel Mare
(continuare din nr. 12) războiu : cu acest chip va face ca a face ca naţia rosienească să
2. Eu am găsit pe Roşia un pacea să agiute războiului, şi răz capete folosuri de la celelafe n a
Părăuţ, şi o las un râu m are. boiul să agiute păcei, in intere ţii, fărî a perde nim ică din ale
Iar m oştenitorii mei vor facc-o sul Roşiei, şi a înaintirei ei în în sale proprii11.
o m are întinsă, hotărîtă de a face florire11. * III
să rodiască Evropa cea stîrpită, & ii
şi valurile să vor revărsa peste „A să am esteca la tot prilejul
toate ştavelele ce s’ar ispiti nis „A chema prin toate putincioa- in toate pricinile şi dezbaterile
caiva m âini slăbănoage a pune sele m ijloace de la naţiile învă din Evropa. mai vârtos in cele
in potriva lor, dacă Insă urm aşii ţate ale Evropei, Gom andiri in din G erm ania, care fiind mai cu
mei vor şti a îndrepta direcţia vrem i de războiu, şi oam eni în apropiarc, o interesează mai cu
lor : pentru aceasta dar, dc le las văţaţi în vrem e de pace, pentru seam ăk‘.
lor instrucţiile urm ătoare, care
li recom ânduesc la a lor luare
am inte, ca să le păzească cu sta
tornicie : l:
„A ţine pe naţia rosienească 0 Kotărire a Guvernului României
neprecurm at într-o stare de răz-
boiu, spre o ave po soldaţii pu
Mulţimea din fotografie, nu reprezintă vreun miting organizat rurea deprinşi la războiu, nelu- în urma scrisorilor primite de la cititori — prin care ni se so
sau neorganizat... E vorba doar de o banală coadă la cumpărat sîndu-o a să răsufla, de cât num ai licitau informaţii în legătură cu locurile unde se predau : hirtia
becuri... De unde se vede că era bine să fie reţinut adresa omului pe câtă vrem e va cere trebuinţă desen, cartoane, spărturi sticlă, nc-am adresat d-lui loan Vasile,
de afaceri străin care aducînd ajutoare pe aceste meleaguri, a scos de a aduce în mai bună stare fi director al l.J.R.V.M.R. Iluncdoara-Devn, oare a ţinut să facă ur
la un moment dat şi nişte becuri pentru a le face reclamă. nanţele statului, de priface ar
Scăpăm greu dc întuneric ! miile, şi de a alege prilejul fa mătoarea precizare :
Foto şi text : FLORIN USCATU vorabil pentru a începe vre-un Conform Ilotărîrii Guvernului României, nr. 330 din 27.03.1990
începînd cu data de 1 aprilie a.c. s-au îmbunătăţit substanţial pre
Unde sînt generalii Nuţâ şi M ihalea? ţurile dc achiziţie de la populaţie pentru următoarele materiale
rrfnlosibilc :
(U rm are din pag. 1) arm a, fie pentru a nu bate la brunet şi dc la aghiotantul lui... — hîrtii-carroanc — preţ achiziţie populaţie = 1 lcu/kg ;
Prim a relatare :
ochi pe peronul gării .şi eventual — spărturi sticlă — preţ achiziţie populaţie = 0,30 lei/kg ;
va
E ra vorba dc al cincilea
m ent — a fost dintre cele mai In tren. Cci 2—3 care au fost gon de la locomotivă. Desfăşu — acumulatori auto — preţ achiziţie populaţie = 4 lei/kg.
m ari. O fiţerii şi subofiţerii dc dotaţi cu pistoale m itralieră au
poliţie se aflau dezarm aţi, pis avut chiar nişte sacoşe pe m ă rarea ofiţerilor şi subofiţerilor Se mai comunică cititorilor următoarele numere de telefon ale
toalele şi cele douăsprezece car sură... s-a făcut într-o ordine desăvâr Secţiilor l.J.R.V.M.R. — de unde se pot solicita informaţii şi ma
tuşe fiind predate în cutiuţe din A larm a către cei care erau şită. Dc la un capăt al vagonului şini pentru ridicarea unor cantităţi de asemenea materiale.
carton la magazie, cheia aceste deosebit de interesaţi dc cei doi au urcat m aior Cosma Doru şi # Secţia Haţeg 70353 # Secţia Petroşani 41964
ia aflîndu-se, la com andantul generali, credem , s-a d at in mod locotenentul Filipescu Ghcorghe
m ilitar al inspectoratului. sigur după interceptarea (obiş jar de la celălalt capăt m aior • Secţia Brad 51304 9 Secţia Hunedoara 11048
D upă obişnuitele rap o rtări c- nuită în m om entele deosebitei Bădescu Virgil (acum căpitan) şi 50783 • Secţia Orăştie 42005
fcctuate între diverse persoane griji exprim ate de securitate) şi plutonier m ajor T at Teodor.
care conduceau arm ata şi poli convorbirii locolcntului colonel Au reuşit să-i repereze pe cei l.J.R.V.M.R. Huncdoara-Deva — telefon 11108, str. Griviţei
ţia, s-a decis a se organiza o Rusu de la Arad, cu factorii de doi generali. P rivirile lor isco nr. 37.
grupă dintre c a d r e l e de po răspundere de la Deva. A para ditoare căutau pe ceilalţi m em
liţie aflate în inspectorat, ca
tul de protecţie s-a pus în m iş b ri ai com andoului. în com parti
dre care în m area m ajoritate care, a încercat m arca cu degetul, m ent se aflau cei doi generali şi
îi cunoşteau pe cci doi generali. dar nu se m ai puica face nimic, un cetăţean însoţiţi de un copil.
S ingurul ofiţer de securitate care trenul trebuia să sosească în N um ai în pielea celor care tre Anuni
a fost ataşat grupului (încă nu buiau să pătru ndă în com parti
gară... Se cerea adoptată o altă
se ştie cu precizie dacă voluntar t a c t i c ă pentru a-i scoale m entul unui tren rapid în care iţic
sau a fost ataşat dc dl. colonel se aflau doi generali, să nu fi Secţia întreţinere Reparaţii Drumuri şi Siguranţa Circulaţiei i L
pe generali vii sau m orţi din
Niculae) a fost dl. căpitan Călu- grupul celor foarte- puţini care fost. Şi totuşi, aeoi oam eni nu Deva, strada Rîndunicii, nr. 3/a, încadrează personal muncitor r_l
şer... De precizat că dintre ca au coordonat contrarevoluţia co fucut-o... Nu înainte ca genera de preferinţă bărbaţi, în vederea calificării la locul de muncă în
drele M.A.N. n -a participat n i meseria de asfaltator, pentru următoarele subunităţi din cadrul sec
m unistă. zău fost probabil citcva lul N uţă să iasă pe coridor pen "I
m eni în grupul celor 3 6 ofiţeri orc in care nu stat ca pe jera- tru a se deplasa către voccu... ţiei : Petroşani, Baru, Haţeg, Brad, llia şi Şoimuş.
şi subofiţeri. Toţi au fost civili, tcc destui generali M.A.N. sau (va urm a) U de preferat ca solicitanţii să domiciliczc in localităţile
m ultă vrem e căutindu-li-se fe M.I., destui alţi ofiţeri care au care se angajează sau în zonele limitrofe.
lurite bagaje pentru a m asca fie prim it ordjne de la generalul ION PATRVOCUl