Page 2 - Calauza_1990_05_17
P. 2

Pag.  2
                                                                                                                                   CĂLĂUZĂ  •   NR.  17,  MAI 1990

                Observ?!-r  INF AS-BONN  (RFG)  Ia  alegeri
                                                                                                       S      Cu  sapa  şi  coasa  spre  ţarină.               ]
              Iîinecuvîntată  fie  această  me­  ţia  din  România  se  află  pe  un   litică  (la  Senat  şi  Ia  Adunarea
            morabilă   duminică  d?  alegeri,   drum  bun  şi  că  acest  minunat   Deputaţilor),  neexistînd  nici  cea
            ii  sfintă  pentru  români,   ca  ri   popor  poate  orieînd  păşi  eu  frun­  mai  elementară  tehnică  de  cal­  |    Ca  reporter,  n-am  stat  numai  în  redacţie  şi  nici  n-am  bătui  |
             sfintele  sărbători  (SS.  lmp.  Con­  tea  sus  în  rindul  democraţiilor   cul,  au  reclamat  eforturi  deose­    străzile  oraşelor  pentru,  găsirea  de  idei  pentru  gazeta  „Călăuza".  ■
            stantin  şi  Elena  şi  inălţ.   ' u  tradiţie  şi  experienţă  din  Eu­  bite  din  partea  comisiei ;  de  la   IAm  fost  multe  zile,  dincolo  de  luciul  asfaltului,  unde  sub  picioare, |
             nului)  pe  care  le-a  p  ece_'at.  ropa.                                                 se  simte  iarba  moale, pămlntul reavăn, arat şi semănat. Săpat şi bine  |
              Alegătorii  au  avut  o  omoor-   Chiar  dacă  organizarea   unor   principiul  corectitudinii  tuturor   Iîngrijit.  AI-am  convins  că  oamenii  satelor,  ştiu  că  trebuie  să  fie  |
            tare  admirabilă  la  a  e.st  at t  p  -   secţii  de  votare  n-a  fost  la  înăl-   operaţiilor  nefăcîndu-se  nici  un    acolo  în  ţarini,  lîngă  grîu  şi  porumb,  lingă  cartofi  şi  legume.  S-au  |
            litic.  Pot  afirma  acest  lu-ru  in   îmea  dorită  (spaţii  inadecvate,   rabat.  Să  le  mulţumim,  deci,  a-   Iconvins  că,  nu  vor  putea  munci  mai  mult  pămint  decit  li  s-a  o-  |
            deplină  cunoştinţă  de  fau  ă.  că  t   denotând  absenţa  mtiniî  unui  bun   ccstor oameni  minunaţi  care, deşi     ferit,  că  „şi  aşa  hectarul  este  destul  de  mare".  Am  auzit  din  gura |
            in  calitate  de  observator  INr'AS   gospodar   din  partea  instituţiei   s-au  deosebit  ca,  coloratură  poli­  S lui  Florea  Mărgău,  că  „munca  in  agricultură  este  cea  mai  preten-  I
            Bonn  (R.F.G.)  şi  IRS3P  B i  u-   anarţinătoare  —  secţia  de  votare   tică,  au  dat  dovadă  de  un  spirit     pioasă,  că  trebuie  făcută  cu  cap,  chibzuind  de  la  o  zi  la  alta.  Că,  1
            reşti,  am  urmărit  rn.ii  bine  d   nr.  51  de  la  Clubul  „Construc­  de  echipă  rar  întâlnit.  Iatunci  cînd  porneşti  spre  ţarină,  să  iei  in  spate  şi  sapa  şi  coasa.  I
            20  ore  mersul  alegerilor  din  <>-   torul"   —  prea  puţine  cabine,   La  sondajul  iniţiat  de  INFAS-   De-i  vreme  de  săpat,  sau  de  coasă,  te  convingi  acolo  pe  durata  I
            raşul  Hunedoa  a.             ştampile  insuficiente),  un  merit   IRSOP,   un  număr  mărişor  de   Izilei".  Iată,  cită  înţelepciune  în  gindul unui  om,  mai  ieri, salariat  la I
              Pentru  majoritatea  obse-valo­  :ncontestabil  în  desfăşurarea  bu­  eetăţeni  au  refuzat  să  participe.   I  mină, acum  ţăran,  In  toată  regula.   I
            rilor  străini  care  au  asistat  rr  •   nă  a  alegerilor,   trebuie  să  fie   Este  şi  acesta  un  drept,  un  as­  *   Am  privit  un  om  la  vremea  serii.  Se  afla  aplecat  peste  un  “
            peste  tot  la  scrutin,  cori le  in'c-   rg  unoscut  membrilor  comisiilor   pect  al  libertăţii.  El  însă  ilus­  I butuc  de  lem n  In  care  era  înfiptă  o  ileuţă  pe  care  bătea  coasa.  I
             minabile  de  la  secţiile  de  vo  a  .   ie  votare.  De  exemplu,  Ia  co­  trează  menţinerea  încă  în  starea
             au  impresionat  profun 1   pr   misia  de  Ia  secţia  nr.  51  a  fost   de  spirit  a  populaţiei,  a  fricii,  a   Mi  s-a  părut  (privind  acest  lucru  pe  care-l  efectua  un  om  de  peste  ■
             calmul,  stoicismul,  conduita   ■-   „foc  continuu"  de  Ia  prima  oră   temerii  de  ceva/cineva.  Dar,  des­  I70  de  ani),  că  bătaia  coasei  este  o  artă,  ceva  care  nu  se  moşie-  I
                                                                                                      _  neşte  ci  se  învaţă  privind,  ascultînd,  .,făcîrtd“  acele  bătăi  curate  î
             vilizată  a  alegătorilor.    a  votării  şi  pînă  luni  Ia  ora  10,00.   pre  acest  aspect,  voi  reveni  pe
              Prin  toate  acest, a,  prin  m   Trierea  buletinelor  de  vot   pe   larg  într-un  material  viitor.  I  şi  deosebit  de  cristaline.  Oamenii  satelor  nu  lasă  coasele  să  rugi- I
             turitatea  politică  de  care  au  dat   ele  trei  structuri,  stabilirea  cu             nească  în  cui  dar,  cu  timpul  aşteaptă  să  găsească  în  comerţ,  la  !
            dovadă,   alegătorii  români  ou   exa  titate  a  numărului  de  ale­  DORU  BOCANICf,   I Baza  20  Simeria,  magazinul  „Gospodarul"  unelte,  cositoare   de |
            arătat  întregii  lumi  că  democra­  gători  pentru  fiecare  grupare  po­  sociolog       exemplu,  care  să  le  uşureze  munca.  Tractoare  s-au  cumpărat.  Să m
                                                                                                      (aşteptăm  şl  unelte  adecvate  pentru  o  mai  rapidă  efectuare  a  ht-  |
                                                                                                        crărilor  agricole.  Să  aşteptăm  aparatura  de  stropit  pentru  corn- ■
                                                                                                      I baterea  bolilor  şi  dăunătorilor,  cît  mai  eficiente  produse  pestidde. |
                                                                                                        Sperăm  că  sapa  şi  coasa  nu  va  dispare  din  inventarul  ţăranului, ■
                                                                                                      Idar,  pe  parcurs  acestea  vor  avea  totuşi  prioritate.   |
                                                                          Un  prinţ  peste  ruine..,  |                                     TIMAR  ILIASA      |
                                                                          Chiar  în  ziua  cînd  a  început
                                                                        procesul  intentat  lui  Nicu  Ceau-
                                                                        şescu,  din  surse  militare,  primim            P e r i s c o p
                                                                        de  la  Sibiu  cîteva  fotografii   şi
                                                                        articolul  următor :            •   Fără  ţărani,  noi  nici  n-am   unui  colectiv  de  oameni,  cinstiţi.
                                                                          în  timpul  Revoluţiei  din  De­  exista  şi  pămîntul  ar  fi  sterp  şi   De  altfel  colectivul  s-a  pronun­
                                                                        cembrie  —  pe  străzile  oraşului   tără  roade,  lată  de  ce,  cînd  am   ţat  din  207  alegători,  domnia  sa
                                                                        Sibiu  s-a  desfăşurat  un  adevărat
                                                                        război.  E  bine  să  ne  amintim  de   văzut-o  şi-am  ascultat-o  pe  O-   n-a  întrunit   decit  şapte  voturi
                                                                        asta  în  acest  moment.  „Prinţişo-   neţiu  Agaftia  m-am  întristat  de   pentru  —  situaţie  clară  ce  arată
                                                                        rul"  de  la  Sibiu,  n-a  ezitat  nici   suferinţele  ei.  Deşi  bolnavă  do­  repulsia  aproape  totală  a  oame­
                                                                        o  clipă  să-şi  arate  puterea.  A-   reşte  să  lucreze,  dar,  după  cum   nilor  cinstiţi  faţă.  de   asemenea
                                                                        vind  sub  comandă  secretă  cele   relatează,  este   împiedicată   să   persoane.
                                                                        mai  josnice  şi  mai  bine  pregătite                        •   Totul  pentru  bani,  aceasta
                                                                        trupe,  a  creat  în  Sibiu  un  ade­  exercite  acest  drept  fără  de  ca­  pare  să  fie  deviza  după  care  se
                                                                        vărat  haos.                  re  omul  nu  poate  supravieţui.  orientează  mulţi,  foarte  mulţi  lu­
                                                                          Se  trăgea  de  peste  tot  (în  spe­  Angajată  la  C.A.P.  Şoimuş,  din
                                                                        cial  pe  timp  de  noapte),  nu  se   anul  1988,  a   lucrat  la  îngrijit   crători  din  fostul  comerţ  socia­
                                                                        mai  ştia  cine  şi  de  unde  *rage.   viţeii  pînă  nu  demult  cînd,  pre­  list.  In  acest  scop,  ei  trec  precum
                                                                        Deruta  era  mare.  Cu  mare  greu   şedintele.  domnul  Luca  Aurel,  a   un  tăvălug  negru  şi  rău  mirosi­
                                                                        a  răzbit  armata.  Un  număr  im­                          tor,  peste  civilizaţia  străzii  şi  a
                                                                        presionant  de  clădiri  au  fost  dis­  trecut-o   într-un  loc  de  muncă   spaţiului  comercial.  Ar  fi  in  sta­
                                                                        truse  sau  avariate,  altele  rase  cu   mai  greu,   înlocuind-o  cu   doi   re  să  instaleze  circiumi  pînă  şi
                                                                        totul  de  pe  faţa  pământului   (o   pensionari  care  ar  trebui  normal   in  holurile  bisericilor  sau  la  por­
                                                                        grădiniţă  şi  clădirea  fostei  secu­  să  se  bucure  de  odihna  bineme­  ţile  cimitirelor,  dacă  legea  bine­
                                                                        rităţi  care  se  afla  vizavi  de  cea   ritată  şi  să   cedeze  locul  celor   înţeles,  le-ar  permite,  fără  să  se
                                                                         a  miliţiei.  Pe  terenul  acesteia  s-a   care  nu  au  alte  venituri.  Domnul   teamă  că  i-ar  trăzni  D-zeu.
                                                                         construit  o  discotecă).  Dar  aces­  p-eşedinte,  ameninţă  că  va  fi
                                                                         tea  nu  reprezintă  nimic  pe  lîn­  scoasă  şi  din  locuinţa  C.A.P.-ului,   Iată  un  fapt  concret  in  acest
                                                                         gă  cele  94  de  victime  —  dintre                       sens ,  in  complexul  comercial  din
                                                                         care  86  civili,  6  militari  in  ter­  dacă  nu  se  prezintă  la  locul  dc   piaţa   Devei,  la  parter,  există
                                                                         men  şi  2  ofiţeri.  Dacă  mai  adău­  muncă  stabilit  de  dinsul.   Onc-   spaţiul  d  ntre  aprozare  şi  piaţa
                                                                         găm  şi  pe  cei  286   răniţi,  oare   ţiu  Agaftia  povesteşte  amărită  că   mare,  spaţiu  in  care,  pe  timp  de
                                                                         merită  fostul  „împărat'  atita  bu­  domnul  Luca  Aurel,  este  absol-   iarnă,  vinzătorii  de  legume   îşi
                                                                         năvoinţă  din   partea   noastră ?   vent  a  şc.  de  partid  de  la  Bucu­  desfăşoară   marfa.  Acest  spaţiu
                                                                         Dreptui  la  vot ?  Ne  mai  şi  fălim   reşti.  Oare  n-a  învăţat  domnia sa   a  fost  transformat,  acum,  intr-o
                                                                         că  au  votat!               şi  lucruri  bune  la  cea  mai  „inal-   circiumă  ordinară  cu  beţivi  noto­
                                                                          După  aceste  date  şi  imagini  —                        rii,  şi  clienţi  fără  slujbă   care
                                                                         judecaţi  singuri,   domnilor  citi­  tă  şcoală’’  a  regimului  trecut ?  ling  paharele  şi  farfuriile  aflate
                                                                         tori 1                         m  Considerînd  că  unii  din  con­  pe  mesele  murdare.
                                                                           A  fotografiat  şi  reprodus   ducătorii  secţiei  Panouri  Mari  de   Trecerea  spre  piaţă   se  face
                                                                                    relatări          la  I.M.C.  Deva,  nu  le  reprezintă   prin  bălţi  de  bere  şi  scuipat  de
                                                                              FLORIN  USCATU           corect  interesele,  membrii  Sindi­  beţivi,  în  timp  ce  doar  la  cîţiva
                                                                                                      catului  Liber.  au  holărît  să-i  re­  metri  distanţă  funcţionează  fai­
                                                                                                      voce  din  funcţii.
                                                                          Foto  1.  Aşa  arată  clădirea  fos­  In  replică  la  această  hotărire,   moasa  instituţie  de  igienă  şi  con­
                                                                         tei  Miliţii  din  Sibiu...  d-na  Ghilea  Mihaela,  subingine-   trol  a   produselor  şi  curăţeniei
                                                                                                                                    pieţei),  iar  la  dreapta  ei,  nu  mai
                                                                          Foto  2.   Ruinele   unei   vile   ră,  a  rostit  cuvinte  de  nerepro­  puţin  vestita  administraţie  a  pie­
                                                                         do pe  fosta  stradă  Ghe.  Ghe.  Dej,   dus  despre  Statutul  Sindicatului.  ţei.  Pînă  cînd,  domnilor ?
                                                                         actualmente  general  Vasilc  Mi-   Nu-i  putem  înţelege  poziţia  şl
                                                                         lea,  din  Sibiu...           nici  tolera  prezenţa  în  mijlocul       DAVID  RUSU



                                                                                                                                    rău,  dvs.  aţi  răspuns  ,,.Ş»  ce  da­
                 (Urmare  din pag.  1)                      „Trecutul  a  rămas  în  urmă,   aparţine                               că ! 7".
             rican  de  origine  română.  Nadia                                                                                       —  Da.  Am  spus  şi  ce  dacă,  dar
            împreună  cu  alte  şase  persoane           trecutului,  viitorul  îşi  va  spune cuvîntul."                           el  m-a  ajutat  să  fug.  Nu  eram
            au  părăsit  Gara  de  Nord  plecînd
            spre  Timişoara.  După  şase   orc                                                                                      în  siguranţă.  Eram  In  libertate,
             de  mers  pe  jos,  noaptea,  au  reu­  şi  cade  in  braţele  unul  căsătorit,   această  comportare  a  mea  a  avut   —  Nu  om  putut  să-l  chem  că   eram  în  Statele  Unite  dar   nu
             şit  să  ajungă  în  Ungaria  iar  la   tată  a  patru  copii).  aspect  negativ  îmi  cer  scuze  pen­  nu  am  avut  acces  la  telefon.  ştiam  ce  să fac.  Aveam  nevoie de
            numai  două  zile  de  la  această   Totul  este  confuz  şi  de  nici  În­  tru acei  ce  mă  cred  vinovată.  Nu   — Constantin răspundea  la tele­  cineva  să-mi  spună  că  sînt  Ube-
                                           cepe  practic  scandalul.  în  cadrul
            dată  erau  în   ambasada  U.S.A.   mesei  rotunde din Studioul  A.B.C.   a  fost  greşeala  mea.  fon 7                ră  şl  că  pot  face  ceea  ce  vreau.
             din  Viena.  La  1  decembrie  1989                          —  Spuneţi-mi  despre  relaţiile   —  Da.  El  făcea  toate  aranja­  —  Cunoaşteţi  că  poporul  ame­
            Nadia  soseşte pe  aeroportul J.F.K.   News,  Nadia   răspunde  tuturor   dvs.  cu  Constantin,  V-n  ajutat  să   mentele.  rican  are o  părere rea despre dvs.
            N.Y.  CITY.  Pină  In  acest  punct,   întrebărilor  domnului  Bart  Con-   părăsiţi  ţara ?  Aţi  decis  să  fie   —  Unul  din  aranjamentele  fă­  datorită prieteniei  cu Constantin 7
             toate  bune.  întrebările  puse  Na-   ner :               managerul  dvs. ?             cute  a  fost  acela  că  a  vlndut  In­  — Da,  ştiu.  Mă  face să mă simt
             diei  pe  aeroport şi  răspunsurile  ei   BART  CONNER:  —  întregul   —  El  a  decis  să  fie  managerul   terviul  dvs.  Va  ziare  pentru  bani   rău.  Nu  este  adevărat.  Slnt bucu­
             dezvăluie  eă  ea  nu  a  avut  bani   popor  american  doreşte  să  săr­  meu.  Cînd  am  părăsit  România,   lichizi.  Acest  lucru  a  dat o foarte   roasă  că  acum  este  din  nou  te
            dar  viitorul  promitea  multe,  iar   bătorească  sosirea  dumneavoas­  nu  am  avut  nimic,  aveam  nevoie   proastă  impresie  populaţiei.   Ce   familia  lui.
             tînărul   Constantin  Panait  este   tră  nici  dar  aţi  dat  o  Impresie   sâ  supravieţuiesc,  nu  am  cunos­  aţi  simţit  dvs. ?  Caro  a  fost  reac­  In  finalul  interviului  televizat
             prietenul  ei  care  a  ajutat-o  să   greşită  cînd  aţi  ajuns  in  U.S.A.   cut  pe  nimeni  şi  nu  ştiam  ca­  ţia  dvs. 7  cu  durata  de  o  oră  pe  cel  mai
             ajungă  aici  şi  ii  va  fi  manager   A  fost  un  mic  scandal  pc  aceas­  re-mi  sînt  drepturile  într-o  Jară   —  Am  fost  supărată  căci  eu   popular  canal  al  televiziunii  a-
             pe  viitor.                   tă  temă.  Vă  faceţi  probleme ?  liberă.  Nu  ştiam  ce  înseamnă  li­  am  venit  nici  să  clştig  bani  cin­  mericane  A.B.C.  SPORT  NEWS,
              Mai  multe  ziare  de  mare  tiraj   NADIA  COMANECI:  —  Este   bertatea.  In  permanenţă  aveam                     o  ultimă  întrebare  l-a  fost  adre­
             aveau  pe  prima  pagină :  „GYM-   adevărat  şi  regret  că  s-a  intîm-   senzaţia  de  teamă  că  voi  fi  ur­  stiţi.  sată  Nadiei  Comâneci:  aceea  da­
            NAST  NADIA COMANICI LEAPS    plat  aşa  şi  am  fost  acuzată  In   mărită  şi  trimisă  forţat  înapoi.  —  Multă  lume  a  fost  indigna­  că  regretă  ceva  din  trecutul  ei
             FOR  FREEDOM  —  AND  LANDS   presă,  pentru  că  întotdeauna  pre­  —  Aveţi  prieteni  aici ?  V-aţi   tă  de  relaţiilo  dvs.  cu  Constan­  „TRECUTUL' A  RAMAS  IN  UR­
             IN  THE  ARMS  OF  A  MARRIED   sa  a  scris  numai   lucruri  bune   gîndit  să-l  sunaţi  pe  Bella  Ka-   tin,  el  fiind  un  bărbat  căsătorit.   MA,  APARŢINE  TRECUTULUI,
             FATHER  OF  FOU1T'  (Nadia  Co-   despre  mine.  Eu  sînt  o  persoană   roly  ori  Ia  Federaţia  dc  Gimnas­  Cînd  aţi  fost  Întrebată  ce  cre­  VIITORUL  ÎŞI  VA  SPUNE  CU-
            măneci  decide  spre  libertate  —-  onestă,  nu  a  fost  vina  mea.  Dacă  tică 7       deţi  despre  aceasta,  este bine  sau  VÎNTULI",       "
   1   2   3   4