Page 1 - Calauza_1990_18
P. 1

•  •  •


                                                                                                                    •  •  •   •
                                                                                                                    •   t
                                                                                                                     •







                                                             î
                 Gazetă  independentă de opinie şi informare.      #   Apare  săptâmînal               ANUL I. NR.  18  •   1990           I   4 pagini 2 iei


                                                                                                           CRONICA  PARLAMENTARA
                    C Ă T R E             C I T I T O R I                mult  asupra  cauzelor   pentru   A ceastă  rubrică  —  pe  care  o
                                                                         care  nu  putem  (deocamdată)  să
                                                                         continuăm  cercetările  reporte­  dorim   săptăm înală  debutează  de   Frontului  Salvării  N aţionale,  gru­
                                                                                                                                       parea  politică  cea  mai
                                                                                                                                                             im por­
              \   Ancheta  noastră  privind  pe   rerea  de  rău  în  legătură   cu   găm  să  parcurgeţi   scrisoarea   fap t  cu  o  avancronică  deoarece   tantă,  care  a  obţinut  o  victorie
                                                                         riceşti  pe  această  temă,  vă  ru­
                                                                                                         teoretic  viaţa  parlam entară  va
              \  generalii  Nuţă  şi  M ihalea,   a   împotmolirea  anchetei.  M enţio­  deschisă  adresată,  în  acest  nu­  începe  în  9  iunie,  odată  cu  pri­  categorică  în  recentele   alegeri.
                                                                                                                                                                de
                                                                                                                                       Această  reuniune
                                                                                                                                                       condusă
              \  căror  dispariţie  este  învăluită   năm  însă  că  nu  sîntem,  în  nici   măr,  de  către  gazeta   noastră   m a  în tîln ire  oficială  a  parlam en­  dom nul  Ion  Iliescu,  nu   poate
              s  încă  in  mister,  a  ajuns  într-un   un  fel,  vinovaţi  de  stoparea  a-  domnului  general-colonel   Vic­  tarilor,  pentru  confirm area  pre­  trece  neobservată,  deoarece  cu  a»
              s  „punct  mort".  N e   exprimăm,   cesteia.         mai  nistrul  Apărării  Naţionale.   viaţă  parlam entară  a  început  încă   cest  prilej  s-au  discutat  cîteva  din
                                                                         tor  Atanasie  Stăneulescu,  Mi­
                                                                                                         şedintelui.  In  fapt  însă  această
                                               Pentru  a  vă  edifica  şi
                ţaţă  de  dvs.,  stimaţi  cititori,  pă­
                                                                                                         de  joi  30  mai,  cînd  s-au  reunit  la   DUMITRU  ARMAŞEŞCU
                                                                                                         Bucureşti   senatorii  şi  deputaţii  (Continuare  în  pag.  a  4-a)
                                       Scrisoare  deschisă
                     domnului  General-colonel  Victor  Atanasie  Stăneulescu,
                                      ministru  al  Apărării  Naţionale
                     DOMNULE GENERAL-COLONEL,
                în  luna  aprilie  a.c.  pe  adresa   a  tras  în  ei  la  A lba  lulia ?  Este   începînd  cu  nr.  12  din  26  apri­
              gazetei  noastre  a  sosit  o  scrisoa­  o  problem ă  care  trebuie  cerce­  lie  a.c.  al  ziarului  nostru  s-a  în­
              re  avînd  expeditor  pe  dl.  Negri-   tată  şi  elucidată   pentru  oraşul   ceput  publicarea  unui  serial  sub
              lă  Petru,  C.S.H.,  care  solicita  în   m artir  Tim işoara...".  titlul :  „Unde  sînt  generalii  Nuţă
              num ele  a  300  m uncitori  din  Com­  Problem a  fiind  de  larg  interes,   şi  M ihalea 44?.
              binatul  Siderurgic  H unedoara,  să   redacţia  a  hotărît  să  înceapă  o   Firesc,  docum entarea  s-a  reali­
              afle  adevărul  asupra  a  şase  pro­  docum entare  serioasă  asupra  mo­  zat  greu,  fiecare  interlocutor  de-
              blem e  care  îi  frăm întă  pe  oameni.  m entului  revoluţionar  de  la  De­  clarînd  num ai  ceea  ce  a  voit,  ga­
                Firesc,   în  cadrul  dem ocratic   va,  căutînd  să  înţeleagă  şi  să   zetarii  noştri  trebuind  să  înnoade
              realizat  de  Revoluţie,   redacţia   explice  cititorilor  contextul   în   o  serie  de  fire  care  răm îneau
              noastră  a  întreprins   o  anchetă   care  a  apăru t  şi  s-a  desfăşurat   de  m ulte  ori  desfăcute,  fiind  u-
              asu p ra  urm ătoarei  problem e-în-   evenim entul  extrem   de  im por­  neori  nevoiţi  să  lărgim   seria  de
              trebări  :  „1.  Am  dori  să  fie  cer­  tan t  al  prinderii  de  către  poliţia   investigare  în  folosul  inform ării
              cetat  şi  întrebat  d-1.  ...  (urmează   judeţului  H unedoara  a  celor  doi   corecte  a  cititorilor,  a  consem­
              funcţia),  de  ce  a  trim is  cei  doi   generali  care,  printre  alţii,  exe­  nării  exacte  a  întregii  istorii  a
              crim inali  cu  elicopterul  defect  —   cutaseră  genocidul  de  la  Tim i­  Revoluţiei  din  Decembrie  1989.
              pe  N uţă  şi  M ihalea ;  era  chiar   şoara.                Cu  stim ă,
              atîta  grabă  —  şi  cum   s-au  car­  In  urm a  discuţiilor  purtate  cu   G azeta  „Călăuza"
              bonizat  doar  ci  doi  şi  cei  trei   participanţi  la  m om entul  revolu­  2  iunie  1990
              au  fost  găsiţi  —  şi  cum   se  ex­  ţionar  de  la  Deva,   ofiţeri  din                   O  serie  de  cititori  şi-au  m anifestat  dorinţa  dc  a-i  cunoaşte  pe
              plică  că  actele  nu  au  ars ?  Cine  cadrele  poliţiei  şi  ale  arm atei,  (Continuare  în  pag.  a  3-a)  colaboratorii  noştri  din  străinătate...
                                                                                                             în  fotografia  alăturată  il  puteţi  observa  pe  reporterul  nostru
                     •  Moartea  prematură  a  regelui  Ferdinand                                         Ia  Paris  —  Nicolas  Pindaru.  Tocmai  Se  afla  in  docum entare  în
                                                                                                          LE  BOURGET...
                    •   La     Vadul  Crişului,  regele  Carol  al  Il-lea bea
              apă  din  ulciorul  unei fete aflate la secerişul orzului...                                 De   la   colaboratorul  nostru  Petru  Jurj

                     • Maiorul  de  .jandarmi Nicodim Ispas  tui execută                                         din  Statele  Unite  ale  Ămericii
              trei  legionari                                                                             180.000  de  români  la  Detroit

                     •  Comunistul  Stoica  i-a  strigat  regelui  Miliai:                                 COMUNITATEA  ROMANA  DIN  DETROIT AŞTEAPTĂ
              „Bagă  capu’înăuntru  porcule!"                                                                 PE ORICE ROMÂN  SĂ      INĂ ÎN  RINDURILE El
                                                                                                          Perioada  dintre  cele  două  răz­  em igranţi  soseau  zilnic  şi  se  sta­
                 Cu prilejul instalării  monarhiei   Firesc,  tronul  României  urma   Curţi  dc  Casaţie  —  şi  patriarhat
              constituţionale de  la noi  din  ţară   să  fie  ocupat  de  pr.w.ul  moşteni­  Miron  Cristea.  boaie  mondiale,  precum   şi  cea   bileau  în  jurul  m arilor  oraşe  .in­
                                                                                                         de  după  al  doilea  război  m on­
              (in mai 1866), de 10  mai  1990, fostul   tor,  respectiv  fiul  său  Carol  al   Familia  Brătienilor  —  care  —   dial,  au  determ inat  m ilioane  de   dustrializate.
              rege  'Mihai I  a  dat  în  Elveţia,  un   ll-lea.  Numai  că  acesta  fitnd  o   adusese  la  1866  pe  Carol  1   în   oameni  din  întreaga  lume  să  ia   P rintre  noii  veniţi  erau  şi  .ro­
              interviu  pentru  România.    fire  de  aventurier,  nici  nu  se  a-   ţară  —  a  făcut  tot  ce  i-a  stat  în   drum ul  necunoscutului  şi  să  em i­  m ânii  ce  purtau  în  m ină  o  punga
                Autorul  acestor  rînduri  —  pen­  fia  în  ţară.  Mai  m ult  chiar,  re­  putinţă,  astfel  că,  în  pofida  celor   greze  spre  S.U.A.  de  plastic  cu  iniţiala  I.R.C.  (IN­
              sionar—   nu  a  participat  în  nici   nunţase  la  tronul   României,  în   patru  semnatari  exprese  la  tro­  Dacă  la  început,  A m erica  pro­  TERNATIONAL  RESCUE  COM-
              un  m od  la  viaţa  electorală   din   mod  expres,  de  patru  ori.  nul  României,  la  08.  06.  1930  l-a   m itea  multe,  o  rapidă  îm bogă­  MITET)  în  interiorul  căreia  a-
              20  mai  a.c.                   Intr-o  asemenea  situaţie,   Mi­  adus  pe  Carol.  al  Il-lea,  care   a   ţire,  un  vis  realizat  peste  noapte,   . veau  hirtiile  de  em igrare  şi  viza
                Cu  toate  acestea,  de  dragul  is­  hai  —  nepotul  lui  Ferdinand  şi   aterizat  cu  avionul  pe  cîmpia  co­  asta  se  întim pla  pentru  că  aceia   de  intrare  in  state,  viză  dată  de
              toriei,  in  calitate  mea  de  contem­  fiul  lui  Carol  al  Il-lea  —  minor   m unei  Vadul   Crişului,  judeţul   care  au  venit  întîi  au  avut  drep.   diferite  am basade  am ericane  din
              poran  al  ultimilor  două  abdicări   în  vîrstă  de  abia  şase  ani,  in­  Bihor,  unde-o  fată  aflată  la  se­  tul  să  facă  ce  voiau,   ignorînd   ţările  Europei.
              de  la  noi,  m ă  văd.  plăcut  obligat   tem pestiv  a  fost  nevoit  să  vină   cerişul  orzului,  i-a  dai  să   bea   m ai  întotdeauna  legile.   Pentru   Nimeni  nu  era  fericit  din  punct
              să  dau  cîteva  detalii,  confirmate   la  tron,  bineînţeles,  sub  formula   apă  din  ulciorul  său.  asta,  se  slujeau  cel  mai  bine  de   de  vedere  m aterial,  dar  o  bucu­
              i e   istorie,  sau  de  tradiţie.                                                                                       rie  te  cuprindea,   ştiindu-te.  în
                                             unei  „regenţe“   în  triumviratul  Aşadar,  Carol  al  11-lea  făcuse   neînţelegerile  ivite  în tre  diferite
                E  de  necontestat   că,  îzţ.  1921                       primul  său   popas  pe  pămintul                           m ult  visata   lum e  a  libertăţii,
              regele  Ferdinand  I  sub  care  se   numiţilor :  Principele  Nicolae  —•   României,  unde,  printre  alţii,  îl  state  nord  am ericane.  bucurie  care  dispărea  im ediat  ce
              [ăcusie  România   Mare,  a   avut   unchiul  minorului  —  Gh.   Buz­                      Insă,  treptat,  lucrurile  au  fost     PETRU  JURJ
              parte  de-o  moarte  prematură.  dugan   —  preşedintele   înaltei  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  puse  la  punct.  A lte  noi  valuri-  de  (C ontinuare  în  pag.  a  3-a)

                Nu  e  lipsit  de  interes  faptul  că                                                                                tilateral  dezvoltate...4*.
              du p ă  R evoluţie  a  scăzut  sim ţitor   La  vedere  Sem iporirete „politice"  dupâ alegeri                             Şi,  din  păcate,  poporul   n-a
              interesul  p e n tru   fotbal  şi  sport                                                                                ştiut  întotdeauna  adevărul.  Zia­
              în  general,  crescînd  m inutele  şi   Aşa  am   văzut  pe  listele   de   pretinzînd  fem eilor  să  le  cadă  la   candidaţi  inşi  care  m i-au  m ărtu ­  rele  nu  s-au  dovedit  cu  adevărat
              orele  în   oare  oam enii  . com en­  candidaţi  şi  foşti  puşcăriaşi  (pen„   pat,  fie  obligîndu-i  pe  alţii  să-i   risit  că  n-au  avut  de  ales.  p arti­  libere,  să  le  dezvăluie  biografia
              tează  politică,  „fac“  politică,  fie   tru   furt),  inşi  care  din   intim ă   linguşească,  fie  dînd  „inform aţii"   dele  lor  n-au  găsit,  prea  m ulţi  a-   celor  care  se  găseau  pa   liste.
              discutînd  am ănunte,  făcînd  ob­  convingere  com unistă  nu  au  ac­  pentru  care  erau   terorizaţi  alţii.  derenţi  în  zonă,  s-au  sacrificai   Acum,  descoperim   că   nici   noi
              servaţii  realiste,  de  bun   simţ,   ceptat  să-şi  boteze  copiii,  arra  vă­  Aşa  am   văzut  candidînd  pen­  ei  pentru  ca  partidul  să  fie,  to­  n-am   fost  atît  de  receptivi,  lăsînd
              pe  fa ţă ,'  totul  p n tîn d  să  se  pe­  zut  pe  E.  Flgrescu,  pentru  care   tru   Senat  un  dom n  respectabil   tuşi,  prezent  la  scrutin...  pe  planul  al  zecelea...  alegerile...
              treacă,  acum,.  Ia  vedere.  Şi  în ju ­  am   sem nat  alătu ri  de  alţi  con­  (pe  care  chiar  îl  preţuiesc)  dar   Aşa  am  văzut  inşi  care  au  pă­  Poate  că  tim pul  a  fost.   totuşi,
              răturile,  u n eo rf  grosolane  —  du­  fraţi  să  fie  d at  în  judecată.  Vina   care  în  noiem brie  1989   Ia   un   truns  pe  liste  pentru  că  ei  nu   prea  scurt.  Poate  n-am   ştiut  noi
              p ă  unii  fao  p arte  din  dom eniul   —  genocid  cultural.  simpozion  despre  tineri,  l-a  citat   pot  să  nu  fie  prezenţi   undeva   cît  de  im portanţi  sînt  viitorii  se­
              v ast  ş l  politicii.                                      Pe  Seauşescu  în tr-un  cadru  în   (unde  fierbe  sau  nu  fierbe  oala),   natori  şi  deputaţi.  Dar,  oricum,
                A cum   to t  a u   trecut  alegerile,   A şa  am   văzut  şi  inşi  care  au   care  nici  m ăcar  nu  avea  nim ic   în  ceva,  oricît  de  mic  ar  fi  ace!   vom  ţine  m inte  pentru  data  vii­
              po t  să  m ărturisesc  sincer  că  vă-   contribuit  în  „bună44  m ăsură  la   de  eîştigat,  doar  pentru  că  aşa   loc,  să  le  creeze  (tim pul)  senti­  toare  să  deosebim   posibilităţile
              zind  listele  candidaţilor  pentru   oprim area  sau  terorizarea  oam e.                m entul  că  îşi  dau  aportul  cumva   om ului  politic  de  cele  ale  om u­
              S enat  şi  A dunarea  deputaţilor,,   nilor  din  preajm ă  în  vrem ea  lui   se  obişnuia.                           lui  „politic"  1
              raî-a  venit  să  rid,   __,   __  Ceauşescu,  fie  luînd  m ită,   fie  Aşa  am  văzut  pe  listele   de  la  „construirea  unei  societăţi  m ul­  VALERIU  RÂLREANU  ,
   1   2   3   4