Page 2 - Calauza_1990_18
P. 2

Pag.  2                                                                                                                     CALA UZA iVr.  r»  V  I0OT


                   „Am  indurat  multe,  nu  însă                                                      mm mmm ^ ^ m    m^m mmm mmm ^mm w m m m tm w m m m m ^m ^m ^m m ^^m ^m m
                                                                                                             Pro  presa  —  contra  presa
                                                                                                                                                                j
              atîta  cit  să  mă  consider  învins."                                                   |   De  pe  vrem ea  ceauşistâ.  perm anent  orientata  spre  diviziune  (divide  ei  I    I
                                                                                                           lm pera),  structurile  societăţii  s-au  tot  Îm părţit,  repliat  şl  unele  au  dlspă-  I
                                                                                                           rut.
              D iscutăm    in tr-un   sfirşit  de   poi,  a  fost  dus  la  Casa  de  copii   Doar  pentru  noi,  elevii".  Cum  ai   I Aşa  s-a  Intlm plat  şi  cu  presa  (limbă  de  viperă  —  In  concepţia  Iul  N.C.).  5
                                                                                                       |
            săptâm ină  la  vrem ea  lăsării  se­  din  Baia  de  Criş.  „Cum  a  fost   ajuns  la  Ilia ?   „Sînt   de  m ai   Cum  7  Ea  trebuia  sâ  funcţioneze,  dar  nu  cine  ştie  cum.  Mal  exact,  nu  pu-  I
            rii.  îm i  spune  câ-i  place  am ur­  acolo ?“  îl  întreb.  V inettu  pune   bine  de  un  an,  elev  la  acest  li­  nem   acum   In  discuţie  conţinutul,  esenţa  şl  sensul  neghioabei  legi  a  pre-  |
                                                                                                        sei,  cl  ceva  m ult  m al  sim plu  :  concepţia  asupra  difuzării
                                                                                                                                                     presei.
                                                                                                                                                           După  a
            gul,  liniştea  cînd  coboară  peste   capul  în  păraînt,   în  sem n  de   ceu,  unde  o  duc  m ult  m ai  bine.   |  acea  strîm bă  glndlre  (dacă  este  chiar  glndlre  1  7)  poşta  prelua  presa  şl  o  I
            întinderile  nesfîrşite.  îl  privesc.   aducere  am inte.  II  privesc  şi-mi   Nu  prea  m ă  străduiesc  eu  îndea­  preda  unei  Întreprinderi  com erciale,  adică  unor  chioşcuri  aparţlnlnd  aces-  ■
            Are  ochi  frum oşi,  chiar  un  zîm-   dau  seam a  că-i  este  greu  să  în­  juns  cu  învăţătura,  poate  m ă  voi   1  teia.                   I
            bet  aparte.  Cînd  îi  spun  că  m ul­  ceapă.  Nu-1  influenţez,  în  nici  un   pune  şi  pe  carte.  Nu  aş  vrea  să-i   El  bine,  aici  se  rupea  firul  desfacerii  către  cititori  al  presei.  P oşta  ceda  |
            te  fete  se  vor  da  in  vînt  după   fel.  11  las  să  judece  singur,  să-mi   supăr  pe  dom nii  educatori.  D a­  din  cota  sa  de  încasare  o  parte  a  venitului  întreprinderii  com erciale.  Iar  m
                                                                                                        aceasta  —  m eschină,  prin  lege,  —  nu  dădea  nici  un  ban  lucrătorului  co-  I
            el,  rîde.   Rîde  cu  glas  sănătos,   spună  aşa  cum   îi  dictează  inima.   că  i-am   supărat,  îi  rog  să  m ă  ier­  m erclal  care  vindea  efectiv  ziarul.  Acesta  fără  un  dram   de  cointeresare,  I
            cristalin.  Discut  cu  el,  dar,  nu-i   ,,N-a  fost  prea  roz,  am   Indurat   te".   Ce  bucurie  ai  trăit  aici 7   vindea   ziarele  ca   şl  pasta  de  dinţi.   ■
                                                                                                          Ce  a  fost,  a  fost.  Rău  este  că  in  această  privinţă  nu  s-a  schim bat  ni-  I
            cunosc  num ele  întreg.  Il  ştiu  de   destule,   m ai  m ulte  rele  decît   „Cînd  am   fost  chem at  la  P rim ă­  mic.  Pe  d n d   se v a   produce,  totuşi,  această  necesară  schim bare 7   î
            V inettu.   îm i  întinde  buletinul   bune.   Prim eam   şi  bătaie,   iar   ria  com unei  de  către  D-l  Ale­                    L.  BRADEANU   ■
            şi-m i  spune  :  „Citiţi".  Citesc  şi   m incarea  era  puţină.  Mai  ales   xandru  A lba  pentru  a-m i  oferi
            scriu.   Bâlăcescu  W inettu  Ioan,   cînd  era  un  pic  m ai  bună.  Am   o  pereche   de  adidaşi  străini.
            născut  in  Iunie  16,  1975.  Locul   prim it  bătaie,  atît  în  cancelarie,   Noaptea,  i-am   pus  sub  perină,  de   I   P.  S.  la  periscop
                                          cît  şi-n  văzul  colegilor...  Se  spu­
            naşterii,  O ţelu  Roşu.  Pe  tatăl  său                    bucurie".  Iată  pe  scurt  povestea
                                          ne  că  unde  „dă"  tata  şi  m am a,                            R eferitor  la  perl*copul  sem nat  de  m ine  In  ziarul  „C ălăuza"  nr.  15.  În
            l-a  chem at  Necşa  Ioan.  De  cu­  creşte.   Eu  n-am   avut  parte  de   adevărată  a  unui  copil,  fără  m a­  care  mă  refeream   la  m anifestanţii  din  Piaţa  U niversităţii,  din  Bucureşti,
                                                                        mă,  fără  tată,  doar  cu  bunici.  Şi
            noscut,  sau  de  văzut,  nu-şi  a-   bătaia   acestora.   M -au   bătut   cu  o  m ătuşă  la  H unedoara,  D-na   m enţionez  :
                                                                                                          Num ele  scurte  şl  „profesiile"  folosite  In  num ărul  am intit  al  ziarului  sini
            m inteşte.  A  plecat  din  ţară,  iar   străinii".  Din  nou,  îl  privesc  şi   M ariţa  Teodoruţ,  care  aproape  în   em anaţia  im aginaţiei  m ele  de  scriitor  copleşită  de  secvenţele  din   Piaţă,
                                                                                                        foarte  asem ănătoare  cu  întiplărUe  hazoase  descrise  de  Caragiale.  Am  auzit
            cînd  a  venit,  nu  l-a  căutat.  N u­  caut  să-l  las  liber,  fără  să-l  so­  fiecare  dum inică  il  prim eşte  ală­  despre  m anifestanţi  care  au  prim it  bani  ca  să  strige  lozincile  pregătite  şl
                                                                                                        aşa  s-a  născut  „eroul*  m eu  zis  Banu  1  Cloancă  s-a  „născut"  dintr-un  In­
            m ele  şi-l  poartă  după  bunic.  Nici   licit  cu  alte  întrebări..  „Il  ţin   turi  de  cei  trei  copii  ai  ei,  unde,   divid  care  purta  m ereu  Intre  dinţi  o  „lulea  cu  coadă  scurtă"  (vezi  Iorgu
            m am a  nu  i-a  fost  prea  apropiată.   m inte  pe  D ănilă  şi  pe  Leuceanu   se  sim t  ca  într-o  fam ilie.  Există   Iordan  „D icţionar  al  num elor  de  fam ilie  rom âneşti"  E ditura  ştiinţifică  şi
                                                                                                        enciclopedică,  198S,  pag.  123)  şi  despre  care  am  auzit  că  făcea  pe  „Im pie­
            A  trăit  în  Teliuc,   recăsătorin-   Nicu,  m ai  ales  pentru  că  aveau   oam eni  cu  inim ă  m are,  cu  o  bu­  gatul"  m itingist  Intre  Tim işoara  şl  B ucureşti'  ca  să  clştlge  bani.  Gogu  este
                                                                                                        Individul  com un  G heorghe  apărut  după  Revoluţie,  am estecat  In  toate  excro-
            du-se  cu  cineva  care  nu  prea  s-a   „grijă"  de  mine".  înţelegem   cum.   nătate  ce  le  aduce   şi  altora   cheriile,  capabil  chiar  de  violenţă  şl  trădare  —  num ai  „bani  să  lasă"  !.
            bucurat  de  libertate,  fiind  con­  ..In  dorm itoare,  cît  şi  în  sălile   bucurie.      In  concluzie  reafirm ,  încă  odată,  că  orice  asem ănare  a  eroilor  de  mal
                                                                                                        sus  cu  persoane  reale  este  pu r  intîm plătoare.  Ca  să  nu  uit  :  cea  m al  m are
            dam nat.  A  copilărit  la  Uricani.   de  clasă,  era  destul  de  frig.  Cior­            parte  dintre  „Im piegaţi"  erau  şi  „profesori"  de  porta-voce,  la  „catedra"  in­
            Aici,  a  făcut  şi  prim ele  clase.  A-  ba  era  subţire.  Nu  şi  pentru  alţii.  I.  t A t a r u  stalată  In  Piaţa  U niversităţii.  Ce  lecţii  s-au  predat,  se  ştie...
                                         s   —  a  —  s   —  e   —  «  —
                                                                                                      s-a  localizat  pe  cel  ce  i  se  spu­
                  D espre                                                                             ne  inculpat,  pe  cel  care  era  chiar
                                                                                                      din  prim ele  m inute  acoperit  de
                                                                                                      oboseală,  de  instabilitate,  de  in­
                  P rin ţu l                                                                          coerenţă.  Părea  aproape   totul
                           9                                                                          hazliu,  ceva  asem ănător  cu   un
                                                                                                      boxer  num ărat  şi  para   num ă­
                                                                                                      rat.  în   cîteva  privinţe,  se  apro­
                                                                                                      pia  de  unchiul  său,  A ndruţa  N i.   închiderea
                                                                                                      colae.  M ulte  gesturi   alandala,
             Sîm bătă  26  muj  a.c.,  ne-a  fost
           d at  să  revedem   pe  cel  care   în                                                     gesturi  „teatrale44,  ducerea  unei
                                                                                                      mîini  la  una  din  urechi  cu  care,
            vechiul  regim ,  a  fost  prim   secre­                                                  se  pare  că,  nu  m aţ  aude   bine,   ediţiei          \
            ta r  al  judeţului  Sibiu.  L-am   re­                                                   sau  nu  m ai  voia  să  audă.  Nu  de
            văzut,  nu  în  cabinetul  judeţean,                                                      puţine  ori,  inculpatul  a  fost  e-   In  numărul  următor  al  |
            nici  la  vreo  vînătoare  sau   la                                                       galul  celui  ce  este  obişnuit   să
            vreun  meci  de  fotbal  al  echipei                                                      dea  cu  bîta  în  baltă.  In  apă  tu l­  |  gazetei  noastre  veţi  putea  1
           locale   Nici  m ăcar  în  prezenţa                                                        bure  cu  care  nu  ne  vom   mai   citi :               |
           unor  „feline44  de  care  nu   prea                                                       spăla  niciodată  mîinile.  Nu  avem
           ducea  lipsă.  .Vu  l-am   văzut  nici                                                     de  unde  să  ştim  cît  a  fost  de  vi­  •   reportaj   dintr-o  casă  ?
           în  prezenţa  sau  sub   influenţa                                                         gilent  înainte,  cît  a  fost  de  „ca.  \   de dame a  Bucureştiului  ţ
           unor  băuturi  rare  şi  scumpe.  Nici                                                     pabil"  şi  cit  de  m ult  a  fost  pe
           în  faţa  unor  gustări  aduse  la  „bă­                                                                                 \  •   semnul  înspăimîntător ^
           iatul  m am ei",  stitj  de  cine.  L-am                                                   fază,  dar,  Nicu  G.  de  acum,   e
                                                                                                      mai  puţin  decît  o  um bră  a  sa.
           văzut  graţie  TVR,  într-o  zi  mo-                                                       „Copilaşul44  ce  n-a  m ai  apucat   \   petrecut  la  cutremurul  i
           horîtă,  care  batea  în  geam uri  cu                                                     să  urce  pe  tron,  trece   printr-o   \   recent  în  biserica   din  ?
           stropi  de  ploaie  rece.  CP  am  pu­                                                     prelungită  scădere  de  memorie,   ţ   Vlădeni          j
           tea  să  afirm ăm   cu  această  trans­
                                                                                                      de  nerecunoaştere  a  învinuirilor
           misie  unde   se   judecă  inculpa­                                                                                      \  •   primarul  capitalei  şi...
                                                                                                      aduse.  Ce  mai  putem   spune,  de­
           tul  Nicu  Ceauşescu ?  Că.  a  adu­                                                                                     \   gunoierii              ţ
                                                                                                      cît  să  readucem   pe  C aragiale  în
           nat  în  faţa  televizoarelor,   mai                                                       frază  :  „Curat  m urdar".   U m bra  ) •   colegul nostru  Ion Vieru l
           m ulţi  oam eni  ,decît  orice   film
                                                                                                      celui  ce  i  se  spunea  P rinţul  Moş­  ţ   şi-a  dat  demisia  de  la  ?
           sau  meci  de  fotbal.  Curiozitatea
                                                                                                      tenitor,  parcă  ne  urm ăreşte,  par­  \   ziarul  AZI   /
           de-al  revedea,  chiar  prin  im agi­
                                                                                                      că  nu  ne  dă  pace.  Poate  scriind
           ne  pe  cel  care  este  învinuit  de                                                                                    \
                                                                                                      aceste  rînduri,  ne  vom  debarasa
            genocid,  în  prim ul  rînd,  a  fost
                                                                                                      de  fantome...
            dorinţa  m ultora.  O  dată  declan­                                                                                    \_____________1
            şate  prim ele  întrebări,  im aginea                                                                       T.  ILINA
            i aasaaaaaaaaaaaa                                                                                                         ! • • • • • • • • â a a a a a i
                     (Urmare  din  pag.  1)                                                                                           Finalizînd  acest  m odest  arti­
                                             Moartea  prematură  a  regelui  Ferdinand                                              col,  im plicit  se  naşte  o  legitimă
                                                                                                                                    în treb a re:  să  fie  vreo  legătură
            intîm pinase  şi  căpitanul   Victor                                                                                    de  cauzalitate  intre  30  decem brie
            Precup,  care  —  apoi,  tim p   de   Haţeg)  care  a  refuzat  un  asem e­  Aşa  cum    spunea  M ihai  recent   regală  —  m am a  şi  fiul  —  îl  ri­  1947  —  şi  evenim entele  comise
            zece  ani,  n-a  ştiut  cum   să  scape   nea  ordin,  m otivind  cu  aceea  că,   in  Elveţia,  coparticiparea  noastră   dicau  în  sem n  de  am intire   din   la  42  de  ani  m ai  tîrziu,  respectiv
            de  suveran.                  i-a  lipsit   hotărirea   judecăto­  n-a  putut  fi  stopată  la  N istru   ţara  pe  care  o  părăseau  în  m od   acelea  din  22   D ecembrie  1989
             Din  08.  06.  1930,  m andatul  re­  rească  rămasă  definitiv,  cu  pri­  In  mod  nejustificat  din  punct  de   intem pestiv.  însoţite  de  vărsare  de  singe  ne­
            genţei  înceta.               vire  la  osinda  la  moarte.  vedere  istoric,  i-am   însoţit   pe   In  intervalul  de  tim p   de   la   vinovat ?  Se  prea  poate.
             Tradiţia  spune  că,  regele  Ca­  L-am   cunoscut  personal  pe  a-   nem ţi  pină  la  Stalingrad,  unde-   coborirea  reginei  —  m am e  Elena   N im ic  nu  se  petrece  înainte
            ro!  al  II-lea  a  fost  bucuros  de-un   cest  colonel  de  rezervă.  N-a  a-   au  avut  loc  cele  m ai  groaznice   din  tren  şi  pină   la  întoarcere,   de  „PLIN IREA  V R E M II
            asemenea   chilipir,   pentru  că,   vut  parte  de  nici  o  consecinţă   bătălii  din  istoria  om enirii,   de   m ulţim ea  de  pe  peron  plingea,   M ihai  supravieţuieşte  in   con­
                                                                        unde-a  început  declinul.
            practic,  în  chipul  acesta  a  num it   că  nu  dăduse  dovadă  de  abuz  şi            nu  atît  pentru  frica  de  necunos­  diţii  de  m odestie  in  Elveţia,  şi-a
            ca  m inistru  de  finanţe,  un  poli­  violenţă.             A    m ai  povestit  tot  de  10   cut  ce-i  pindea  pe  m am ă  şi  fiu,   fost  văzut  de  poporul  rom ân  in
            tician  care  i-a  achitat  nişte  da­  La  01.  09.  1939,  declanşîndu-se   m ai  1990  M ihai  —  cu  lux  de  a-   cît  m ai  ales  in  ceea  ce-i  privea   seara  de  10  m ai  a.c.  la  televi­
            torii  contractate   în  străinătate,   cel  de-al  doilea  război  mondial,   m ănunte  —  cum   a  avut  loc  eve­  pe  bieţii  rămaşi,  urgisiţi  să  in-   ziune,  in  tim p  ce,  T IR A N U L   care
            cei  drept,  nu  prea  m ari,  ci  ceva   sub   presiunea   evenim entelor,   nim entul  de  la  23  august  1944,   frunte  cele  ce  au urm at,  de  atunci   deţinuse  şase  tronuri   (secretat
            peste  trei  sute  m ilioane  lei.  după  o  noapte  furtunoasă   de   precum  şi  propria  sa  abdicare,   şl  pină  in  decem brie  1989.
                                          dezbateri  (5/6  09.  1940)  la  06.  09.  care  a  fost  tot  forţată  ca  a  ta­        general,  preşedinte  de  republică,
             După  1930,  dar  m ai  ales  poste­                                                       Cu  toate  aceste  regrete,  prin­  preşedintele  consiliului  de  stat
            rior  lui  ’33,  s-au  accentuat  atît   1940,  orele  6  dim ineaţa,  Carol  al   tălui  său,  cu  singura  diferenţă   tre  m ulţim e  a  existat  pe  peron  o   preşedinte  de  onoare  al  acade­
                                                                   său
                                          11-lea  abdicase,  succesorul
            criza  economică  cit  şi  cea  poli­  la  tron  fiind  pentru  a  doua  oară   că,  pentru  m otive  cunoscute  nu­  persoană  —  de  factură  com unistă   m iei  Rom âne,  preşedinte  F.D.UJS.
                                                                        mai  de  securişti,  fiecare  uşă  a
            tică.  In  G erm ania  venise  la  pu­  fiul  său  Mihai.                                 care  văzindu-l  pe  M ihai  privind   şi  com andant  suprem )  a  m urii
            tere  Hitler.                                               vagoanelor  din  garnitura  trenu­  pe  geam,  i-a   p o ru n cit:  „bagă   îm puşcat,  ca  un  d in e.  El,   co­
                                                                        lui  era  păzită  de  cite  doi  ofiţeri
                                            Plecarea  din  ţară  —  garantată
             Intre  anii  1938—1940,  domnia   de  generalul  Antonescu  —  a  a-   de  securitate.   capu’  înăuntru  porcule !“   Per­  m andantul  suprem .
            lui  Carol  al  Il-lea  este  cunoscută   vut  loc  in  aceeaşi  zi,  trenul  ex   Deşi  abdicarea  a  avut  loc   în   soana  in  cauză  se  num ea  STO I­  O  floare  —  aleasă  din  grădina
            în  istorie  ca  dictatura   carlistă.   regelui  circulind  fără  oprire  pină   condiţiile  arătate  la  30  decem brie   C A,   îm prejurarea   putindu-se   S fin tei  Scripturi  ne  încredinţează
            Printre  altele,  dăduse  In   ţară   la  Tim işoara,  unde  legionarii  au   1947,  trenul  regal  a  plecat  din   confirm a  din  partea  localnicilor   că,  „cel  ce  se   înalţă   pe  stne,
            ordin  legiunilor  de  jandarm i  (or­  tras  in  el  cu  m itralierele  spăr-   Sinaia  abia  la  03.  01.  1948.  Popu­  supravieţuitori.  sm eri-se-va,  iar  cel  ce  se  sm e­
            ganizate  pe  judeţe),  să  fie  îm puş­  gîndu-i  geam urile.  Urgent,  a  fost   laţia  din  Săvîrşin  unde  M ihai  îşi   A jun s  la  Arad,  trenul  regal  a   reşte,  se  va înălţa
            caţi  — spre  intim idare  —  cite  trei   apoi  pus  in  mişcare,  fără   alte   petrecuse  o  parte  din  copilărie   fost  m anevrat  şi  lăsat  pe-o  linie
            legionari  in  fiecare  judeţ.                                                            m oartă,  fără  să  se  fi  întrebat   C O N STA N T IN   PRED A
                                          consecinţe  pe  teritoriul  ţării  noa­  —  cunoştea  m om entul  trecerii tre­
             Cu  tot  ordinul   suveranului,   stre.                    nului  prin  aceea  staţie.   cineva,  de  ce 7
            trei  legiuni  din  ţară  —  respectiv                                                      Pină  la   urm ă,   u n   inspector   P.S.  Dl.  C.  Preda  ne-a  confir­
                                           Intre  06.  09.  1940  — 30.  12.  1947,   Tradiţia   spune  că,  in  staţia             m at  la  telefon  că  a  apucat  cîteva
            com andanţii  lor  —  nu  se   con-   regele  M ihai  a  avu t  parte  de  o   Săvîrşin,  trenul  a  oprit  atît  cit   C.F.R.  —  pe  num e  T R IP A    din
            form asetă.  Unul  din  aceştia   a                                                       Gurasada,  jud.  Hunedoara,  con-   din  cioburile  de  la  geam urile  tre­
           fost  şi  cel  din  judeţul  M ureş  (sau   dom nie  zbucium ată.  Ţara  ne  era   a  fost  necesară  deplasarea  pe  jos   statind  această  îm prejurare,  pe   nului  care  l-a  transportat  pe  Ca­
                                          am putată,  iar  in  m ai  puţin  de-un   a  reginei  —  m am e  Elena  pină  la          rol  al  II-lea  în   afara  graniţelor
            Trei  Scaune  cum   i  se  spunea  a-                                                     proprie  răspundere  a  dat  dispo­
                                          an  de  zile,  respectiv  la  22  iunie  castelul  din  localitate,  de  unde             Tot  atunci  a  vă zut  pe  doi  dintre
           tunei)  şi-anum e  m aiorul  Nicodim    1941,  începuse  războiul  la  Prut,   s-a  întors  cu  o  prea  frum oasă  co­  ziţia  de   punere  a  trenului   în   legionarii  care  au  atacat  trenul
           Ispas  (prim ul   doctor  in  drept                                                        m işcare,  dar,  nu  fără  surprize,   in staţia  Timişoara.
           din  jandarm erie,  de  fel  din  ju ­  alături  de  nem ţi,  pentru  Basa­  roană  de  flori.  Era  ultim ul   dar   m ai  puţin  plăcute  pentru  anga­
           deţul  Alba,  care-a  decedat   la  rabia  şi  Bucovina.     natural,   pe   care  fosta  fam ilie  jatul feroviar.                       RED A CŢIA
   1   2   3   4