Page 3 - Calauza_1990_18

t n u u j t / i n r . i® w i m
Pag. 3

Testamentul lui Petru cel Mare In cadrul dezbaterii noastre privind

(continuare din nr. 17) IX . prezenţa statuii lui Petru Groza în Deva
V il.
„A să apropia cât s-ar pute D ezbaterea privind prezenţa dusă pînă la venalitate.
lrA căuta să câştige alianţa de m ai m u lt de C onstantinopole şi statuii lui Petru Groza în Deva, din ţară şi din judeţul nostru.
In prim a fază, începînd cu în­
com erţ a Engliterei, m ai m u lt de de India, căci acel ce va stăpini iniţiată şi susţinută de ,,C ălăuza-, fiinţarea Frontului Plugarilor, A cest fapt prejudiciază cu atît
cdt ori a căreia alte Puteri, pen­ acolo, va fi cel adevărat stăpăni- reprezintă o problem ă acută ce s-a dovedit num ai vanitos. Pe m ai mult, cu cît are loc in pe­
tru d ea este o putere care are toriu al lum ei, deci trebuie a se cere soluţionată fără întîrziere. parcurs, vanitatea a fost cople­ rioada în care cel raai m are şi
m ai m ultă trebuinţă de Noi, la deschide neprecurm ate războaie m ai ales după înlăturarea statuii şită de venalitate. în ultim a fa­ m ai prim ejdios deficit II înre­
gistrăm în sectorul moral. Pen­
cele trebuitoare m arinii ei, şi când cu Turcia, şi când cu Per- din Bucureşti. L-am cunoscut ză, începînd cu 6 m artie 1945, tru anarhica şi decadenta noas­
care poate fi şi cea m ai folosi­ sia j a face tarsanale pe marea îndeaproape pe P etru Groza şi P etru G roza a început să întoar­ tră viaţă politică, statuia lui
toare la dezvoltarea m arinii noas­ Neagră, pentru a lucra la corăbii. m -am bucurat de-o atenţie ne­ că spatele la tot ceea ce se pu­ Groza reprezintă o încurajare a
tre, a schim ba cheresteaua noas­ A pune cite puţin stăpânire pe aşteptată, ceea ce, însă, nu mă tea num i bun sim ţ. Deşi a dat răului, prin m odelul de viaţă ce
tră şi cite producturi a noastre această m are, cum şi pe marea poate opri de a căuta cit mai sem ne şi chiar a m ărturisit că asigură credit dictonului m achia­
cu aurul ei, şi a face ca neguţi- m ultă obiectivitate. nu era de acord cu tot ceea ce velic : „Scopul scuză mijloacele".
torii şi m atrofii ei să aibă cu 'ai Baltică, acestefiind două poziţii Din partea opiniei publice se se întîm plă, totuşi a participat A d ic ă: în politică îţi poţi per­
noştri o nepream ultă înclinare, trebuitoare la izbânda întreprinde­ aşteaptă decizie categorică asu­ direct şi a patronat epoca cea m ite orice, căci, dacă ajungi să
căci ei vor deprinde şi pe acei a rii noastre; a grăbi căderea Persiel, p ra activităţii sale, spre a se m ai blestem ată, m ai tiranică şi fii cineva totul ţi se iartă.
naţiei noastre la navigaţii şi la a străbate până la golful Persic, hotărî soarta statuii. Nu voi ezi­ m ai incrim inată din toată istoria N um ai de idei de această fac­
cornerţ“. ta concluzia finală, dar, pînă la noastră. A întors pur şi sim plu tură nu avem nevoie, încît con­
a restatornici de să poate prin
ea, se cuvin cîteva judecăţi is­ spatele propriului trecut, proprie, cluzia m ea este : Statuia lui Gro­
V III. Siria com erţul cel din vechim e torice drept prem ise. F aptul că dem nităţi şi m ai ales plugarilor, za nu m erită onoarea locului ac­
a O rientului şi al întinde până P etru Groza a fost onorat cu adică celor m ai vechi şi fideli tual. De datoria şi onoarea fa­
-,A sd întinde neâncetat cătră la India, care este m agazia lumei. funcţia de m inistru al A rdealu­ sprijinitori ai săi, pe care i-a miliei răm îne să retragă m onu­
Nord pe m arginea m ărei Baltice, Agiungând odată acolo, va lui în prim ele guverne ale Ro­ trădat în m odul cel m ai detes­ m entul în parc, în spatele casei
m âniei M ari, constituie o dovadă tabil posibil. Spre a-şi păstra celebre.
şi către Sud pe m arginea m ării pute atuncea Roşia a să lipsi vie că s-a rem arcat prin p arti­ poziţia în funcţii suprem e, a VICTOR ISAG
N egreu. de aurul Engliterei ciparea activă în viaţa publică făcut uitate istoria naţională,
şi că a fost apreciat ca dotat cu ideologia propriului F ront al
calităţi deosebite. Pînă la un Plugarilor, toate prieteniile po­
posibil stadiu de am ploare, m ă litice exceptînd pe Stalin şi slu­
opresc la alte cîteva date esen­ jitorii lui din ţară. Cînd apro­
ţiale, prin care se relevă trăsă­ piaţii colaboratori şi-au dat sea­
turile politice ale caracterului m a de înfiorătoarea trădare a
său : program atic, prevăzător, idolului lor şi au protestat, Pe­
diplom atic, dar şi vanitos, pînă la tru Groza i-a repudiat, lăsîndu-i
venalitate. pradă persecuţiilor, arestărilor şi
condam nărilor dureroase. N-a dat
P rogram atism ul l-a dovedit şi sem ne de a-1 fi m ustrat con­
oricînd poate fi ilustrat, în con­
cret şi în am ănunt, prin m ăsurile ştiinţa, cînd cei mai buni prie­
teni au căzut în suferinţe, de-
sale întreprinse ca m inistru. Din
păcate nu şi-a uitat nici intere­ venindu-i cei m ai îndîrjiţi duş­
sele personale, abuzînd fără jenă mani. Cîteva prevederi testam en­
de autoritate. tare, incontestabil generoase, nu
pot faîe uitate precedentele de
Previziunea (lui este tot ceea ce extrem ă gravitate ■ m orală.
poate m ai m ult adm ira la Petru A păstra statuia în centrul ca­
Groza, depăşind m ulţi contem ­ pitalei judeţului înseam nă : a IONUŢ VASIU ARE DOAR
porani ai săi, absorbiţi şi sufo­ susţine elogiul im oralităţii în 13 ANI Şl ESTE ELEV.
caţi de problem ele curente şi de viaţa publică şi a dispreţui ono­ Mai rem arcăm faptul că
preocupările la ordinea zilei, nu rabilitatea şi dem nitatea m orală se nasc şi la O răştic caricatu.
totdeauna im portante. rişti...
ale m ultor eroi ai vieţii politice
D iplom aţia sa răm îne celebră,
dar din păcate a involuat de la
o culm inaţie onorabilă spre o
prăpastie condam nabilă. în de­ De la colaboratorul nostru Petru Jurj
ceniul trei, P etru Groza era a-
verescan, dar concom itent, agre­
at, sim patizat şi chiar prieten al din Statele Unite ale Âmericii
C orturi şi oam eni in P iaţa U niversităţii din Bucureşti... m ultor personalităţi şi partide
politice. După 1930, a trecut la
Foto GAGY P. LADISLAU
o echilibristică aventuroasă în
---------------,-------------->--------,------------------------------------------ care a dat la iveală vanitatea 180.000 de români la Detroit
COMUNITATEA ROMANĂ DIN DETROIT AŞTEAFTA
Scrisoare deschisa PE ORICE ROMÂN SA VINA IN RÎNDURILE EI
(Urmare din pag. 1) generaţiilor trecute şi servesc
tu turor ce poposesc aici. Sînt
(U rm are din pag. 1) o) cum sînt privite la nive­ zentăm spre avizare com anda­ locuri unde după o săptăm înă de
lul conducerii arm atei — m eto­ m entului garnizoanei Deva... Su­ îţi dădeai seam a că în portofel m uncă, de greutăţi şi oboseală
dele de-a dreptul em pirice prin blim şi adevărat. Trăiască Ion nu ai nici m ăcar o bancnotă pe ai prilejul să asculţi o rugăciune,
In m om entul cînd s-a ajuns cu care a fost făcută recunoaşterea Luca C aragiale 1 care să scrie — IN G o d WE un cintec frumos, să auzi cuvin­
investigaţiile la predarea celor (identificarea) cadavrelor la Al­ Domnule m inistru, m i se pare TRUST. te blinde, să-ţi întîlneşti prietenii,
doi generali către U.M. 01719 ba Iulia ; că prin acest text — ajungem la Această întristare precum şi să te bucuri de un program a r­
Deva (după ce cadrele de poliţie p) de ce nu recunoaşte nimeni cel m ai im portant punct al de­ faptul că nu cunoşti lim ba vor­ tistic rom ânesc şi să serveşti o
şi-au făcut datoria — prinzin- că a tras ; m ocraţiei m ilitaro-rom âneşti în bită, te îndreaptă mai întotdeau­ m încare gustoasă care nu are un
du-i) pe rol au ap ăru t o serie r) a existat consem n asupra ceea ce priveşte Revoluţia din na spre C om unitatea Română. preţ fixat de dinainte. Fiecare
de întrebări care priveau în mod tuturo r unităţilor m ilitare, bara­ Decembrie (revoluţie in care aşa U nul dintre cele m ai industria­ are în faţa sa un plic cu iniţia­
concret, de pildă : jelor constituite (de-a lungul tra­ cum rezultă din depoziţiile m ar­ lizate centre nord-am ericane este lele bisericii iar înăuntru poţi
a) ora sosirii elicopterului m i­ seului) de a nu se trage In eli­ torilor în m arile procese, din Detroit. De fapt este şi oraşul pune o donaţie pentru biserică,
lita r ; copter ; dezvăluirile presei — destui re­ am erican care are cel m ai m are pentru ajutoarele fam iliilor cu
b) de către cine a fost cerut, s) dacă există un ordin al dvs. voluţionari, copii şi oam eni ne­ num ăr de rom âni între locuitorii m ulţi copii din România, a or­
cine a confirm at că va veni ; ca asupra acestui m om ent din vinovaţi au căzut sub gloanţele săi. Aici locuiesc şi trăiesc în fanilor, orbilor, şi a celor noi ve­
c) discuţiile pu rtate de cadrele cadrul Revoluţiei să se păstreze m ilitarilor), intenţia de cenzura­ bună înţelegere nu m ai puţin de niţi în U.S.A.
U.M. 01719 Deva cu cei doi ge­ discreţie sau se face apel la Le­ re prin neacordarea inform aţii­ o sută de naţionalităţi, între a- A rdeleanul, m unteanul, moldo­
nerali sub form ă de interogato­ gea 23/1971, de la caz la c a z ; lor necesare, prin intim idare cu ceştiâ fiind şi peste 180 000 d e : veanul, bănăţeanul, dobrogeanul
riu sau libere ; ş) consideraţi că prinderea, liste de sem nături a gazetarilor rom âni. şi ţiganul stau îm preună la a-
d) inform aţiile obţinute şi ce predarea către arm ată, proble­ care, repet — num ai în urm a ce­ Cuvinte ca : ROMANIAN VI- ceeaşi m asă şi se bucură de bu­
anum e priveau ; m atica dezvoltată de noi aici — rerii cititorilor au pornit să in­ LAGE, ROMANIAN SIDE, RO­ năstarea şi de. roadele acestui
e) cine a dispus ca elicopterul pe m arginea celor doi generali, vestigheze şi să inform eze opinia MANIAN RESTAURANT, RO­ binecuvîntat păm înt.
să zboare fără o m inim ă dotare N uţă şi M ihalea, constituie se­ publică. MÂNIA B*NGO HALL, sărm ă­ Nu contează fiecare ce este, de
tehnică de a zbura pe tim p de cret m ilitar. D eparte de noi intenţia de a luţe în foi de viţă, m ititei, ba­ unde vine, ci im portant este
noapte în condiţii de război ; P ărerea noastră e că asupra acuza pe cineva anum e dar pen. luri sînt fam iliare de-acum am e­
f) cine a executat acest ordin acestui m om ent pluteşte un mis­ tru a face lum ină în acest caz ricanilor şi celorlalte com unităţi. faptul că toţi sîntem Români.
fără o consultare prealabilă a ter greu de înlocuit de altceva care nu este al nostru şi nici al La fiecare cîteva mile pătrate N im enea nu ţine socoteală din
factorilor civili care diriguiau decît de adevărul pur. m ilitarilor — este al poporului poţi întilni un loc de rugăciune ce pătură sau clasă socială face
problem ele ţării ; — al m ulţim ii care a înfăptuit unde se predică în lim ba rom â­ parte noul venit, de nici o negură
g) de ce s-a ab ătu t elicopterul Desigur, întrebările care se R evoluţia şi a suferit de pe u r­ nă, sute de biserici ortodoxe, ascunsă în spatele am intirilor ce
de la traseul o rd o n a t; ivesc sînt m ult m ai m ulte, unele m ele celor doi generali — vă so­ baptiste, penticostale, reform ate, îi însoţeşte fiinţa.
h) dacă pilotul sau a lt m em bru dintre ele neputînd fi puse în licităm o comisie de anchetă for­ protestante, iehoviste şi m ulte O dată ajuns aici are datoria
a l echipajului a discutat direct gazetă din m otive lesne de în ­ m ată din m ilitari nepătaţi în nici altele, îşi ridică tu rnu rile sus de a se integra în regulile co­
la telefon cu cineva şi cu cine ţeles. un fel în tim pul evenim entelor spre îm părăţia lui Dumnezeu. A- rectitudinii, a legilor din acest
anum e ; M enţionăm că d-1 com andant din Decembrie 1989, procurori cestea sînt lăcaşuri sfinte şi lă­ stat, iar dacă vrea, com unitatea
J) cine a asigurat paza elicop­ al U.M. 01719 Deva refuză sis­ m ilitari şi civili, experţi în cri­
teru lui cît tim p acesta s-a aflat tem atic să dea relaţii, indicîn- m inalistică, participanţi civili la caşuri de ajutorare a celor m ulţi. noastră îl aşteaptă să vină în
pe platoul u nităţii m ilita re ; du-ne la telefon să ne adresăm Revoluţie şi reporteri ai gazetei Au fost constituite din donaţiile rîndurile ei.
k) cine i-a u rcat pe cei doi presei m ilitare, ia r după aceea noastre, reporteri ai presei ro­
generali în elicopter, m odul de expediind o adresă la redacţia m âneşti. G azeta noastră stă la
im obilizare, actul de predare, că­ noastră (sem nată de circa 60 de dispoziţia comisiei cu spaţiu ne­ ANUNŢ
tre cine a fost făcut acest a c t ; cadre) în care (culm ea lipsei de lim itat pentru publicarea rezul­
l) de ce au fost trim işi cei doi respect faţă de m orţii Revoluţiei tatelor, care, în m od firesc nu Secţia în treţin ere R eparaţii D rum uri şi Siguranţa Circulaţiei
prizonieri fără gardă m ilitară de din Decembrie, faţă de Revolu­ trebuiesc îngropate în dosare sau Deva, strada Rîndunicii, nr. 3/a, încadrează personal m uncitor de
la un itatea care îi preda ; ţie însăşi) aşează discuţiile care în m em oria cîtorva inşi. A devă­
m ) de ce factorii de răspun­ a r trebui să aibă loc, sub inci­ ru l trebuie să prim eze. A ltfel, preferinţă bărbaţi, în vederea calificării la locul de m uncă în me­
dere de la Deva au acceptat ca denţa Legii 23/1971, adică nici va răm îne întotdeauna o um bră seria de asfaltator, pentru urm ătoarele subunităţi din cadrul sec­
elicopterul să zboare spre Sibiu m ai m ult nici m ai puţin decît peste un capitol al Revoluţiei, ţiei : Petroşani, B aru, Ilaţeg, Brad, Ilia şi Şoimuş.
— und e se ştia că încă se trăgea aşezarea sfintei Revoluţii sub peste m orţii care m ai tîrziu, pe
din plin ; zăvorul SECRETULUI DE STAT lum ea cealaltă ne vor întreb a de Este de preferat ca solicitanţii să domicilieze în localităţile în
n) de ce dosarul întocm it de SA U M ILITAR, indicînd (suge-
P ro cu ratu ra m ilitară din Cluj rînd) ca toate m aterialele în care ce am tăcut, de ce am răm as care se angajează sau în zonele lim itrofe.
răm îne inaccesibil presei j sînt im plicaţi m ilitarii să le pre­ pasivi... - ■ —