Page 3 - Calauza_1990_19
P. 3
CÂLÂUZA Nr. 19 • 1990
Pag. 3
Cronica parlamentară Păcat de Pe urinele materialelor publicate
(U rm are din pag. 1) în jurul articolului 3 al Regula munca noastră !
m entului prelim inar care se re Sîiitcm bucuroşi să constatăm m erţului de stat — au desfiinţat
fără obiect, unele chiar stîm ind feră la compoziţia comisiei de că în urm a sem nalului tras dc circium a ordinară de la parte
risul în sală ceea ce denotă că validare. Dispute : form aţiunile Printr-o nedreptate fără pă- gazeta „Călăuza", nr. 17 la ru rul com plexului comercial „Pia
sîntem încă departe de un n i să fie reprezentate în mod egal reche i s-a luat ţării noastre brica „Poriscop" — dom nii din
Moldova
de peste Prut, unele
vel p arlam entar acceptabil. Unii (aşa cum propune P.N.Ţ.-c.d.) sate bucovinene curat româneşti ţă" Deva. Le m ulţum im în nu
deputaţi, care au intervenit de sau pe bază proporţionalităţi cu şi s-a ştirbit şi un colţ din jude cadrul prim ăriei Deva şi ai co mele citiforilor !
m ai m ulte ori în dezbateri au num ărul de deputaţi cum era ţul Dorohoiu. La această sărăcie
lăsat im presia că vor să se facă form ulat iniţial articolul. In fond a noastră, cu atita greutate în
rem arcaţi în vederea obţinerii aspectul nu are nici o im portan tregită, s-a lăcomit Rusia cea
unui capital electoral pentru vii ţă deoarece această comisie are REGELE DACIEI VEDE
toarele organe de conducere ale un rol aproape form al în vali nesfirşit de mare, întinsă pînă în
cam erei. Ca dovadă că dezbate darea deputaţilor. adîncurile Asiei. încă odată lă
cu toate s-a
comia celui dăruit
rea acestui proiect dc regulam ent Disputa a avut aşadar un ca aruncat la puţinul avut al celui DE SUS ROMÂNIA MAR?
care a durat aproape cinci ore, racter strict politic, P.N.Ţ.-c.d. care a primit un colţ de pămînt
a fost totuşi sterilă, este faptul pare să conducă opoziţia, iar pe care l-a apărat, în trecut, cu
că din num eroasele am endam en F'.S.N. este hotărît să nu cedeze unghiile şi cu dinţii.
te propuse a fost validat prin poziţia dom inantă pe care o are
vot doar unul care s-a concre în P arlam ent. A şadar F.S.N. are E păcat de atita lume româ
tizat prin reform ularea unui a r de ales între o politică dc forţă nească din nou căzută pradă
ticol. Şi totuşi de ce au d u rat a- prin care să-şi ducă la îndepli străinului duşman. Şi e păcat şi
(ît de m ult dezbaterile ? în p ri nire program ul cu care s-a an
mul rînd, penru că nu s-a reu gajat în faţa electoratului sau in de munca noastră.
şit adoptarea unei proceduri ca dorinţa de a nu părea totalitar Căci aproape un sfert de veac
re să elim ine blocajele, dar mai să cedeze în anum ite momente ne-am trudit să dregem ce stri
. ales pentru că aşa cuni arătam , in faţa opoziţie. Se pare însă că caseră alţii, să ridicăm felul de
intervenţiile au fost fără conţi Frontul a optat : nici un pas
nut. cantonîndu-se in zona dis inapoi. viaţă al tuturora şi să facem ca
putelor sterile a confruntărilor în încheiere şi un episod mai ai noştri, atita tim p dispreţuiţi
post electorale. Se pare că gru pitoresc al acestei prim e şedin şi apăsaţi, să ajungă iar la o
pul p arlam entar al P.N.Ţ.-c.d. ţe. in una din pauze în bufetul stare vrednică de oameni.
(care doreşte să formeze o gru de la subsolul clădirii Parlam en.
pare mai largă se pare cu tului a putut fi văzut dom nul Dar orice dreptate învie şi
l’.S.D. şi P artidu l Democrat A- Ion lîaţiu stînd la coadă şi apoi orice muncă-şi cere răsplata.
erar) doreşte cu orice preţ să strecurîndu-se prin m ulţim e cu Şi noi ni aşteptăm ,iarăşi, cea
blocheze activitatea cam erei de o sticlă de lapte bătut într-o sul, curînd sau tirziu !
putaţilor prin intervenţii repeta m ină şi cu o farfurie cu pilaf
te şi chiar presiuni şi am enin (nu prea apetisant) în cealaltă, NICOLAE IORGA
ţări adresate parlam entarilor. N eagră e plinea dem ocraţiei cînd „Neamul Romînesc pentru Popor",
D isputa principală s-a purtat eşti un sim plu deputat ! nr. 14—15, din 1940
„Secolul XXI va fi al sexului"
spune doamna Aura
(Urmare din pag. 1) tcau în cap, nu mai ştiam nimic se întîm plă în fiinţa mea ? îm i
din iU ncrariu, îm i era chiar ciu aduc am inte că pe cînd aveam
dă că nu reuşesc să mă concen 15 ani, nişte băieţi de lum e au
ţa U niversităţii mai fusesem, trez pentru a băga la cap pc un pus cantaridă pe prăjitura unei
mai fusese şi el, oricum , subiec de se ajunge la casa cu dame
tul al doilea avea în miezul său frumoase... fete cu ifose... Am plecat scîr-
ceva exotic, ceva pentru care bit. Aş pleca şi acuma, tot scîr-
bit, dar curiozitatea şi subiectul
Vilă frum oasă, discretă, înve
realitatea noastră înghesuită şi lită în plante agăţătoare, proba pentru cititorii care m ă aşteaptă
înghiontită de m orală, părea o acasă e m ult mai puternică...
adevărată suprarealitate. Recu bil în ca trăieşte un pensionar
nosc, faptul că peste să zicem aparţinînd fostei burghezii, bucu Aştept. Zic ceva. Nici eu nu
o jum ătate de oră trebuia să mă ros că Revoluţia a alungat co ştiu ce. Doamna A ura îm i adu
găsesc în faţa acelor fem ei dezin m unism ul, că vrem ea trece, vre ce un lichid cu spum ă ca de bere.
volte care-şi olSră sexul pe bani, m ea vine... întinde palm a şi m ă mîngîie.
care nu fac un secret din îm însoţitorul mă ajută să ies din Cred că-i plac bărbaţii cu m us
perecherea dintre ele şi bărbat, m aşina întotdeauna prea mică, taţă. A re o palm ă atît de fină.
mă inhiba. Ca să mă îm bărbătez intru pc poartă, nici un sem n de li spun eă aş vrea să discut cu
singur, aş fi luat o tărie dar agitaţie, nici un semn că acolo fetele ei. Mă priveşte cu un su-
m i-am adus am inte că la dame s-ar întîm pla ceva. Uşă dublă, rîs enigm atic. P are o doam nă
nu e tocm ai bine să mergi cher- geam mat, hol larg, două fotolii care ascunde un pistol sub zîm-
chelit sau m irosind a alcool. Aşa uriaşe îm brăcate în catifea m a- bet. Poate că şi cu sînt încordat,
că ra-am apucat să privesc cit ron, o m ăsuţă cu pliante de peste îm i pare din ce în ce m ai rău Testamentul
de caraghios îi şedea pistolul la ocean, horoscoape în mai m ulte că n-am ajuns în P iaţa U ni
şold unui poliţist de la circula limbi, o broşură despre nu ştiu versităţii...
ţie. tocmai la colţul unde de atî- care cult religios, artişti străini, însoţitorul a dispărut prin una lui Petru ce! Mare
tea ori fusesem oprit pentru a cintăreţi, nimic din im periul pro dintre cele trei uşi. Doamna Au
sta la distanţă apreciabilă de mis al sexului. Decenţă şi iar ra m ă Întreabă ce fel de ziar
convoiul fostului N.C. sau al E.C. decentă. reprezint, ţi spun eă unul cu (Continuare din nr. 18) Constantinopolc, intărâtându-i ei
Tocmai voiam să-i doresc în gînd O doam nă în halat vişinia mă totul neutru. Nu facem politică, un războiu cu Staturile cele vechi
poliţistului să-şi păstreze albul serveşte cu o cafea. Are m ulte nu cultivăm sexul, n-avem cul X. din Evropa, sau dăndu-i o păr
tul acesta... Soarbe din cafea şi
nepătat, dar n-am mai apucat inele, bijuterii, aurării. îi sărut într-un tirziu m ă am eninţă cu „A căuta să câştige alianţa ticică din folosul izbândei, care
intrucit, chiar în acel moment, un mina ; îmi spune că e A ura, m ă Austriei, şi cu băgare de seamă mai târziu i se va lua înapoi“.
„Rom -Taxi" a oprit cit mai a- întreabă dacă mă sim t bine, da degetul spunînd : „Rău faceţi, a ţinut în unire, a-i sprijini în
proape de trotuar. Am zărit pe că sînt obosit, dacă nu vreau şi secolul X X I va fi al sexului". Nu aratare zadarnicele ei închipuiri XIII.
cel care se oferise să-mi dea pe un ness exolic... Nu ştiu ce e mai am cuvinte. îm i respectă de a stăpâni ea după vrem i Ger „A-i face pe toţi Grecii acei
tăcerea. Apoi revine. „Aşa e. Vă
tavă un subiect neobişnuit, am ăla şi două gînduri îmi dau tîr- mania. Iar prin taină a intărta dezbinaţi sau schizmatici ce sunt
urcat în maşină, greoi, cu oare coale în acelaşi timp. Dacă ăştia spun cu...“. Zic şi, cu „Aşa o fi.,.". jaluzia Prinţilor Germaniei în împrăştiaţi în Ungaria şi Polo
Nu poţi să fii nici dur cu o ţipă
care team ă, cu oarecare ruşine. vor să-şi bată joc dc m ine ? Da ca Aura. E m anierată, pare a protiva ei. A să sili să facă sau nia, să se lipsiască de ea (de
M aşina a dem arat brusc, stră că îmi pun ceva în nessul ăla pe Austria, sau pc Germania ca
zile pe care m ergem se învîr- exotic şi cine ştie cc năzdrăvănii cunoaşte destul de bine univer să ceară agiutoriul Roşiei, şi a Grecia — nota noastră), a-i fa*>e
sul bărbatului şi nu num ai al ave apoi asupra aceia, un feliu să i se închine Lui (Ţarului Roşiei,
M * — / mmm m mmm 0 mb # » 0 ' • / iM * mm 0 mmm • • mmm # ^ * * * • • lui... Mă întreb dacă n-o fi în de proiecţie pregătitoare de a — n.n.J, a să face sprijinul lor,
văţat totul din zodiacele de pe stăpâni după vremi". şi a-şi întemeia mai înainte o
Evaluare pentru „reparaţii": masă, din broşurile alea... Privesc XI. predomenire universală, prin un
feliu de autocraţie ierarhică co-
ceasul. O bservă. Se ridică din
fotoliu şi după ce se scuză, dis virşitoare; aceştia vor fi atâţia
„A face dc a se interesa curtea
un milion de franci ! pare pe una dintre cele trei uşi. Austriei, ca să se izgoniască prieteni pe care îi va avea Roşia
în Statul a fieşte căruia duşman
Nu-mi dau seam a dacă e vorba
de cea prin care a dispărut şi Turcii din Europa şi a nimici al ei".
dată să fie defăim ate şi pc urm ă însoţitorul... (va urm a). zaluziile ci, când se va subgiuga PETRU INTAIU
(Urmare din pag. 1)
plătite. 3) Dacă, totuşi, aşa stau
jucrurile pe alte m eridiane, cred
Ce concluzii se pot trage din a- că ideea este destul de bună, iar La închiderea ediţiei :
ceste acţiuni, cărora revista „Fap- juriştii noştri ar avea foarte m ult
ta« le acordă cea mai m are im de lucru. Nu trebuie să fie luate să nu intrăm în opoziţie cu po
p o rtan ţă ? Este greu de dat un decît publicaţiile străine care au Ne bucurăm să rem arcăm fap 6 iunie a.c. salută „excepţionalul porul !
răspuns. Totuşi : 1) Toţi ziariştii defăim at poporul rom ân num ai în tul că independenţa şi profesio ziar „Călăuza". • A ap ăru t prim ul num ăr al
trebuie să scrie num ai şi num ai ultim ele trei luni (cînd, fiind du nalism ul gazetei noastre sînt • Revista „ZIG-ZAG" — con bilunarului „CURIERUL ORTO
adevărul — acesta fiind jurăm în- pă Revoluţie, nu aveau dreptul descoperite cu plăcere. dusă de tem utul publicist Ion DOX ROMAN". Beneficiind de
Cristoiu — va publica în întregi-
tul de credinţă al profesiei noas s-o facă, adică nu mai aveau „scu • Astfel, Televiziunea Româ gime în paginile ei — scrisoarea un euvînt înainte „ÎNCEPUT DE
ze" pentru injurii). Inclusiv pos
tre. 2) T ransform area daunelor nă a ţinut să rem arce în seara CAI.E" sem nat de Prea Sfinţitul
m orale aduse unor persoane (care, turile de radio. Apoi, Să fie de zilei de 5 iunie a.e. ţinuta „Că deschisă adresată de gazeta „Că TIM OTEI. Episcop al A radu
după părerea subsem natului, nu clanşate acţiuni judiciare de am lăuza" d-Iui generai-colonel Vic lui, bilunarul de la Deva „a-
tor Stănculescu, m inistrul A pă
pot fi exprim ate sub form ă de ploare cu cifre de reparaţii ridi lăuzei" şi gestul ei omenesc de parţinînd rom ânilor de p retutin
cifre I) în tr-u n m ilion de franci cate la m ilioane şi chiar m iliar a edita (din resursele modeste rării N aţionale a României. Aşa deni" ni se pare a fi o iniţiativă
T uturor le m ulţum im
de de dolari. Pe această
bază,
mi se pare cam forţată şi, în ace sînt sigur, economia naţională ar pe care le are) suplim entul cum le m ulţum im şi cititorilor deosebită pentru credincioşii or
laşi tim p, încă o injurie adusă ce cunoaşte o adevărată înflorire ! „U m anitatea" al handicapaţilor. care, prin scrisorile şi telefoane todocşi, pentru copiii care vor
lor două doam ne care sînt rom ân le dum nealor — ne încurajează învăţa în curînd religia în şcoală.
ce şi ştiu că n -a r accepta nicio- Ziarul! „A ZI”, în num ărul 45 din