Page 2 - Calauza_1990_20
P. 2
Pag. 2 CĂLĂUZA NR. 20 • 1990
Scriem cu părere de rău, despre
Sa discutăm despre ziua de azi
Teama lui Georgică
Tranziţia plan - piaţa
Cotidianul „AZI" — al Fron cumpărare a teului, este adevă periculoase şi, uneori, ambigue
ln ceea ce priveşte inflaţia, ţial sau total in proprietatea
aceasta poate fi ţinută sub con statului. tului Salvării Naţionale — ne rat, temporară, d;»v a fosl o lo pe care Ic formulează autorul, 1)
trol sau chiar stopată prin creş b. Sectorul privat, firme şi obişnuise cu articole „tari", la vitură". „Toate aceste manevre au ea
terea solidară a salariilor care proprietăţi particulare. obiect, cu idei de avangardă ca l'ntilnim foarte des aceste os scop crearea psihozei slăbirii
are drept scop menţinerea sub Aceste sectoare sînt dimensio re au coincis cu gindurile elec cilaţii — de genul „este adevă puterii de cumpărare u leului...".
control a creşterii salarilor şi nate astfel incit nici unul nu-1 toratului român şi, în acelaşi rat (...) dar..." — care nu ar tre 2) „în viitor însă această submi
preţurilor, deci a puterii de stînjeneşto conflictual, ireduc timp, l-au stimulat destul de e- bui să-i fie proprii unui om cu nare psihologică forţată a pute
cumpărare a banilor. Experienţa tibil pe celălalt. Sectorul privat fieient în greul moment din fa pregătire în ştiinţele exacte. Mă rii de cumpărare a leului va
ţa urnelor de vot. De aceea, cu avea efecte nedorite asupra oa
Suediei, deşi nu este vorba de se supune regulilor jocului, sta rog, fiecare cu stilul său. După
situaţii absolut simetrice intre bilite prin consens social, iar atît mai mare ne este mirarea ee critică ziarele şi revistele ca menilor, croind nemulţumiri". 3)
cele două ţări, experienţa sue sectorul public este menţinut cînd vedem, acum, tipărite in re „şi-au fixat cu de la sine pu „...Ar fi trebuit ca preţurile în
deză în domeniul politicii eco astfel îneît să nu apese prea prestigiosul ziar şi unele artico tere preţul de 3, 5, 7, 1(1, 15 sau lei să fie liberalizate treptat".
nomice merită să fie studiată tare asupra sectorului privat. le pe care le considerăm dc-a 20 lei fără nici o justificare" — ■I) „Nu este suficientă privatiza
şi văzut in ce măsură poale 1'i Cele două sectoare sînt foarte dreptul piedici în calea ener observaţi că domnul susţine, fă rea pentru a aduce bunăstarea
folositoare României. eterogene din punct de vedere giilor descătuşate ale maselor. ră nici o reţinere necesitatea li in casa noastră". 5) „Iîacă-i vom
Pentru a înţelege cum func al productivităţii muncii, între Vom face astăzi (ca să nu zic... nei puteri centrale care să fixe lăsa pe speculanţi să ne facă
ţionează această creştere solida ele Şi ua interiorul lor, fapt ca azi) referire numai Ia aşa-zisa ze preţurile ziarelor particulare preţurile (...) îi vom lăsa de fapt
destinele noastre,
analiză
ră a salariilor şi deci cum înde re se reflectă in niveluri dife semnată, „Opriţi degringolada !" şi independente, adică, pe şleau să hotărască noştri şi ale ţării,
ale copiilor
marea
spre şi mai
plineşte funcţia de control asu rite de salarii şi evident de ren principiul atît de „îndrăgit" al...
pra inflaţiei, trebuie să facem tabilitate. Sectorul industrial noastră nedumerire, de un eco centralismului (bineînţeles, de pentru că speculanţi se găsesc la
două precizări : privat înregistrează cel mai ri nomist — Georgică Tomcscu. A mocratic) —, autorul laudă zia toate nivelurile" (mersi pentru o
Încă din faza iniţială a trece dicat nivel de rentabilitate şi apărut în „AZI11 nr. 10 din 7 rul NEUIÎ AVEG care şi-a men idee aşa... genială !). 6) „„.Să
rii economiei la structura şi creştere a productivităţii muncii iunie 1900. ţinut preţul de 0,50 lei( Indirect producă mai mult, mai ieftin şi
mai bun”. (Cunoaşteţi „tripleta",
modul de funcţionare specifice faţă de sectorul public, dar cel Despre ce este vorba ? Auto se dă un „upercut" şi ziarului
pieţei se pot remarca două ne din urmă, are rolul său în eco rul atacă preţurile. Şi după ee „AZI" care şi-a fixat preţul de prin care propaganda ecauşistă
ajunsuri majore. nomie, un rol de os-foit de im recunoaşte solemn un principiu un leu !), Se dau „palme" revis dorea să mobilizeze masele).
.1. Nu Se poate şti incâ des portant. obiectiv spic care se îndreaptă telor diasporci care „costă m ini Nu dorim să mai comentăm
tul de clar şi de documentat Acesta două sectoare se deo. şi trebuie să sc îndrepte econo mum 10 lei bucata", precum „tezele". Primele două par să
marile dificultăţi economice ca sebesc prin strategia după care mia noastră — citez : „Este a- şi altor categorii de oameni ca fie ale unui psiholog, nu econo
re însoţesc procesul de trecere îşi desfăşoară activitatea cit şi devărat că preţul oscilează liber re vînd legume, fructe şi alte mist. Celelalte par să fie rodul
la economia de piaţă. Se înţele după scopurile pe care le urmă în funcţie de cerere şi ofertă, produse în pieţele oraşelor. (Din gîndirii unui propagandist din
ge că nu este uşor să se des resc. dar este vorba de preţurile pro nou trebuie să observăm că acest „vechea gardă", de care nu mai
crie dinainte greutăţile şi mai Sectorul public urmăreşte mi ducătorilor liberi şi nu ale in om boceşte după odiosul „Mer avem nevoie. Avem, în schimb,
ales sacrificiile pe care le pre nimalizarea costurilor de pro termediarilor sau speculanţi curial" !). nevoie de un cotidian „AZI" ca
supune refacerea economică şi ducţie şi asigurarea unor tarife lor (...)" — se îndreaptă direct Nu mai continuăm eu exem re să nu renunţe la conţinutul
din acest motiv vreau să amin minimale la serviciile publice, spre presa liberă şi începe să-i plele la care recurge autorul. prin care ne-a atras de partea
tesc al doilea neajuns : ambele subvenţionate de stat, oare la „pumni". Citam din nou: lui !
2. Populaţia României nu mai scopul fiind crccrca accesului „Scumpirea ziarelor a dat cea Din acest lung articol reţinem
are încredere în promisiunile egal la aceste bunuri a tuturor mai grea lovitură puterii de insă o parte din „tezele" atît de AI.. TAUTU
politicienilor, deoarece a fost cetăţenilor, indiferent de nive
prea mult timp minţită şi ma lul veniturilor. Exemplu : cos
nipulată, ori. fără încredere şi tul asistenţei medicale, sociale 1
sprijin, nici un guvern şi nici sau educaţionale este acelaşi Cămăşi „intrate la apă" înainte de a le spăla!
un partid politic nu poate re pentru milionari ca si pentru
zolva avalanşa de dificultăţi şi muncitorul nccalificat, la fel a- Nu mi-a sugerat nimeni i- mai poate nimeni să le scoată Ca niciodată. Deva n-a fost
urgente din economie. locaţia pentru copii. Concret, am vrut aşa de săracă in fondul de
Dar să luăm, în acest context, Cu alte cuvinte, prin inter deea, am vrut să mă conving la iveală. marfă. De oriunde, fie din
exemplu, tot Suedia, care în mediul sectorului public sc singur de o stare de lucruri să-mi cumpăr o cămaşă do va magazinul UJpia, din Romarta,
structura ei economică Se com realizează redistribuirea venitu deosebit de actuală pentru ră cu mîneeu scurtă. Mi s-a o- sau mai ştiu cu din care, intri
ferit un sortiment deloc atră
noi, toţi, fie că locuim la oraş,
pune din două sectoare impor rilor societăţii astfel îneît, să Se fie că locuim la sat. Toţi avem gător, dar, mai ales, care nu şi ieşi cu nervi. Pină cînd ?
tante. asigure o viaţă decentă şi pen se poate purta, pentru că, în Pină vine privatizarea ? Poate
a. Sectorul public ocrotirea să tru populaţia cu venituri foarte nevoie să ne cumpărăm o pe
nătăţii, învăţămîntul de toate mici. reche de pantofi, o cămaşă, un lungime cămaşa a intrat la apă să fie un lucru de bun augur
şi asta ar aduce şi un plus de
gradele, asigurări sociale etc.. sacou frumos, o bluza de vînt înainte de a fi spălată. Furni civilizaţie in rîndul unor vîn-
precum şi altele sînt aflate par ing. LIV1U DEVEAN1J etc. acestea ţinînd dc „garde zorul, a făcut economii multe, zători, gestionari, care nu prea
roba" noastră, a bărbaţilor. tare multe la material, ceea ce se obosesc să no spună şi să ne
Dar, egalele noastre, doamnele, ne face să ne întrebăm : ori fi arate nici puţinul ce se mai gă
7la taată piesa minte, danmiCai! în cite magazine nu aleargă confecţionate aceste cămăşi seşte, uneori, în magazine. Să
pentru a-şi cumpăra o pex-echc pe vremea vechiului regim ? mai auzim şi de bine în ra
(Urmare din pag. 1) Român de Informaţii nu iau în de pantofi, de ciorapi, lenjerie Unde sînt pantofii de care a-
mura comerţului că prea a tre
. ovrigul democraţiei şi am aş considerare o serie de semnalări de vară etc. etc. negăsind ni vem nevoie pentru a nu umbla cut mult de cînd nu ne-a ofe
teptat sau ne-am pindit unul pe ale ziarelor. Semnalări care ema mic, de parcă ar fi intrat toa desculţi, ca eroul lui Zaharin rit nimic.
altul, să vedem care se îmbogă na de la populaţie, pentru că, în te mărfurile undeva, unde nu Stancu ? Ce fac fabricile, nu
ţeşte primul, să-i dăm la cap. general un ziar nu aparţine unui mai ştie nimeni de ele şi nu lucrează, s-au inchis toate ? T. 1EINA
Noi am semnalat, băieţii „de nu ins, el aparţine poporului, citito
anţă” şi-au văzut de treabă, oa rilor lui.
menii politici au spus, probabil, Despre gazelele făcute de inşi
că noi minţim... Toată lumea care urmăresc doar profitul lor,
a fost fericită şi nefericirea a vă puteţi da seama imediat. Deşi ! UNDEVA IN I „Românii" care fug... de acasă
venit deodată, ca un potop si sînt foarte puţine. Cititorul îşi I SUFLETUL NOSTRU 1
nistru, producînd atîtea pagube dă imediat seama cînd o gazetă Uneori se spune că viaţa e \
materiale. minte. Şi să ştiţi, (încă o dată !) de vină pentru ceea ce sintem . _ Redăm din „LIBERATION*4 fotogra re asistenţă sanitară, hrană, condiţii
Deci, trebuie să înţelegem că că nu toate gazetele mint. Noi, de Dar eu cred că m al degrabă noi I fia acestor „români*’ care fug de- de trai...**.
N u -i contrazicem pe colegii de la
cea mai mare parte a gazetelor pildă dacă am şti că lansăm Sn sintem de vină pentru viaţa ce I acasă... „Liberation". Vrem num ai să le spu
este. Noi, cu propria noastră pu- |
nu mint, în ele se adună infor gazetă o singură minciună — tere şi m inte n e clădim piram ide I „Profitînd de noile libertăţi de nem că (aşa cum recunosc chiar fran
maţiile şi gindurile a mii de oa ne-am supăra atit de tare, incit de paie sau piram ide de piatră. ■ călătorie din est, un num ăr m are de cezii) m arca m ajoritate a celor refu
noastră lăuntrică. I
Noi, cu iiin ţa
meni de toate culorile, de toate ne-am lăsa dc meserie. Deocam am ăgim sau lum inăm îm prejurul. rom âni — în m are m ajoritate sînt giaţi sint nişte bişniţari şi puturoşi
pregătirile. dată, am fost singurul ziar care I C Citesc intr-o itesc într-o s scrisoare deschisă a crisoare deschisă ţigani — au poposit în ultim ile zile în care nu se pot acom oda noilor condi
şi I
cuvintele „cu durere şl milă"
Fideli unei democraţii reale am atras atenţia cititorilor des I cuvintele „cu durere şl milă" şi Berlinul de Est. Marea m ajoritate ţii de privatizare, cînd, spre deosebi
vreau să văd din partea cui vine
care se poate realiza şi cu aju pre intenţiile d-ltii Horia Sima. această m ilă. Şi 'm ă Încearcă o I fugind de sărăcie... Găzduirea lor în re de vrem ea com unism ului, om ul
această
m ilă. Şi mă Încearcă o
cepe să pună mari problem e autori
P e m ina cui a ju n -1
torul presei, gazeta noastră găz In rest, aţi văzut singuri ce a fost. 8 m are tristeţe. P e m ina cui ajun- tăţilor germ ane, care se străduiesc trebuie să pună „osul la treabă", iar
gem uneori,
D oam ne 1 Cine ne e -
duieşte, uneori, articole pro şi România din Europa nu poate | gem uneori, D oam ne 1 Cine n autorităţile să-i sprijine în acţiunea
ceartă pe noi ? Cine n e dispreţu- I
contra chiar asupra aceleea.şi exista decît dacă ştie precis ce I ieşte î 1 Cine vrea să ne trezească I să-i grupeze In lagăre şi să le asigu de privatizare...
probleme. Nu ne considerăm stă- se întinaplă la Madrid, în insulele nouă conştiinţa ? D um nezeule, cum ■
pinii adevărului absolut şi de Comore sau în Antarctica. Ne I de m ai poţi îndura atîţia oam eni I ®
do Hfrtir»
aceea încercăm să găzduim cît bizuim pe informaţie. Asta vrem Sintem atît de răniţi încă I Şi I
mai multe opinii pentru ca in să fie puterea noastră. Preluaţi, spaim ele nu ne-au trecut definitiv. |
tr-un fel, pină la urmă, înţelep domnilor, informaţiile şi aveţi ■ Îndoielile parcă le sim ţim , încă, ■
ciorchine undeva în sufletu l nos- I
ciunea poporului să discearnă. grijă de poporul român, de bu I tru. A tunci de ce aceste balonaşe r
Rspîndindu-se zvonul că „presa nurile noastre. Altfel, mulţi din de spum ă în faţa noastră cînd I
minte", un zvon foarte periculos, tre dvs. o să-l urmaţi pe dl. ge I niei n-am învăţat prea bine să I
ridem , să râdem din toată inim a ! J
un zvon care are darul să-i ţină neral Chiţac, un tip simpatic, Lacrim a n-a putut, n -a avut încă I
pe oameni în acelaşi întuneric dar asupra căruia existau dubii. I tim p să piară din colţul ochiului. I
violen ţele şi greşelile -
Răutăţile,
sau să-i facă a trăi intr-un veş Aşa că, atunci cînd cumpăraţi * sînt departe de a Înceta. O fierbe- I
sînt departe de a înceta. O fierbe
nic provizorat al ideilor, de mul un 7.iar, nu uitaţi îndemnul nos I re continuă n e tulbură ceasurile
re continuă n e tulbură ceasurile |
zilelor şl nopţile. D ar o astfel de
te ori, factorii politici şi guver tru : „Nu toată presa minte !“. zilelor şl nopţile. D ar o astfel de |
m ilă nu ne va face bine niciodată.
I MARIANA PINDARU
namentali, poliţia şi Serviciul Citiţi totul cu luare am inte!
Regele Ct rol al ll-lea numeşte portarul staţiei C.F.R. din Oradea...
Revin asupra materialului pu îşi doresc să le dea peu'-xi eâ fata vind satisfăcut şi pururea jovial,
blicat în nr. 18 al gazetei „Că lor i-a astîmpărat setea cu care călătorii aflaţi în tranzit.
lăuza" cu cîteva mici amănunte venise din văzduhul european... Copil fiind şi locuind la 24 km
picante în coca ce priveşte ate Tatăl fetei, care era ţăran, a de Oradea, cînd aveam prilejul
rizarea avionului in care se afla cerut să fie numit ca portar în să mă deplasez cu trenul, nu ui
Carol al II-lea pe un cîmp cu staţia C.F.R. Oradea — la sala tam — la ducere sau la întoar
orz... călătorilor do clasa I-a. unde, cere — să-l privesc pe ceferistul
Astfel, părinţii fetei care l-a munca lui se limita doar la a care a avut privilegiul dc a fi
servit pe Carol al II-lca cu apă permite accesul persoanelor cu stat printre cei dinţii — de vorbă
din ulciorul pe care îl avea la legitimaţie corespunzătoare şi să cu regele.
secerat orz, au venit la faţa lo Era de notorietate publică apoi
cului pe cîmp şi s-au prezentat anunţe pe cci dinăuntru despre împrejurarea că ceferistul al că
viitorului rege. Acesta, mărinimos sosirea şi plecarea trenurilor. rui nume l-am uitat — împreună
şi totodată bucuros de pleaşca ce Cînd nu făcea asta, bătrînul şe cu întreaga familie, avea acces Bruneţii noştri români se află deja în „pridvorul"
îl căzuse odată cu tronul, i-a in dea la intrare, în dreapta, insta la palat şi, încă, cu prioritate. Casei Evropei. . .
tri bat pe părinţii fetei cam ce lat într-un scaun cu braţe, pri CONSTANTIN PREDA