Page 2 - Calauza_1990_20
P. 2

Pag.  2                                                                                                                     CĂLĂUZA  NR.  20 •   1990



                                                                           Scriem  cu  părere  de  rău,  despre
                 Sa  discutăm despre  ziua  de  azi
                                                                                              Teama  lui  Georgică
                      Tranziţia  plan - piaţa
                                                                             Cotidianul  „AZI"  —  al  Fron­  cumpărare  a  teului,  este  adevă­  periculoase  şi,  uneori,   ambigue
                  ln   ceea  ce  priveşte  inflaţia,  ţial  sau  total  in   proprietatea
                aceasta  poate  fi  ţinută  sub  con­ statului.            tului  Salvării  Naţionale  —   ne   rat,  temporară,  d;»v  a  fosl  o  lo­  pe  care  Ic  formulează  autorul,  1)
                trol  sau  chiar  stopată  prin  creş­  b.  Sectorul   privat,  firme  şi   obişnuise   cu  articole   „tari",  la   vitură".  „Toate  aceste   manevre  au  ea
                terea  solidară  a  salariilor  care  proprietăţi  particulare.  obiect,  cu  idei  de  avangardă  ca­  l'ntilnim  foarte  des  aceste  os­  scop   crearea  psihozei   slăbirii
                are  drept  scop  menţinerea  sub   Aceste  sectoare  sînt  dimensio­  re  au  coincis  cu  gindurile  elec­  cilaţii  —  de  genul  „este  adevă­  puterii  de  cumpărare  u   leului...".
                control  a  creşterii   salarilor  şi  nate  astfel  incit  nici  unul  nu-1   toratului   român  şi,  în  acelaşi   rat  (...)  dar..."  —  care  nu  ar  tre­  2)  „în  viitor  însă  această  submi­
                preţurilor,  deci  a  puterii   de  stînjeneşto   conflictual,  ireduc­  timp,  l-au  stimulat  destul  de  e-   bui  să-i  fie  proprii  unui  om  cu   nare  psihologică  forţată  a  pute­
                cumpărare  a  banilor.  Experienţa  tibil  pe  celălalt.  Sectorul  privat   fieient  în  greul  moment  din  fa­  pregătire  în  ştiinţele  exacte.  Mă   rii  de   cumpărare  a  leului   va
                                                                           ţa  urnelor  de  vot.  De  aceea,  cu                        avea  efecte  nedorite  asupra  oa­
                Suediei,  deşi  nu  este  vorba  de  se  supune  regulilor  jocului,  sta­                rog,  fiecare  cu  stilul  său.  După
                situaţii   absolut  simetrice  intre  bilite  prin  consens  social,  iar   atît  mai  mare  ne  este  mirarea   ee  critică  ziarele  şi  revistele  ca­  menilor,  croind  nemulţumiri".  3)
                cele  două  ţări,  experienţa  sue­ sectorul   public  este  menţinut   cînd  vedem,  acum,  tipărite   in   re  „şi-au  fixat  cu  de  la  sine  pu­  „...Ar  fi  trebuit  ca  preţurile   în
                deză  în  domeniul  politicii  eco­  astfel   îneît  să  nu  apese  prea   prestigiosul  ziar  şi  unele  artico­  tere  preţul  de  3,  5,  7,  1(1,  15  sau   lei  să  fie  liberalizate   treptat".
                nomice  merită  să  fie  studiată  tare  asupra  sectorului  privat.  le  pe  care  le   considerăm  dc-a   20  lei  fără  nici  o  justificare"  —   ■I)  „Nu  este  suficientă  privatiza­
                şi  văzut  in  ce  măsură  poale  1'i   Cele  două  sectoare  sînt  foarte   dreptul   piedici  în  calea  ener­  observaţi  că  domnul  susţine,  fă­  rea  pentru  a  aduce  bunăstarea
                folositoare  României.      eterogene  din  punct  de  vedere   giilor   descătuşate  ale  maselor.   ră  nici  o  reţinere  necesitatea  li­  in  casa  noastră".  5)  „Iîacă-i  vom
                  Pentru  a  înţelege  cum  func­ al  productivităţii  muncii,  între   Vom  face  astăzi  (ca  să  nu  zic...   nei  puteri  centrale  care  să  fixe­  lăsa   pe   speculanţi  să  ne  facă
                ţionează  această  creştere  solida­ ele  Şi  ua  interiorul  lor,  fapt  ca­  azi)  referire   numai  Ia  aşa-zisa   ze  preţurile  ziarelor  particulare   preţurile  (...)  îi  vom  lăsa  de  fapt
                                                                                                                                                     destinele  noastre,
                                                                            analiză
                ră  a  salariilor  şi  deci  cum  înde­  re  se  reflectă  in  niveluri  dife­  semnată,   „Opriţi   degringolada  !"   şi  independente,  adică,  pe  şleau   să  hotărască   noştri  şi  ale  ţării,
                                                                                                                                        ale  copiilor
                                                                                                  marea
                                                                                     spre  şi  mai
                plineşte  funcţia  de  control  asu­ rite  de  salarii  şi  evident  de  ren­             principiul  atît  de  „îndrăgit"  al...
                pra  inflaţiei,   trebuie  să  facem  tabilitate.   Sectorul   industrial   noastră  nedumerire,  de  un  eco­  centralismului  (bineînţeles,   de­  pentru  că  speculanţi  se  găsesc  la
                două  precizări  :          privat  înregistrează  cel  mai  ri­  nomist  —  Georgică  Tomcscu.  A   mocratic)  —,  autorul  laudă  zia­  toate  nivelurile"  (mersi  pentru  o
                  Încă  din  faza  iniţială  a  trece­ dicat  nivel  de  rentabilitate   şi   apărut  în  „AZI11  nr.  10  din  7   rul  NEUIÎ  AVEG  care  şi-a  men­  idee  aşa...   genială !).  6)   „„.Să
                rii   economiei  la  structura   şi  creştere  a  productivităţii  muncii   iunie  1900.  ţinut  preţul  de  0,50  lei(  Indirect   producă  mai  mult,  mai  ieftin  şi
                                                                                                                                        mai  bun”.  (Cunoaşteţi  „tripleta",
                modul  de  funcţionare  specifice  faţă  de  sectorul  public,  dar  cel   Despre  ce  este  vorba ?  Auto­  se  dă  un  „upercut"  şi  ziarului
                pieţei  se  pot  remarca  două  ne­ din  urmă,  are  rolul  său  în  eco­  rul  atacă  preţurile.  Şi  după  ee   „AZI"  care  şi-a  fixat  preţul  de   prin  care  propaganda  ecauşistă
                ajunsuri  majore.           nomie,  un  rol  de os-foit  de  im­  recunoaşte   solemn  un  principiu   un  leu  !),  Se  dau  „palme"  revis­  dorea  să  mobilizeze  masele).
                  .1.  Nu  Se  poate  şti  incâ  des­ portant.             obiectiv  spic  care  se  îndreaptă   telor  diasporci  care  „costă  m ini­  Nu  dorim  să  mai   comentăm
                tul  de  clar  şi  de   documentat   Acesta  două  sectoare  se  deo.   şi  trebuie  să  sc  îndrepte  econo­  mum   10  lei  bucata",  precum   „tezele".  Primele  două  par   să
                marile  dificultăţi  economice  ca­ sebesc  prin  strategia  după  care   mia  noastră  —   citez :  „Este  a-   şi  altor  categorii  de  oameni  ca­  fie  ale  unui  psiholog,  nu  econo­
                 re  însoţesc  procesul  de  trecere  îşi  desfăşoară  activitatea  cit  şi   devărat  că  preţul  oscilează  liber   re  vînd  legume,  fructe  şi  alte   mist.  Celelalte  par  să  fie   rodul
                 la  economia  de  piaţă.  Se  înţele­ după  scopurile  pe  care  le  urmă­  în  funcţie  de  cerere  şi  ofertă,   produse  în  pieţele  oraşelor.  (Din   gîndirii  unui  propagandist   din
                 ge  că  nu  este  uşor  să  se  des­  resc.               dar  este  vorba  de  preţurile  pro­  nou  trebuie  să  observăm  că  acest   „vechea  gardă",  de  care  nu  mai
                 crie  dinainte  greutăţile  şi  mai   Sectorul  public  urmăreşte  mi­  ducătorilor  liberi  şi  nu  ale  in­  om  boceşte  după  odiosul  „Mer­  avem  nevoie.  Avem,  în  schimb,
                 ales  sacrificiile  pe  care  le  pre­ nimalizarea   costurilor  de  pro­  termediarilor   sau   speculanţi­  curial"  !).  nevoie  de  un  cotidian  „AZI"  ca­
                supune  refacerea  economică  şi  ducţie  şi  asigurarea  unor  tarife   lor  (...)"  —   se  îndreaptă  direct   Nu  mai  continuăm  eu  exem ­  re  să  nu  renunţe  la  conţinutul
                din  acest  motiv  vreau  să  amin­  minimale  la   serviciile  publice,   spre  presa  liberă  şi  începe  să-i   plele  la  care   recurge  autorul.   prin  care  ne-a   atras  de  partea
                tesc  al  doilea  neajuns :  ambele   subvenţionate  de  stat,   oare  la  „pumni".  Citam  din  nou:                   lui  !
                  2.  Populaţia  României  nu  mai  scopul  fiind  crccrca  accesului   „Scumpirea   ziarelor  a  dat  cea   Din  acest  lung  articol  reţinem
                 are   încredere  în  promisiunile  egal  la  aceste  bunuri  a  tuturor   mai  grea   lovitură  puterii   de  insă  o  parte  din  „tezele"  atît  de  AI..  TAUTU
                 politicienilor,   deoarece  a  fost  cetăţenilor,  indiferent  de  nive­
                 prea  mult  timp  minţită  şi  ma­  lul  veniturilor.  Exemplu :  cos­
                 nipulată,  ori.  fără  încredere   şi  tul  asistenţei   medicale,  sociale   1
                 sprijin,  nici  un   guvern  şi  nici  sau   educaţionale  este  acelaşi   Cămăşi  „intrate  la  apă"  înainte  de  a le spăla!
                 un  partid   politic  nu  poate  re­ pentru   milionari  ca  si  pentru
                 zolva  avalanşa  de  dificultăţi  şi  muncitorul  nccalificat,  la  fel  a-   Nu  mi-a  sugerat  nimeni  i-  mai  poate  nimeni  să  le  scoată   Ca   niciodată.  Deva   n-a  fost
                 urgente  din  economie.    locaţia  pentru  copii.                                                  Concret,  am  vrut  aşa  de  săracă  in  fondul   de
                  Dar  să  luăm,  în  acest  context,   Cu  alte  cuvinte,  prin  inter­  deea,  am  vrut  să  mă  conving  la  iveală.   marfă.  De   oriunde,  fie   din
                 exemplu,  tot  Suedia,  care   în  mediul   sectorului  public   sc   singur  de  o  stare  de  lucruri  să-mi  cumpăr  o  cămaşă  do  va­  magazinul  UJpia,  din  Romarta,
                 structura  ei  economică  Se  com­ realizează  redistribuirea  venitu­  deosebit   de  actuală   pentru  ră  cu  mîneeu  scurtă.  Mi  s-a  o-   sau  mai  ştiu  cu  din  care,  intri
                                                                                                          ferit  un  sortiment  deloc  atră­
                                                                              noi,  toţi,  fie  că  locuim  la  oraş,
                 pune  din  două  sectoare  impor­ rilor  societăţii  astfel  îneît,  să  Se   fie  că  locuim  la  sat.  Toţi  avem   gător,  dar,  mai  ales,  care  nu  şi  ieşi  cu   nervi.  Pină  cînd ?
                 tante.                     asigure  o  viaţă  decentă  şi  pen­                          se  poate  purta,  pentru  că,  în  Pină  vine  privatizarea ?  Poate
                  a.  Sectorul  public  ocrotirea să­ tru  populaţia  cu  venituri  foarte   nevoie  să  ne  cumpărăm  o  pe­
                 nătăţii,   învăţămîntul  de  toate  mici.                    reche  de  pantofi,  o  cămaşă,  un   lungime  cămaşa  a  intrat  la  apă  să  fie  un  lucru  de  bun  augur
                                                                                                                                      şi  asta  ar  aduce  şi  un  plus  de
                 gradele,  asigurări  sociale  etc..                          sacou  frumos,  o  bluza  de  vînt  înainte  de  a  fi  spălată.  Furni­  civilizaţie  in  rîndul  unor  vîn-
                 precum  şi  altele  sînt  aflate  par­  ing.  LIV1U  DEVEAN1J  etc.  acestea  ţinînd  dc  „garde­  zorul,  a  făcut  economii  multe,   zători,  gestionari,  care  nu  prea
                                                                              roba"   noastră,  a   bărbaţilor.   tare  multe  la  material,  ceea  ce   se  obosesc  să  no  spună  şi  să  ne
                                                                              Dar,  egalele  noastre,  doamnele,   ne  face  să  ne  întrebăm :  ori  fi   arate  nici  puţinul  ce  se  mai  gă­
               7la taată piesa minte, danmiCai!                               în  cite   magazine  nu  aleargă   confecţionate   aceste   cămăşi   seşte,  uneori,  în  magazine.  Să
                                                                              pentru  a-şi  cumpăra  o  pex-echc  pe  vremea   vechiului  regim ?   mai  auzim  şi  de  bine  în  ra­
                   (Urmare  din  pag.  1)     Român  de  Informaţii  nu  iau  în   de  pantofi,  de  ciorapi,  lenjerie  Unde  sînt  pantofii  de  care  a-
                                                                                                                                      mura  comerţului  că  prea  a  tre­
               . ovrigul  democraţiei  şi  am  aş­  considerare  o  serie  de  semnalări   de  vară  etc.  etc.  negăsind  ni­  vem  nevoie  pentru  a  nu  umbla   cut  mult  de  cînd  nu  ne-a  ofe­
               teptat  sau  ne-am  pindit  unul  pe   ale  ziarelor.  Semnalări  care  ema­  mic,  de  parcă  ar  fi  intrat  toa­  desculţi,  ca  eroul  lui  Zaharin  rit  nimic.
               altul,  să  vedem  care  se  îmbogă­  na  de  la  populaţie,  pentru  că,  în   te  mărfurile  undeva,  unde  nu  Stancu  ?  Ce  fac   fabricile,  nu
               ţeşte  primul,  să-i  dăm  la  cap.   general  un  ziar  nu  aparţine  unui   mai  ştie  nimeni  de  ele  şi  nu  lucrează,   s-au  inchis  toate ?  T.  1EINA
               Noi  am  semnalat,  băieţii  „de  nu­  ins,  el  aparţine  poporului,  citito­
               anţă”  şi-au  văzut  de  treabă,  oa­  rilor  lui.
               menii  politici  au  spus,  probabil,   Despre  gazelele  făcute  de  inşi
               că  noi  minţim...   Toată   lumea   care  urmăresc  doar  profitul  lor,
                a  fost  fericită  şi  nefericirea  a   vă  puteţi  da  seama  imediat.  Deşi   !   UNDEVA IN   I  „Românii"  care  fug... de  acasă
                venit  deodată,  ca  un  potop  si­  sînt  foarte  puţine.   Cititorul  îşi   I   SUFLETUL NOSTRU   1
               nistru,  producînd  atîtea  pagube   dă  imediat  seama  cînd  o  gazetă   Uneori   se  spune  că  viaţa   e  \
                materiale.                    minte.  Şi  să  ştiţi,  (încă  o  dată  !)   de  vină   pentru  ceea  ce  sintem .  _   Redăm  din  „LIBERATION*4  fotogra­  re  asistenţă  sanitară,  hrană,  condiţii
                 Deci,  trebuie  să  înţelegem  că   că  nu  toate  gazetele  mint.  Noi,  de   Dar  eu  cred  că  m al  degrabă  noi  I    fia  acestor   „români*’  care  fug  de-   de  trai...**.
                                                                                                                                         N u -i  contrazicem   pe  colegii  de  la
               cea  mai  mare  parte  a  gazetelor   pildă  dacă  am  şti  că  lansăm  Sn   sintem   de  vină   pentru  viaţa  ce  I    acasă...  „Liberation".  Vrem  num ai  să  le  spu­
                                                                             este.  Noi,  cu  propria  noastră  pu-  |
               nu  mint,  în  ele  se  adună  infor­  gazetă  o  singură  minciună   —   tere  şi  m inte  n e  clădim   piram ide  I    „Profitînd  de  noile   libertăţi  de   nem   că  (aşa  cum   recunosc  chiar  fran­
               maţiile  şi  gindurile  a  mii  de  oa­  ne-am  supăra  atit  de  tare,  incit   de  paie   sau  piram ide  de  piatră.  ■   călătorie  din  est,  un  num ăr  m are  de   cezii)  m arca  m ajoritate  a  celor  refu­
                                                                                         noastră  lăuntrică.  I
                                                                             Noi,  cu  iiin ţa
               meni  de  toate  culorile,  de  toate   ne-am  lăsa  dc  meserie.  Deocam­    am ăgim   sau  lum inăm   îm prejurul.   rom âni  —  în  m are   m ajoritate  sînt   giaţi  sint  nişte  bişniţari  şi  puturoşi
                pregătirile.                 dată,  am  fost  singurul  ziar  care  I  C Citesc  intr-o itesc  într-o   s scrisoare  deschisă  a crisoare  deschisă  ţigani  —  au  poposit  în  ultim ile  zile  în   care  nu  se  pot  acom oda  noilor  condi­
                                                                                                     şi  I
                                                                             cuvintele  „cu  durere  şl  milă"
                 Fideli  unei   democraţii  reale   am  atras  atenţia  cititorilor  des­  I   cuvintele  „cu  durere  şl  milă"   şi   Berlinul  de   Est.  Marea  m ajoritate   ţii  de  privatizare,  cînd,  spre  deosebi­
                                                                             vreau  să  văd  din  partea  cui  vine
               care  se  poate  realiza  şi  cu  aju­  pre  intenţiile  d-ltii  Horia  Sima.   această  m ilă.  Şi  'm ă  Încearcă  o I    fugind  de  sărăcie...  Găzduirea  lor  în ­  re  de  vrem ea   com unism ului,  om ul
                                                                             această
                                                                                    m ilă.  Şi  mă  Încearcă  o
                                                                                                          cepe  să  pună  mari  problem e  autori­
                                                                                        P e  m ina  cui  a ju n -1
                torul  presei,  gazeta  noastră  găz­  In  rest,  aţi  văzut  singuri  ce  a  fost.  8  m are  tristeţe.  P e  m ina  cui  ajun-   tăţilor  germ ane,  care  se  străduiesc   trebuie  să  pună  „osul  la  treabă",  iar
                                                                             gem   uneori,
                                                                                        D oam ne  1  Cine  ne e -
                duieşte,  uneori,  articole  pro  şi   România  din  Europa  nu  poate   |   gem   uneori,   D oam ne  1  Cine  n       autorităţile  să-i   sprijine  în  acţiunea
                                                                              ceartă  pe  noi  ?  Cine  n e  dispreţu- I
               contra   chiar  asupra  aceleea.şi   exista  decît  dacă  ştie  precis  ce   I  ieşte  î   1  Cine  vrea  să  ne  trezească  I   să-i  grupeze  In  lagăre  şi  să  le  asigu ­  de  privatizare...
                probleme.  Nu  ne  considerăm  stă-   se  întinaplă  la  Madrid,  în  insulele   nouă  conştiinţa  ?  D um nezeule,  cum   ■
               pinii   adevărului   absolut  şi  de   Comore  sau  în  Antarctica.   Ne   I  de  m ai  poţi  îndura  atîţia  oam eni  I ®
                                                                             do  Hfrtir»
                aceea  încercăm  să  găzduim   cît   bizuim  pe  informaţie.  Asta  vrem   Sintem   atît  de  răniţi  încă  I   Şi I
                mai  multe  opinii  pentru  ca  in­  să  fie  puterea  noastră.  Preluaţi,     spaim ele  nu  ne-au  trecut  definitiv.  |
               tr-un  fel,  pină  la  urmă,  înţelep­  domnilor,   informaţiile  şi  aveţi  ■ Îndoielile   parcă  le  sim ţim ,  încă,  ■
                                                                              ciorchine  undeva  în  sufletu l  nos-  I
                ciunea  poporului  să  discearnă.  grijă  de  poporul  român,  de  bu­  I  tru.  A tunci  de  ce  aceste  balonaşe r
                 Rspîndindu-se  zvonul  că  „presa   nurile  noastre.  Altfel,  mulţi  din­  de  spum ă  în   faţa  noastră  cînd  I
                minte",  un  zvon  foarte  periculos,   tre  dvs.  o  să-l  urmaţi  pe  dl.  ge­  I  niei  n-am   învăţat  prea  bine  să  I
                                                                             ridem ,  să  râdem  din  toată  inim a  !  J
               un  zvon  care  are  darul  să-i  ţină   neral  Chiţac,   un  tip  simpatic,     Lacrim a  n-a  putut,  n -a  avut  încă  I
               pe  oameni  în   acelaşi  întuneric   dar  asupra  căruia  existau  dubii.  I  tim p  să  piară  din  colţul  ochiului. I
                                                                                      violen ţele  şi  greşelile  -
                                                                             Răutăţile,
               sau  să-i  facă  a  trăi  intr-un  veş­  Aşa  că,   atunci  cînd  cumpăraţi   *  sînt  departe  de  a  Înceta.  O  fierbe-  I
                                                                             sînt  departe  de  a  înceta.  O  fierbe­
                nic  provizorat  al  ideilor,  de  mul­  un  7.iar,  nu  uitaţi  îndemnul  nos­  I  re  continuă  n e  tulbură  ceasurile
                                                                             re  continuă  n e  tulbură  ceasurile  |
                                                                             zilelor  şl  nopţile.  D ar  o  astfel  de
               te  ori,  factorii  politici  şi  guver­  tru  :   „Nu  toată  presa  minte  !“.   zilelor  şl  nopţile.  D ar  o  astfel  de  |
                                                                             m ilă  nu  ne  va  face  bine  niciodată.
                                                                           I       MARIANA  PINDARU
               namentali,  poliţia   şi  Serviciul  Citiţi  totul  cu  luare  am inte!
                Regele  Ct rol al ll-lea  numeşte portarul staţiei C.F.R. din Oradea...
                 Revin  asupra  materialului  pu­  îşi  doresc  să  le  dea  peu'-xi  eâ  fata   vind  satisfăcut  şi  pururea  jovial,
               blicat  în  nr.  18  al  gazetei  „Că­  lor  i-a  astîmpărat  setea  cu  care   călătorii  aflaţi  în  tranzit.
               lăuza"  cu  cîteva  mici  amănunte   venise  din  văzduhul  european...  Copil  fiind  şi  locuind  la  24  km
               picante  în  coca  ce  priveşte  ate­  Tatăl  fetei,  care  era  ţăran,  a   de  Oradea,  cînd  aveam  prilejul
               rizarea  avionului  in  care  se  afla   cerut  să  fie  numit  ca  portar  în   să  mă  deplasez  cu  trenul,  nu  ui­
               Carol  al  II-lea  pe  un  cîmp   cu   staţia  C.F.R.  Oradea  —  la  sala   tam  —  la  ducere  sau  la  întoar­
               orz...                         călătorilor   do  clasa  I-a.  unde,   cere  —  să-l  privesc  pe  ceferistul
                 Astfel,  părinţii  fetei  care  l-a   munca  lui  se  limita  doar  la  a   care  a  avut  privilegiul  dc  a  fi
               servit  pe  Carol  al  II-lca  cu  apă   permite  accesul  persoanelor  cu   stat printre  cei  dinţii  —  de  vorbă
               din  ulciorul  pe  care  îl  avea  la   legitimaţie  corespunzătoare  şi  să   cu  regele.
               secerat  orz,  au  venit  la  faţa  lo­                       Era  de  notorietate  publică  apoi
               cului  pe  cîmp  şi  s-au  prezentat   anunţe  pe  cci  dinăuntru  despre   împrejurarea  că  ceferistul  al  că­
               viitorului  rege.  Acesta, mărinimos   sosirea   şi  plecarea   trenurilor.   rui  nume  l-am  uitat  —  împreună
               şi  totodată  bucuros  de  pleaşca  ce   Cînd  nu  făcea  asta,  bătrînul  şe­  cu  întreaga  familie,  avea  acces   Bruneţii  noştri  români  se  află  deja  în  „pridvorul"
               îl  căzuse  odată  cu  tronul,  i-a  in­  dea  la  intrare,  în  dreapta,  insta­  la  palat  şi,  încă,  cu  prioritate.  Casei  Evropei. . .
               tri bat  pe  părinţii  fetei  cam  ce  lat  într-un  scaun  cu  braţe,  pri­  CONSTANTIN PREDA
   1   2   3   4