Page 3 - Calauza_1990_20
P. 3
CĂLĂUZA NR. 20 • 1990 Pag. 3
Trenul care pleacă
Primim ou rugămintea de a publica
singur sau raptul
următoarea scrisoare
« I
'Nandru - între adevăr si minciună care coşeşte oamenii
I ’ : *
. Sintem un grup de locuituri ui satului Nandru, pc care domnul ?
| Eugen Evu in nr. 10 şi 11 al ziarului său „Renaşterea Hunedoarei" I din gara Deva
' intr-un yrticol numit „Satul ciupii revoluţie : azi Nandru" ii nu- J
• meşte cri m ultă uşurinţă „emigranţi, asimilaţi şi venetici». De la J
I început ţinem să precizăm că sintem veniţi in acest sat prin că- * Se anunţă înlirzierca cu 00 de m i
J sătorie sau prin cum părare de case. De la început am căutat să * nute a plecării rapidului Berlin —
j ne integrăm cit mai firesc în obştea satului şi 11-am simţit nicio- S Sofia. După cele no de m inute, lu
mea sc îndreaptă spre peron. Nvi se
■ dată că s-ar face vreo diferenţă între noi. Numai că domnul Eu- ' anunţă o nouă întirziere. în acest
j gen Evu se grăbeşte cu etichetele fără să cunoască, sau fără să ţ tim p, prin gara D eva trece vijelios
. vrea să cunoască adevărata faţă a lucrurilor. El vine în satul Nan- . un marfar. Pericol m are...
i dru, trage grăbit citeva concluzii asupra alegerilor şi pleacă la fel | După aproxim ativ 20 dc m inute a-
| de grăbit să scrie un material care nu reflectă deloc realitatea. J parc şi rapidul. Călătorii, încă bui
i Să pornim pe firul relatărilor din cele două părţi ale articolului. > m ăciţi de m ărfarul nălucă — alear
5 Autorul m ărturiseşte că „in cinstea alegerilor, majoritatea su- • gă spre ultim ile vagoane unde îşi
' prefeţelor de porum b au fost deja prăşite manual, prima praşilă J aveau tocurile. Sc pătrunde greu
î liind chiar terminată, iar la cartofi şi cca de-a doua praşilă ma- | Testamentul Ati participat la Festivalul printre ţiganii de pc peron care «Iri
joritar". Nu vi se pare o formulă de tip ceauşist ? Probabil că î-a * TiM —ROCK din 8—9—10 iu gau către geam urile vagoanelor : Co
j scăpat condeiul în virtutea vechilor obişnuinţe cînd cîntn cu multa | lui Petru cel Mare nie a.c. la Timişoara ? lega, cafc !“ „Colega, ţigareta" 1 „Co
I dragoste şi recunoştinţă epoca de aur şi ctitorul ei. Adevărul este . Fotoreporterul nostru Fa- lega, deschide !“.. Trenul pleacă fără
* că la porumb nu s-a încheiat nici la ora actuală prima praşilă iar I (continuare din nr. 19) dislau Gagy vă oferă ima ca toţi călătorii să urce in vagoane.
| la cartofi, ce să mai vorbim. Dacă nu s-ar fi mulţum it doar cu J XII. ginea grupului „AAIAl.A*1. O fem eie în virslă, se prinde cu m i
. relatările celor două gazde, Frenţ Zain şi ruda sa Stoica Gheor- i „După ce Silczta se va dimă- na de o bară a trenului dar nu reu
| glie, şi s-ar fi dus să vadă cu ochii lui situaţia din cîmp, n-ar fi I dula, Prrsia se va birui, Polonia şeşte să urce. Cuprinsă de spaim ă, nu
; căzut în păcatul minciunii ! * se va subgiuga, şi Turcia sc ra IN OM, TATA A PATRU se desprinde şl este Lirită după tren
J Referitor la îm părţirea pămîntului. După ce s-au făcut tabele I supune, apoi adunînd armiile ciţiva metri. Intervin prom pt citeva
fem ei şi reuşesc să o sm ulgă din fa
; si s-a hotărît clar cit păm înt doreşte să ia m folosinţă fiecare fa- ‘ noastre şi fiind păzită marea COPII, A I OST OMORlT ta pericolului... P e o *llă scară a
I milie, spunîndu-ni-se că fiecare va primi jum ătate pămînt produc- | Neagră şi marea Baltică, cu co
• tiv şi jum ătate păm înt mai puţin productiv, membrii comisiei care « răbiile noastre, trebuie mai în- trenului un copil de 12 ani din M e
diaş se ţinea cu o m ină de bară.
O
“ au întocmit tabelele (comisia formată clin : Frenţ Zain, Stoica j tiîiu a propune îndeosebi şi foarte Stoica Fetru, domiciliat in m ină binevoitoare il ajută. Em oţii
Gheorghe, Luca Ghcorghe, Voinea Gheorghe şi alţii) au hotărît J tainic la curtea Franţiei, apoi la Deva, str. M. lCminescu, nr. 92,
j să-şi ia în folosinţă tot pămîntul pe caro îl deţinuseră înainte de | aceea a Austriei, de a împărţi cu angajat la (’.S. Hunedoara — mari. „Opriţi trenul !“ strigă lum ea
ca imperiu iu m c i; dacă vreuna Blooming, a fost oniorît de o disperată. C onductorul sem nalizează
I colectivizare. După ei, bineînţeles, că şi alţi săteni au făcut la fel, * cu toată puterea şi reu şeşte să o-
* era doar dreptul lor. Iar aşa num iţii emigranţi s-au văzut puşi în j din acestea două va primi pro Dacia Brek în l'aţa Spitalului prească bidiviul european. Era â&mi-
| situaţia de a lua păm întul mai puţin productiv, sau al celor de- I punerea (care negreşit se va in- Judeţean... Era ora 22 şi omul nieă. O dum inică m ult prea noro
. cedaţi. Este aceasta oare o atitudine cinstită faţă de oamenii care * iîmpla), măgulindu-să ambiţia şi mergea la serviciu în schimbul coasă...
I de peste douăzeci de ani locuiesc şi muncesc pămîntul alături de | iubirea lor de sine, aiunce să sc de ■ noapte. în numărul următor
' băştinaşi ? . agiutc cu ci pentru a o desfiinţa vom reveni cu amănunte . Profesor OLIVIU SELEŞAN
în urmă şi din sa ace rămasă,
| In legătură cu aşa-zişii fruntaşi ai satului : Frenţ Zain, a fost |
deschizînd cu ca o luptă dc a
| ales mem bru al F.S.N. în primele zile după revoluţie în cadrul . căriea izbindă nu să poate îndoi
| unei şedinţe ce a avut loc în satul .Tosani, unde din J cineva când liosia va avea in a
I satul N andru a participat o singură persoană. -\sta a fost l
' ceea ce domnul Eugen Evu numeşte „om ales dc toţi sătenii". A- * sa stăpânire tot Orientul şi o
mare parte a Europei".
| bia la a doua şedinţă el a fost ales de majoritatea sătenilor. Dar J XIV. Cronică parlamentară
> apoi aceştia au observat că adevărata intenţie a susnumitului era I „Dacă amândouă acele curţi
| ca Împreună cu d-na Bălueşleanu Gabriela, secretară a Consiliului » vor refuza acea propunere a (Urm are din pag. 1) Există indici care ar implica
, Popular, su preia conducerea primăriei din comună. Demascat, îşi | Roşiei, care nu trebuie să ştie direct unele grupări politice, dar
| dă demisia aruneînd vina pe actuala conducere a primăriei. ,
cum să împarte între ele gîlce- se fac încă multe speculaţii, in
; Referitor la al doilea fruntaş al satului Stoica Gheorghe. Nu | virea ,şi a le face să se slăbiască Prima ar fi : ce a fost de fapt clusiv ideea ■ eă întreaga acţiune
( ştim dacă altul din satul nostru a beneficiat mai mult de favoru- , una pe alta, când apoi Roşia manifestaţia din Piaţa Universi a fost un scenariu pus la punct
rile regimului trecut. Oricum mai toată lumea ştie că numitul şf-a I
tăţii ? Rezumind diversitatea pă
de guvern (sau FSN ?) pentru un
j cum părat ARO 244, beneficiind de o adeverinţă falsă elaborată J folosindu-să de un prilej hotără- rerilor în două idei generice vom mobil care este greu de precizat.
toriu, va năvăli asupra Germa
I de conducerea C.A.P. din anul 1980. Şi încă un am ănunt — prie- j nici cu ostile sale cele pregătite, spune că piaţa Universităţii a Să rămînem deocamdată - in
' ten- de braconaj cu Frenţ Zain. fost conştiinţa trează care veghea
pornind totodată şi două flote expectativă pentru că asupra a-
| Cît despre actualul prim ar — Neagu Alexandru, este un om | mari, una de la marea Azof şi împotriva comunismului sau fi cestui aspect extrem de impor
% m ult apreciat de majoritatea locuitorilor comunei Peşliş. Cu toate ! alta de la portul Arhanghel, în tilul aprins la capătul căruia se tant vom reveni cu siguranţă in
| acestea soţia lui a fost am eninţată telefonic in repetate rînduri. | cărcate cu cete de asiatici şi în afla butoiul cu pulbere numit tr-o altă cronică.
mort". soţite spre apărarea lor cu flo instabilitate politică. Eu însă aş In sfîrşit, ultima întrebare care
i lată doar o parte din adevărata realitate asupra căreia dacă i tele înarmate de la marca Nea spune că această manifestaţie n-a mi se pare foarte importantă pen
va mai fi nevoie vom reveni.
avut un caracter unitar, deoarece
gră, şi de la marea Baltică, care,
tru conjunctura actuală este da
i Un grup de „emigranţi" ai satului Nandru trccind pc la marea Mediterană acolo se aflau şi oameni de bună că guvernul a procedat corect
credinţă care doreau din tot su
apelînd la mineri pentru instau
şi pe la Ocean, vor năpădi pe de
Nota Redacţiei. Recomandînd
celor 13 semnatari să publice ■
scrisoarea în gazeta în care au apărut afirmaţiile la care se referă I o parte ele in Franţia ; in vreme fletul binele ţării, dar şi liche rarea ordinii. Asupra acestei în.
lele, profitorii, lefegii oportunis
— aceştia au refuzat. Ni s-a cerut cu tot respectul să o publicăm î când pc de altă parte va fi Ger mului. Această adunare piestriţă trebări — ea însăşi genermd alte-
noi sau să o dăm la ziarul „Cuvintul liber". | mania năpădită. Aceste două ţări nu putea fi o putere, „patosul ei citeva întrebări — să spunem că
O publicăm eerînd scuze colegilor de la Renaşterea Hunedoa- «- biruindu-să, ceialaltă apoi parte revoluţionar" fiind întreţinut ar în condiţiile date cind s-a do
rei. Este vorba doar de un dialog care — poate, sub auspiciile I a Europei va trece lesne şi fără tificial prin mijloace propagan vedit eă situaţia nu este stăpi
celor două gazete, să reaşeze liniştea în sufletele ţăranilor hune- , nici o împotrivire sug jugul Ro distice exterioare, conţinutul de ni lă şi pare că nici nu poate fi
doreni — fie ei „venetici" sau băştinaşi. Acesta trebuie să l'ie ţolul I şiei. .lşa sa poate şi aşa trebui idei al acestei mişcări fiind pină stăpinită de organele în drept
nostru. * subgiuga Evropa. s-o facă, această intervenţie a
i ' FETRU INTÂ1U la urmă extrem de sărac. Şi to fost benefică. Echipele muncito
tuşi, această Piaţă a Universită reşti (unde au fost totuşi mun
ţii a fost sămînţa tensiunilor din citorii capitalei ?) s-au impus
C ronica om u lu i la s fîrş it de m ilen iu ultimile zece săptămîni şi a eve rapid, punind stăpînirc pe neli
nimentelor din 13 iunie.
niştita capitală în citeva ore.
A doua întrebare ar fi dacă Trebuie însă să spunem că nu
Pietonul, victim a frecventă a străzii guvernul a greşit în dimineaţa este normal ca forţele de ordine
interioare să nu opună nici o
de 13 iunie cind a trecut ta cu
răţenia zonei. Aici, răspunsul cred
Omul şi-a căpătat statut de pieton de portocale că este m ai „izolic" şi rosabilul drum ului doar atunci cînd rezistenţă atunci cind sînt ata
în clipa cînd a apărut pe păm înt, şi are... aşa, un parfum ! M ulte au fost traversează şi încă pe trecerile m ar că este simplu : guvernul a pro cate sediile lor centrale. La fel
asta in urmă cu m ilioane de nni. felurile băuturilor, m ulte şi sticlele. Se cate, şi sem nalizate corespunzător. cedat corect încercînd să rein- puţin normală este intrarea In
D e-a lungul tim pului şi-a consolidat com anda şi se repeta com anda, cam A ceşti năpăstuiţi sint rezultatul igno staureze ordinea publică în te
această calitate de pieton, a devenit aşa : ,..,.Adă o sticlă de trei sfer ranţei celor de la volan. Ei, şoferii, dispozitiv a armatei cu citeva ore
suveran al drum urilor, deşi nu prea turi Şi se m al adu ce o sticlă. se cred m ai puternici. meiul reglementărilor legale pe întirziere. Cel puţin ciudat, nu ?
avea cu cine să intre in contradicţie. La acea oră târzie, plini de băutură, Un astfel de incident, cu urmări care le avem. Legitimitatea a- Iată, în această cronică am
Odată, însă, cu apariţia prim ului EL, în soţit de un prieten m ai de su de-a dreptul tragice, s-a petrecut la
m ijloc de transport — c*lul poate flet. au pornit spre Orăştie, dar nu o trecere de pietoni de pe B -dul D e- costcia nu poate fi pusă la în ţ formulat citeva întrebări, dar
struţul sau cin e m al ştie ce anim al m ai la vreo 200 m s-au despărţit. ccbal din D eva. De această dală era doială. Dacă dorim un stat de practic nici un răspuns, ci doar
dom esticit, iar mai apoi autoveh icu Prietenul şi-a continuat drum ul, iar la o oră * dim ineţii, cind forfota drept cu adevărat democrat, a-
lul cu două şi patru roţi — au apă EL s-a răzgindit şi... înapoi spre crâş străzii era la ca • acasă. citeva încercări de punere în
rut şi prim ele conflicte. mă. Şoferul Ciuro* T ovie ..patrula” bu tunei legile ţării trebuiesc res temă Răspunsurile le vom da
In general există o preocupare In starea de euforic în care se afla, levardul cu un autorem oreher al pectate cu sfinţenie şi aplicate în cronicile viitoare, odată cu
pentru respectarea norm elor de cir drum ul i se părea doar o potecuţă l.J.P .l.P .S, 31-HD-5374, Parcase peste fără şovăire sau compromisuri. punerea în lumină a multor un
culaţie şi de com portam ent civilizat şi aşa il şi folosea. D intr-o m argine noapte în alt loc decît sediul coloanei, ghere întunecate.
dar, aşa cum putem vedea zilnic pe in alta. adică m ai aproape de casă şi la O a treia întrebare este, ce a
drum urile publice, m ai există şi d es T raiectoria sa a fost intersectată la acea oră se îndrepta spre garaj pen generat şi întreţinut acţiunea din In încheiere, o interpretare,
tui dintre acei care, ignorând inten un m om ent dat de un autoturism tru a ridica foaia de parcurs. Puţin
sa circulaţie, se m ai cred stăpini aflat în plină viteză. Şi, aşa, chefliul întârziat, era m ai grăbit ea dc obicei, după amiaza zilei de 13 iunie ? dacă vreţi personală a situaţiei
absoluţi ai căilor rutiere. a ajuns intr-un pat de spital, stabi- şi astfel, nu a lăsat să treacă o bătri- Aici ar fi foarte multe lucruri generale politico-sociale. Toate
lin d u -i-se prim ul diagnostic „COMA nică de 09 ani, care se angajase re
D in rîndul acestor im prudenţi se ALCOOLICA” şi ceva fracturi. de spus, de investigat şi analizat. aceste acţiuni de destabilizare
recrutează zilnic pacienţi pentru sp i D in fericire, de această dală a gulam entar în traversare. Şoferul Reacţia a vut un caracter (a- au ca scop acreditarea ideii că
m astodontului era stăpânit de un fals
tale, aglom erând m esele de operaţii scăpat cu viaţă. curaj, poate creat de înălţim ea la ca parent ?) spontan şi cred că, o
şi, de m ulte ori, iau drum ul ^locu — Nu la fel s-a Sntimplat cu Ră- Frontul nu este capabil să con
rilor de v eci”, indurerind pe cei ccan Petru din D eva. Era la cum pă re se afla în cabină, sau m ai plau mare parte a avut la origine o ducă şi în acest fel opoziţia să
zibil, * fost îm pins In nesăbuinţă de
dragi, pe cei apropiaţi. na dintre azi şi m iine. îl prinsese alcoolul ce persista încă in organism . înţelegere greşită a noţiunilor dc cîştige un important capital po
D intre cele m ai recente accidente m iezul nop ţii vizionând un m eci, du B ăuse seara una m ică, sau poate litic. Dar împiedicarea sistem ati
rutiere ale căror victim e au fost im pă term inarea şutului. A poi n por două, astfel că la ora accidentului democraţie Şi libertate care în
prudenţii pietoni, vu vom prezenta nit spre casă pe trotuarul care m ăr avea în sîn ge o îm bibaţio alcoolică accepţiunea unora înseamnă li că a guvernului şi parlamentului
două : gineşte drum ul de centură din m u de 0,34 gram e la m ic. bertatea dc a face orice şi, de să se ocupe de treburile reale
— Inir-una din nopţile trecute, nicipiul D eva. Se presupune că a A şa se face că în acel loc, unde aici, ideea ca poliţia a acţionat ale societăţii româneşti (restruc
m ult după m iezul nopţii, a io st ac vrut să ocolească o băltoacă de pc civilizatul pieton ar fi trebuit să fie
cidentat grav Girjob Ioan din Orăş- trotuar şl a coborît pe carosabilul in siguranţă, a fo st lovit şi şl-a ilegal, abuziv arestînd grupurile turarea economică şi socială)
tie. E venim entul s-n produs p e dru drum ului. A ceastă pătrundere in pierdut viaţa. Un dram de grabă şi un de manifestanţi. Desfăşurarea c- poate duce ţara in r-o criză eco
m ul naţional, nu departe de halta drum , fără să se asigure, deşi era im ens regret din partea şoferului, şl nomică gravă, în haos şi beznă
A urel V laicu. N esăbu itul p ieton îşi o oră tirzie şi traficul slăb ise mult totodată o irecuperabilă pierdere, o vcnimentelor a arătat însă un cu consecinţe tragice pentru şi
petrecuse toată după-am iaza prizi în intensitate, i-a fo st fatală. A fost viaţă curm ată a unei persoane fără aspect mai larg de „nuanţe" ale
restaurantele din Orăştie, G eoagiu- izbit violent d e autoturism ul 4-HD- vină. problemei semănînd mai degrabă aşa greu încercatul popor român.
Băi şi în fin al la Popasul Izvorul 2359, condu se de V enter O lim piu, ca Aşadar, stim ate pieton, pc drum Atenţie domnilor, jocul pe care
Rece, chefuind pină la ora 2,00 din re nu l-a p rei observat ia tim p te p în deşte pericolul accidentării I Fii cu o rebeliune intreţinută de un il faceţi este prea periculos şi s®
noapte. îm preună cu prietenii de pentru a-1 putea feri, accidentîndu-1 prudent, fii cu ochii in patru, cum
pahar bău se bere şi vin, vodcă şi... m ortal. se spune din bătrâni. grup care dorea să preia puterea poate întoarce chiar împotriva
iar vodcă, iar ca să se m ai Îndul Sînt din păcate victime ale străzii prin forţă. domniilor voastre.
cească a trecut-o p e lichior. Lichior şi pietonii corecţi, care folosesc ca TRAIAN B.