Page 4 - Calauza_1990_20
P. 4

CĂLĂUZA  NR. 20 •   1990


                             „Călăuza”  alături  de cititorii  ei                                             Întîmplări  de la casa  cu dame

                                                                                                                (urm are  din  pag.  1)  nu  se  mările  cu  un  altul  mai  ti-
                       Scrisori  despre  sentimente  formidabile                                           larg  dreptunghiular,  între  cinci   năr...  A   divorţat  imediat  că  era
                                                                                                          uşi  cu  furnir  sau  doar  ca  m u ­  m em bră  de  partid  şi  nu  sc  că­
               1  Domnule  redactor,          salon"  n-am  fost  si,  totuşi,  ea   la  C.S.  Hunedoara,  are  doi  copii   taţie.   Doamna   Aura  deschide   dea  să  nu  divorţeze  dc  unul  care
                                              venea  la  mine,   se  interesa  de   —  un  băiat  de  3—4  ani  şi  o  fe­  prima  uşă  din  şirul  celor  trei   fugise  la  capitalişti.  Şi-a  refăcut
                 Sună  ziua !                                               tiţă  de  trei  luni  —  locuieşte  îm ­  aflate  pe  partea  dreaptă.   Mă   viaţa  cu  un  individ,  un  scriitor,
                 C-ă  numesc  Bursan  Gabi,  am   sănătatea  mea,  îmi  dădea  sfaturi                                                   marc  beţiv.  Mi  sc  pare  că  a  scris
                22  c .  ani  şi  locuiesc  împreună   în  privinţa  copiilor.  Şi  uite,  aşa,   preună  cu  părinţii  ei  într-o  casă   lasă  să  intru,  după  care  se  stre­  cîteva  volum e  de  versuri   după
                                                                                                          coară  aproape  pe  nesimţite
                                                                                                                                    în
                                                                            pe  una  clin  străzile
                                                                                              din  spatele
                cu  soţul  meu  —  Zoltan  —  în  O-   am  petrecut  7  zile  împreună  ca                urma  mea...  O  fală  înaltă,  blondă,   care  n-a  mai  tipărit  nimic  sau
                raştie,  str.  Pricazului,  bl.  33.  sc.   două  vechi  şi  bune  prietene.  spitalului.  „Lîngă  pădure",  spu­  cu  chip  copilăros,  părul  tăiat  â   a  tipărit  num ai  poezii  dc-alea,  la
                                                                            nea  ea.
                                                Am  promis  că  ne  vom  lăsa  a-
                A,  ap.  5.                                                                               lă  Mirclle  Mathicu,  şade  intr-un   comandă...  Bea  şi  o  trata  cu  dis­
                  Am o mare  rugăminte  la  dvs. şi   dresele,  dar  emoţiile  despărţirii   Tatăl  ci  a  lucrat  în  cadrul  ar­       preţ  pe  cea  care  mi-a  fost  mamă.
               nu ştiu în ce măsură  mă  veţi  putea   ne-au  subjugat  şi  pur  şi  simplu   matei.  Este  unguroaică  iar  soţul   fotoliu  şi  fumează.  Un  pachet  de   Ii  zicea  „baba  Mar.v“.  Pe   mine
                                                                                                          Kcnt,  o  ceaşcă  de  cafea  şi  o  bri­
               ajuta.                         am  uitat.                    neamţ.  Cam  alît.  Oare  este  su­  chetă,  sînt  lucrurile  care  se  odih­  nu  m-a  băgat  în  scamă  în  pri­
                 Sînt  conştientă  că  ziarul  „Că­  Mi-ar  părea  rău  ca  o  prietenie   ficient ?                                     m ul  an.  Am  terminat  liecid  şt
                lăuza  nu  este  săptămînalul  poli­  atît  de  frumoasă  începută  să  se   încă  o  dată  vă  rog  să  mă  aju­  nesc  alături   de  braţul  ci  lung,   n-am  avut  noroc  la  comerţ  e.i-
                                                                                                          dezgolit  de  mîneca  scurtă  a  blu­
                ţiei  şi  nici  al  detectivilor  par­  sfîrşească  brusc.  Ştiu  că  distanţa   taţi  să-mi  găsesc  prietena.          terior.  Cred  că  "in  picat  si   pe
                ticulari,  dar  mi-am  zis  „Hai,  să   dintre  Orăştie  şi  Hunedoara  este   Chiar  de  veţi  reuşi  chiar  dacă   zei  kaki,  bine  slrînsc  pe  corpul   chestia  cu  tata...  După  anunţa­
                                                                                                          tăiat  ireproşabil  dc  mama  natură
                încerc  marea  cu  degetul".  de  ordinul  cîtorva  zeci  de  kilo­  nu  veţi  reuşi  eu  vă  mulţumesc                  rea  rezultatelor  am  fost  plecată
                                              metri,   dar  credeţi-mă  că  mi-e   anticipat.             sau  dc  Dumnezeu...
                 Iată  problema :             imposibil  să  vin  împreună   eu   Nota  Redacţiei  :  Scrisoarea  Dvs.   Doamna  Aura  îmi  spune   că   la  o  mătuşă  la  Curtea  dc  Argeş.
                 în   dua  de  12  februarie  din  cau­  fetiţa  mea  de  numai  3  luni  să   nc-a  emoţionat.  Ca  şi  întîmplarea   ca  e  Mirela  şi  că  c  dispusă  să   Mi-am  revenit  greu  clin   iovul
                za  unor  complicaţii  —  sarcină   caut  prin  Hunedoara.  Iar  s-o  las   in  sine.   Publicăm  epistola  în   sc  confeseze  cuiva  in  această  d ir   neizbindci.  După  i  lună  m-um
                aşezată  pelvian  —  am  fost  trans­  acasă  cu  cineva,  n-am  cu  cine,   speranţa  că  d-na  Tais  Gizi  va   mineaţă...  Nu  înţeleg  ce  înseamnă   întors  în  Bucureşti.  Mai  bine  n  o
                portată  la  spitalul  municipal  Hu­  căci  sînt  singură,  ambii  părinţi   citi  ziarul  şi  ne  va  telefona  că   a  se  confesa  pentru  eleganta  lată   făceam.  A m   încercai  sc i  livrez
                nedoara  unde  la  17,25  cu  nr.  32   fiind  în  Fălticeni.  a  recepţionat  mesajul.  Oricum,  o   din  faţa  mea,  dar  mă  întorc  că­  ca  desenatoare  tehnică  dar  n-am
                s-a  născut   primul  meu  copil   Şi  încă  un  inconvenient  :  cele   va  căuta  un  redactor  al  nostru   tre  doamna  Aura  şi  mă  înclin  ca   găsit  de  lucru  decit  pentru  doua
                Beatricc-Alcxandra.           mai  proaste  legături  C.F.R.  sînt   care  va  încerca  să  reînnoade  fi­  şi  cum  i-aş  fi  mulţumit  pentru   săptămini...  Apoi  s-a  petrec ut  n -
                 Nefiind  luinedoreană,   nu  a-   între  aceste  două  oraşe.  îm i  aduc   rele  unei  prietenii   dintre  dvs.   prezentare...  lîmplarea  care  m-a  dus  în  pra­
                veam   pe  nimeni  lîngă  mine  în   aminte  că  soţul  meu  trebuia  să   Cînd  vă  veţi  reîntîlni  —  vă  ru­  Reuniri   doar  eu   Mirela.  h m    gul  sinuciderii...  Mama  a  piei cit
                acele  momente.               lipsească  zile  întregi  de  la  fa­  găm  să  no  anunţaţi.   Vrem  să   face  un  semn  eă  pot  să  şed   pe   într-o  duminică  scara  intr-un  o-
                                                                                                                                        raş  dm  nordul  ţării.  Era  vorba
                 Şi  totuşi,  dintre  toate  mamele   brică  ca  să.poată  veni  la  mine   facem  o  fotografie   celor  două   fotoliul  aflat  dc  partea  ceata  tâ   de  nu  ştiu  ce  schimb  de  expe­
                din  maternitate  o  anume  Gizi  s-a   la  maternitate.    mame  şi  celor  două  fetiţe  năs­  ci  măsuţei.  Au  zic  nimic.  /<iu  lor   rienţă.  Ne-a  lăsat  inîneare  pen­
                desprins  din  acel  tot  şi  a  venit   Ce  vă  pot  spune  despre  ea ?  cute  în  februarie,   ca  şi  ziarul   şi  îmi  roiesc  privirea  prin  ca­  tru  trei  zile.  Bărbatul  el  şedea
                la  mine.  Nici  măcar  „vecine  de  Se  numeşte  Tais  Gizi,  lucrează  nostru...        mera  mobilată  modest.  O  cana­  noaptea  pinii  tirziu  şi  mâzgălea
                                                                                                          pea  Jăcută  mai  m ult  pentru   o
                                                                                                          persoană  decit  pentru  doui  un   hirtii  pe  care  mai  apoi  le  rupea...
                                                                                                                                         N-aveam  treaba  lui,  n-avea  trea­
               A t i t u d i n i  - r e a c ţ ii                                                          dulci n  ei  lic inc  eu  un  sin  tu.  c -    ba  mea...  Parcă  nici  nu  mă   ve­
                                                                                                          nil.  o  w a  care  probabil  .ia  la
                                                                                                          bai.  vai.  poate  corespunde  ui! , i'’U   dea...  După  plecarea  mamei,   la
                                                                                i r '  ’
                                ASTAZI DESPi*                                    O                        în  camera  de  alături...    gară  cu  taxiul,  el  a  scos  o  sticlă
                                                                                                                                        de  coniac  pc  care  a  hăuto  în  în­
                                                                                                            Mirela  îşi  stinge  ţigara  fumată
                                                                                  v
                 „Dacă  in  preocupările  sale  spi­  adevărat  artişli.  Nu  li  se  poale   (luiiu  Haţegan)  pa  jumătate  în  scrumieră  şi  se   tregime.  Pe  la  orele  12  a  venit
                                                                                                                                        in  camera  mea  să  beau  ultima
                rituale,   om enirea  ar  consacra   contesta  accaslă  apreciere  unora   —  „Tăria  de  caracter  —  sin­  ridică.  E  chiar  mai  înaltă  decit   picătură   din  sticla  era  bleste­
                p en tru   lectură,  m editaţie,  spec­  ca  :  Iiie  Năstasc, Gică  lingi,  Da­  gura  nobleţe  adevărată  în  lum ea   am  crezut,  elegantă,  blugii   îi   mată.  l.-am  refuzat.  Inii   era
                tacole,  concerte  şi  muzee,  timpul   niela  Silivaş,  M aradona,  Fr.  Vaş-   muri lorilor  —  o  o  floare  rară.   stau  bine  strînşi  pe  şolduri,  par.-   scîrhă  de  el  cînd  il  vedeam  lot
                p ierdu t  cu  com petiţiile  sportivi',   tad,   C alistrat  t'ulov,  Nadia  C'o-   Dar  fără  ea  toată  învăţătura  de   a  fi  ruptă  din  filmele  in  ca: e  le-   cu  bătură  in  nas.  Probabil   că
               atunci  ea  ar  înainta  cu  certitu­  m ăneci  (Alina  Kemenes,  cum  şi-o   pe  lume,  (ol  (alonlul  creator,  e   meile  călăresc   ni ni  bine   ii   nu  mă  suferea  chiar  din  pricina
               dine  spre  îm plinirea  m ultora  din   revendică  u rii  prin  California!!!).  un  sim plu  am uzam ent  egoist.  bărbaţii.-Mă  ridic  şi  eu,  rtingaci,   scârbei  pc  care  o  afişam  şi  chiar
                                                                                                          uşor  penibil,  îmi  spun  numele  şi
               idealurile  sale  de  viaţă.     Indiferent  că  este  vorba  dc  a r­    (Vasilc  Pârvan)                               o  aveam  faţă  de  el.  Se  îmbătase
                 C lasificarea  oam enilor  nu  mai   tist,  ori  dc  sportiv,  pe  lîngă  ta­  Şi  cit  de  bine,  LECŢII  de  a-   Mirela  îmi  întinde  mina  ci  de   bine  de  tot.  S-a  înfuriat  s/  a  în­
               trebuie  făcută  biologic,   după   lentul  indispensabil,  care  csle  o   eest  fel  pol  fi  „audiate"  pe  sta­  marmoră  prin  care' nu  văd  nici   ceput  să  rî.lă  ca   un  bezmetic.
               v îrsta  de  ani  trăită,  ci  axiologic,   condiţie  necesară  dar  nu  şi  su­  dioane,  fără  a  ne  pierde  tim pul   o  vinişoară   de  sînge.  ii  sărut   Mi-a  aruncat  coniacul  in  păr  şi
                                                                                                          mina  şi  ea  mă  întreabă
                                                                                                                                  dacă
               după  bogăţia  de  valori   însuşite   ficientă  a  afirm ării,  fără  m uncă   de  pomană.                              m-a  prins  de  bluză.  Avea  o  mina
               în   conduită".                nu  sc  pot  obţine  nici  un  fel  de   P.S.  Oare  tim pul  risipit  de  că­  chiar  am  i:enit  să-i  iau  un  inter­  marc  şi  păroasă  ca  maimuţele.
                 T extul  inserat  mai  sus  a  fost   roade.               tre  italieni  pe  cele  fi  tem ple  ale   viu  sau  mi-a  fast  ruşine  să-i  măr­  M-am  zbătut  dar  degeaba.  L-am
               publicat  recent   sub  sem nătura   Aşa  că,  trebuie  să  ne  „scoatem   fotbalului  şi  dc  către  întreaga   turisesc  Aurei  că  vreau  o  femeie...   zgirîiat  dar  piuă  la  urmă   m-a
                                                                                                          Nu  mă  grăbesc  să-i  răspund,  o
               d-lui  Victor  Isac  —  cunoscut  om   pălăria"  cu  aceeaşi  deferentă,  a-   lume  în  faţa  m icilor  ecrane,  este   învins.  A m   plîns.  i-ani  spus  că  a
               de  spirit  huncdorcan.        tit  în  faţa  unora,  cit  şi  a  celor­  realm ente  (num ai)  un  tim p  „pier­  privesc,  e  chiar  frumoasă,   pare   voi  zice  mamei  dar  mi-a  rîs  in
                                                                                                          anume  născută  pentru  a-i  face
                 Fragm entul  subliniat  m i-a  stîr-   lalţi.              dut" ?      DORI!  ÎÎOCANICI  fericiţi  pe  bărbaţi.  îi  observ  şi   nas:  „Baba   Marx  va  aprecia
               n it  o  reacţie  de  nedum erire,  su r­  Sportul  înseam nă,   în  prim ul   sociolog    degetul  arătător  aiirnat  neglijent   faptul  că  îţi  fac  un  copil..  Pa  nu
               prindere,  căci  a  considera  că  toţi   rind  ordine,   disciplină,  voinţă,             de  primul  nasture  dc  sus  al  des­  mai  poate  face  şi  voi  două  femei
               cei  care  asistă  la  com petiţii  spor­  caracter  puternic,  curaj,  tenaci­  întreţinerea  chizăturii  bluzei...     trebuie  să-i  daţi  obolul  '(■->  copii
               tive,  n a   fac  altceva  decit  să  taie   tate,  altruism ,  decizie,  luciditate,                                    lui  Ccauşescu..."
               fru nză  la  cîini,  m i  se  pare  o  ne­  stăpînire  de  sine.  Toate  cele  de   vestimentaţiei  O  prind  dc  mî'tni  şi  fără  nici   M-a  avut  aproape  toată  noap­
                                              mai  sus,  cred  că  nu  im pietează                        un  efort  o  aşez  în  fotoliu   de
               cuviinţă,   o  totală  ignoranţă  in                                                       unde  abia  sc  ridicase.  Trec  în   tea.  Mă  lăsa  cîtrra  minute  şi
               ceea  ce  priveşte  rolul  sportului   cu  nim ic  în  „îm plinirea  m ultora   ■   Un  pulover  vechi,  de  culoa­      iar  sc  repezea  ca  un  vu'.tm  asu
                                                                             re  neagră,  îşi  reîm prospătează  cu ­
               în  so cietate!                din  idealurile  ...de  viaţă".  loarea,  dacă  se  spală  cu  apa   în   fotoliul  meu  şi  îi  pun  prima  în­  pra  mea.  N-am  mai  pomenii  aşa
                                                                                                          trebare  :
                                                Că  lucrurile  stau  altfel  dc  cum
                 Cei  care  ne  ducem ,  mii,  zeci  dc   le  vede  d-1  Isac  o  atestă  şi  re ­  care  s-a  fiert  spanacul.  —  Cum  ai  ajuns  aici  ?  Pari  o   foame,  de  femeie  ca  la  insul   a-
                                                                              ■
                                                                                 Daca  avem   o
                                                                                             haină  scăm o-
               m ii,  pe  stadioane  (au  făcut-o  şi   flecţiile  de  m ai  jos,  reflecţii  ce   şată  se   poate   ca  ea  să-şi  revină.   fem eie  după  caic  col  puţin  zece   cela  al  mamei.  Mi  se  părea  ciu­
               an ticii  —   O lim piadele  de  azi   ap arţin  unor  num e  cu  rezonanţă   Sc  trece  p este  suprafaţa  stofei  cu   bărbaţi  dintr-un  grup  de  zece  ar   dat  pentru  că  atunci  cînd  dor­
               sîn t  o  continuare  a  celor  de  ieri),   în  istoria  culturii  şi  a  ştiinţei  u-   o  lam ă  de  ras  sau  cu  o  m aşină   întoarce  privirile  spre  tine,  pe   mea  cu  m ama  în  cealaltă  cameră
                                                                             de  ras  electrică  şi  astfel  l  se
               n u   sîntem   prin  aceasta  m ai  pu­  niversale.           va  conferi  un  aspect  nou.  stradă  ?                    iiu-l  auzeam   să  facă  dragoste.
                ţin   culţi,  iar  din  punct  de  vedere   —  „Sportul  ne  învaţă  să  cîşli-  ■   Scam ele  de  pe  haine  se  în lă ­  Nu-m i  răspunde  imediat.  Scoate   Probabil  făceau  cînd  lipseam  cu
               axiologic  sîntem ,   m ulţi  dintre   găm  cinstit  şi  să  pierdem   în  mod   tură  prin  perierea  cu  un  ciorap   o  ţigară  din  pachet  şi  o  duce  la   dc  acasă.„
                                                                             uzat  de  nailon.  A cesta  se  înm oaie
               noi,  m ai  cîştigaţi  dccît  sem enii   demn".   (Ilem ingway)  in  apă,  se  stoarce  şi  apoi  se  şter­  buze.  Parc  nervoasă.  Aprind  bri­  —  Iartă-mă  Mirela,  dar  aş  vrea
                noştri  ce  n-o  fac.          —  „Tot  ce  ştiu  despre  m orală   ge  cu  el  obiectul  respectiv.  A st­  cheta  şi  parcă  sc  mai  linişteşte   să  te  mai  întreb  şi  eu  ceva...  De
                 A ceasta,  deoarece  nici  cci  pen­  şi  despre  îndatoririle  om ului  da-   fel  dispar  com plet  scam ele  dar   după  ce  trage  primul  fum  pină   pildă,  ai  putea  să-mi  spui  cum
                                                                             se  realizează  şi  o  curăţire  perfec­
               tru   care  m ergem   şi  în  arene,  nu   torcsc  fotbalului).  tă  a  hainei  de  im purităţi.  în  plămîni...  Răspunde  cu   glas   a  fost  posibil  cad e  la  acest  gest
               sîn t  m ai  prejos  decit  m arii  crea­   (A lbcrt  Camus)   ■   Lina  folosită  la  tricotat  nu  se   uşor  lunecat...  al  unui  bărbat  care  to-a  scîrbit
               to ri  de  valori  spirituale  (scrii­  —  „Izvorul  nesecat  al  frum u­  decolorează  dacă  în  apa  cu  care   —■  Sint  bucurcştcancă  şi   aici   atît  dc  mult.  să  ajungi  să   faci
                                                                             se  spală  se  adaugă  puţină  sare
               tori,  filozofi,  muzicieni,  pictori),   seţii  este  sănătatea,  iar  sănăta­  şi  o  lingură  de  oţet.  am  ajuns  pentru  că  aşa  am  vrut.   o  meserie  din  sexul  tău  ?
                căci  şi  dintre  ei  m ulţi  sînt  cu  tea  se  conservă  prin  mişcare".  ■   Cînd  sc  tricotează  un  pulovei   E  o  istorie  întreagă.  Fiecare  om   —  Vorbesc  mult  in  această  di­
                                                                             cu  m ai  m ulte  culori,  pentru  a  nu   are  istoria  lui.  Nu  ştiu  dară  se   mineaţă  poate  şi  pentru  faptul
                                                                             încurca  firele  sc  ia  o  pungă   de                     că,  în  sfîrşit,  găsesc,  mă  caută  un
                                                                             plastic  şi  se  fac  în  ea  atilea  găuri   găseşte  cineva  să  asculte  o  des­  bărbat  care  nu  sc  repede  încă  dc
                       Qhicitul în,  cafea (XHJ                         \    cile  culori  sint.  Se  pun  ghem ele   tul  de  neinteresantă  poveste   a-   la  uşă  să  mă  triniească  oe  afuri­
                                                                             în  pungă  şi  se  scoate  fiecare  fir
                                                                                                          dc vă rată  despre  o  fală  a  cărui
                                                                             printr-un  orificiu.                                       sita  asta  de  canapea...
                                                                                                          tată  a  plecat  în  America,  iar  pe
                                                                                       ANA  VALKRIA
                    Stoluri  de  pasări,  roiuri  dc  albine,  —  înseamnă  bogăţie.   }                  mama  ei  n-a  răbdai-o  sufletul  să   (va  urma)
                    Inel  mai  m ic  —  inscamnă  logodnă  şi  împăcare  atunci  ci ml  e  i
                 la  fundul  ceştii.  Cînd  în  ceaşcă  se  vede  silueta  unei  persoane  în  l
                 robă  —  atunci  e  vorba  dc  judecată.               i
                    Dacă  c  şi  un  m ic  inel,  sau  untd  ceva  mai  măricel,  alunei  c  '  Curiozităţi,  tărimuri  neexplorate   Pestem  HUfla  COCOSUllli
                 sem n  că  judecata  se  va  încheia  cu  o  tranzacţie.  Mai  mică,  dacă  \                           s
                 inelul  e  mai  m ic ;  mai  mare,  dacă  inelul  e  ceva  mai  mare.   I  R edăm   o  relatare  despre  o  peşteră  a-   Bulzeştii  de  Sus.  însă  de  la  etajul   coperit  un  mineral  numit  Dolith.  cu­
                    O  persoană  cu  un  inel  in  mină  şi  care-l  întinde  ca  şi  cînd  ar   flată  in  Munţii  Metaliferi,  mai  precis   şase  începe  o  adevărată  enigmă  a  a-   re  de  fapt  este  o  fosfrită   rezultată
                 vrea  să-l  ofere,  înseamnă  dragostea  din  partea  acelei  persoane.   )   in  partea  de  nord  a  com unei  Bul-eş-   cestei  peşteri.  P rvi  etajul  trei  sc  intră   din  descom punerea  scheletelor.   în
                                                                            lii  de  Sus,  la  28  k m   dc  oraşul  Brad.
                                                                                                          in  peşteră  şi  de  aici  se  ajunge  direct
                                                                                                                                        nivelul  opt  există  două  hornuri,  fie­
                  Inel  rupt  în  două  înseamnă  despărţire;  poate  fi  şi  divorţ.  In  i   Pină  în  prezent  sc  ştie  că  arc  260   în  etajul  şase.  Aici  au  fost  descope­  care,  cu  un  diam etru  de  5  m   cu
                 orice  caz,  o  despărţire  dureroasă.             '   ,   de  m.  însă  $e  bănuia  a  fi   m ult  mai   rite  culcuşuri  de  urşi  şi  anum e  de  o   înălţimea  de  20  m .   Printr-unul  din
                    Formarea  unei  peşteri  în  ceaşcă  înseamnă  ceasuri  de  teamă.  t   mare.  Peştera  are  zece  nivele  şi  ca   specie  numită  Ursul  Peşterilor.  Dc  a-   cele  două   hornuri  plouă,  probabil
                                                                            m ărim e  este  situată  pc  locul  intii  in
                                                                                                                                        este  vorba  d e   un  piriiaş  care  cade  în
                                                                                                          sem cnca,  au  fost  descoperite  şi  zgî-
                    Stafii  de  se  vor  ivi,  —  vise  neplăcute  ai.   ^  aceşti  munţi.  A proape  toate  tiivelele   rieturi  dc-ald  lor  pe   pereţi.  Cel  mai   gol.
                    O  persoană  care  aplaudă  —  înseamnă  imputări  nedreptăţite,  l   duc de afară  spre interior,  exceptîn d  nl-   bine  însă  a  fost  conservat  un  scîiefet   în  continuare,  această  peşteră   îşi
                                                                            velele  7  şi  9.  Pină  la  etajul  opt  ea
                    Păianjenul,  e  sem n  de  trădare  şi  proces.      >  este  fosilă,  iar  de  aici  încolo  începe   c7e  urs.  în  sala  a  treia  a  acestui  nivel   păstrează  cu  incăpăţinarc   enigmele.
                                                                                                          a  fost  descoperit  un  alt  schelet  p re­
                    Păianjenul  tăiat  în  două,  sau  chiar  fără  picioare,  ori  uneori  i   activul.  Un  piriiaş,  ce  vine   dinspre   cum  şi  alte  fragm ente  de  schelete  bi­  Poate,  cititorul  mai  tîtiăr  va  dori  d e z­
                                                                                                                                                acestora  după  cum  afirmă
                                                                                                                                        legarea
                 prins  înlr-o  plasă,  înseamnă  picirca  necazurilor;  slăbirea  acestoi  i   muntele  Găina„  îşi  poartă  apele  prin   ne   conservate.  Sc  bănuie  că  odată,   speologul   francez  N obert  Casierei  :
                 necazuri  sau  nimicirea  lor.                         ,   nivelele  opt  şi  zece  Etajul  nouă  fiind   cînd va,  nivelul  şase  comunica  cu  e x ­  ,.P e  căi  inguslc.  la  fapte  m a ri44.  Dar,
                                                                            mai  in  slînga  nu  este  atins  de  pirita-
                                                                                                                      peştera
                                                                                                                             era
                                                                                                                                 locuită
                                                                                                          teriorul,
                                                                                                                 dar
                                                                                                                                        adăugăm   noi,
                    Copac  doborît  înseamnă  pim lerea  unei  fiinţe  dragi.   1  şui  acesta.  Prin  nivelul  zccc  apa  lui   numai  de  urşi.  Poate  cinci va.  un  te m e ­  .viaţa.  fără  să  vă  periclitaţi
                                                                            iese  la  lumina  zilei.  Cum  aceasta  este
                                             M U S T IT Ă   C A N T  ACU ZI NO.   \  descrierea  în  mare  a   peşterii  Iluda   rar,  va  elucida  enigm ele  din  Huda   GRUEŢ  CONSTANTIN
                                                                            Cocoşului  cum  îi  spun  localnicii  de  la  Cocoşului.  în  etajul  nouă  a  fost  des­  Brad
                            •   C Ă L Ă U Z Ă    •                     Colaboratori  externi  ai  „Călăuzei"  :  Petru  Jurj
                     Gazetă  independentă  de opinie şi  informare.   (Detroit,  S U.A.),  Emilia  Gurschi  (Ghişinău),  Nicolas   Semnatarii  materialelor  publicate  în  pagi­
                     Redacţia  şi  administraţia  i  2700  Deva,  str   l’ăndaru  (Paris,  Franţa).                     nile  jurnalului  nostru  poartă  întreaga  răs­
                 Avram  lan<?u,  bloa  H-l,  etajul  I,  telefon   de   Acest  număr  a  fost  tipărit  de  prietenii  noştri  tipo­  pundere  pentru  conţinutul  acestora.
                 noapte  şi  de  zi  1  55 45.                     grafi  i  Pena  Nicolae,  Otvos  Ioan,  linotipişti.   Doina   3 Aşteptăm  cu  încredere  scrisorile  cititorilor.
                                                                    Roşu,  Borza  Adalbert.  paginatori. Iepure  Dorin,  zinco­
                     Tiparul  i  Tipografia  Deva,  str.  23  August   graf.  Mihăicş  Nicolae  sterolipar.  Biro  Emcrik  şl  Oni-   Luăm  în  considerare  şi  anonimele,  cu  con­
                 nr  25 7                                          ga  Cristian,  rotativă  şi  maistrul  Popa  Ionel.  diţia  să  reflecte  adevărul.
   1   2   3   4