Page 2 - Calauza_1990_21
P. 2
Pag. 2
CĂLĂUZA nr. 21 — 1990
Frumuseţea şi sexul „In grupul nostru canadian avem :
(urmare din pag. I-a) devenit uşor cinică atunci cînd rom âni, unguri, ruşi, germ ani, paragueni,
loasa, ştii ce a făcut ? un bărbat încerca să mă aibă.
— Nu. Chiar şi acum am impresia că
— I-a dat cheia de la cămă atunci cînd mă culc profesional chinezi, filipinezi, olandezi cu toţii
ruţă şefului ei, un ins gras şi cu un bărbat îmi bat joc de el,
chel. A intrat peste mine şi pînă fac ce vreau cu el, îl obosesc, reprezentînd douăsprezece religii
seara n-am mai scăpat din inîi- îl fac să-mi spună cuvintele pe
nile lui. Un libidinos ca ăla n-am care le-am dorit toată viaţa de
mai văzut. Idi-a făcut mărturi la un singur bărbat. Am citit de In cursul lunii iunie in ca care să ştie să pună bazele unei da un calificativ foarte bun ţării
siri complete că are o nevastă la doamna Aura o carte de-a drul programelor de evangheli noi revitalizări economice. A- voastre. Fiecare trebuie să-şi im
mai bălrînă ca el cu 10 ani şi că lui Freud şi cred că sînt desti zare ne-a vizitat oraşul un grup ceasta va fi un beneficiu pentru pună o calitate superioară. Aşa
ar divorţa imediat dacă sînt de nată a exista ca o femeie cinică, de douăzeci de credincioşi din toţi oamenii. Insă va trebui să că în ţara voastră va trebui fă
acord să vin la el. Mi-a spus una care nu poate să rămînă Canada, condus de evanghelistul fiţi foarte grijulii cu cei care cută o cu totul altă educaţie.
că mă va ţine ca pe un înger lingă un singur bărbat, una care ZlNN FRED, în viaţa de toate vin să vă ajute. Din nefericire Mulţi vor trebui încurajaţi pen
in ramă, nici măcar nu se va să crească prunci, să spele va zilele fiind om de afaceri. în ţările vestice, dumnezeul lor tru a fi educaţi în universităţi
atinge de mine decît atunci cînd sele, să-şi plimbe bărbăţelul pe Rugat să adreseze cititorilor este banul. Şi unii vor veni doar din alte ţări, cu precădere în
o să am chef de el... centru sau prin Piaţa Universi noştri cîteva cuvinte, iată ce ne-u ca să găsească o recompensă fi S.U.A. Un alt lucru foarte im
M-am jucat puţin ca şoarecele tăţii... Văd că nu reacţionaţi nici mărturisit: nanciară. De aceea zic, aveţi portant este credinţa în Dumne
cu pisica, am umblat pentru pri Intr-un fel. Nu vă revoltaţi, doar — Reprezentăm douăsprezece nevoie de un conducător care zeu. Fiecare naţiune puternică
ma dată cu picioarele încălţate sinteţi bărbat ? biserici, ca de exemplu baptişti, să iubească poporul şi mai ales din istoria umană, începînd de
prin inima unui bărbat. Mi-am — N-o fac, Mirela, pentru că unitarieni, i-eformaţi, mormuni... căruia să-i pese de el. Şi ne-am la evrei, apoi Imperiul Roman,
dat seama că frumuseţea mea acum sînt doar reporter... Canada este o ţară multicultu- bucura să găsiţi cu adevărat o Spania, Anglia, S.U.A., au găsit
(după unii ieşită din comun) şi — Şi crezi că dacă îmi dau rală. In grupul nostru avem: cale mai bună de a trăi. Oame bunăstarea in principiile de cre
sexul sînt două arme care pot blugii jos de pe mine şi mă dez români, unguri, ruşi, germani, nilor le trebuie mîncare şi lucruri dinţă. Ei s-au închinat lui Dum
să-i îngenuncheze pe toţi bărba brac, ai să poţi rezista ? paragueni, chinezi, filipinezi, o- ca să poată cumpăra. Acesta nezeu iar el i-a binecuvînlat ca
ţii din lume... S-a petrecut o — Eu ştiu... landezi, asta ca să numesc nu este un motiv foarte serios ca naţiune. Acum în timpurile mo
schimbare în sufletul meu, am — va urma — ei să lucreze din greu. Toate derne, cetăţenii din Canada şi
mai cîţiva. Toţi sîntem una, în recoltele pe care le strîngeţi tre
numele lui Dumnezeu. S.U.A. au atît de multe lucruri
Sfaturi practice — Ne-aţi mărturisit că înainte buie să meargă mai întîi în ham materiale îneît unii dintre ei au
barul poporului, apoi, la export.
de Revoluţie ştiaţi foarte puţine Trebuie să învăţaţi să le daţi încetat să se mai închine lui
GEAMURILE. Relele de pe s-a dizolvat putină sare. lucruri despre România. Ce cre
geamuri se îndepărtează frecîn- MIROSUL NEPLĂCUT DIN deţi şi ce puteţi spune acum şi un aspect comercial plăcut. Dumnezeu. Şi de aceea, puterea
du-le cu o cîrpă înmuiată în o- BUCĂTĂRIE se îndepărtează tur- despre acastă ţară 2 Fabricile voastre trebuie moder naţiunii noastre a intrat în de
ţct esenţă sau în apă sărată, apoi nînd cîteva picături de oţet pe — Am fost confruntat cu o nizate şi oamenii trebuie să în clin. Alte ţări, precum China,
se şterg cu o cîrpă uscată. Fe plita încălzită a sobei. mulţime de informaţii din cauza veţe să lucreze în pace. Iar cel care a început să accepte Evan
tele de var se îndepărtează uşor IBRICUL DE CAFEA se cu
folosind o soluţie din apă şi oţet. răţă uşor dacă se fierbe în el misiunii pe care o facem acum. care face lucruri mai multe şi ghelia, vor fi în viitor noile pu
Pentru a îndepărta muştele de pe apă curată în care se pune o felie Peste tot am văzut strădaniile mai bune să fie plătit mai bine. teri economice. România poate
geamuri se foloseşte o soluţie de de lămîie. voastre pentru refacerea econo Pentru că în acest sistem, esen avea acelaşi privilegiu. Alegerea
apă şi petrol, la spălat. STICLELE se curăţă foarte bine mică şi de structură. Aveţi în ţială este calitatea. Şi cînd lu o faceţi voi.
spate cincizeci de ani de lume
CADA ŞI CHIUVETELE pot fi spălîndu-se cu o soluţie de aţă, comunistă, ca o povară. Acum mea din vest va şti că România A consemnat :
<■urătate bine prin frecare cu a- oţet, sare şi amoniac. m a r ia n a p â n d a r u
moniac sau oţet încălzit în care ANA VALERIA aveţi nevoie de un conducător produce mărfuri do calitate va
/ / a s
Pe urmele materialelor publicate ' 7 / * ' /"" (? -2 o ✓ 'O / / otsJ , )/O J
^ < 5 t / v / u
- 7
- • ' /
y O l)
In urma scrisorii deschise a- nea de a reverifica o serie de Tot în ceea ce priveşte cazu Ia ) o /Ş /< A 7 Z /A A A? /V UJ
dresate de către gazeta „Călău aspecte privitoare la cazurile rile generalilor Nuţă şi Mihalea CaJ a
za" domnul general-coloncl Vic generalilor Nuţă şi Mihalea, — tînărul participant la Revo
tor Stănculescu, ministru al A- despre care cititorii noştri ştiu luţia din Decembrie 1939 care a
părării Naţionale, redacţia noas că au fost arestaţi pe teritoriul publicat în nr. 19 un incitant ar (cro'2 > // A / / / . o A //■€*.<. ' )
tră a fost vizitată de doi ofi judeţului Hunedoara. ticol, ne-a prezentat un nou ma
ţeri superiori din M.A.N. care Aşteptăm eu încredere rezulta terial pe care îl publicăm mai / V , v ; , i v o / /> a/ 2> / / ^ c/J, / /
ne-au mărturisit că au misiu tul primelor verificări... jos.
/^/ c m / y /<?- S-S / < 3 0>
„De ia capătul celălalt ai firului ni s-a adus la
cunoştinţă că intr-un loc pe caro deocamdată nu-l Revoluţia v-a adus libertatea. Acum. muncind cu hărnicie, în-
chinindu-vă lui Dumnezeu cu toată inima, mintea şi sufletul vos
putem da publicităţii, au aterizat două elicoptere..." tru, el vă va binecuvînta pe voi şi ţara voastră.
Cunoscînd fiecare piesă de şah, ruia i se raportează de prinderea ore şi jumătate apare la Deva un
să urmărim cum a decurs parti celor doi generali. elicopter fantomă.
da. De la U.M. 01719 unde Se aflau Aici să facem o mică parante
Elita condusă de generalii Nuţă arestaţi cei doi se ia legătura cu ză. Oficialităţile au afirmat că e-
Constantin şi Mihalea Velicu, îşi M.A.N. unde răspunde generalul licoplerul care a venit la Deva
indeplineşte misiunea de repri Chiţac. după cei doi generali, se afla în
mare din perioada 17—21 decem Aici trebuie să facem următoa misiune prin apropiere şi că a
brie 1989 de la Timişoara cu suc rea precizare : generalul Nu fost dirijat spre oraş. Dar, des
ces. ţă, foarte revoltat îl cerea me coperim că de fapt el, urma un
Deşi ştiu că guvernul lor a că reu pe generalul Guşe, afirmînd plan dinainte stabilit. Ordinul
zut, ştiindu-şi misiunea încheiată, că acesta ştie de ei, că ei sînt de generalului Ortopan a fost ca e-
pe data de 22 decembrie, fac ro partea manifestanţilor. licopterul să se întoarcă pe ace
cada. In loc să fugă peste grani Dacă luăm în considerare afir laşi traseu pe care a venit.
ţă, aflindu-se la doi paşi de ea, ei maţiile generalului Nuţă, reiese Cu aproximativ 15—20 minute
fug la Arad, iar de aici, cu rapi că ei au condus o lovitură de stat, înainte ca elicopterul să decoleze
dul 22 Panonia, spre Bucureşti. ci nu încercau înăbuşirea unei de la U.M. 01719, cu cei doi gene
La cine oare trebuiau să se pre revoluţii populare. rali, la C.J.F.S.N. sună un tele
zinte ei, pentru a raporta misiu Pentru a se verifica cele spuse fon (din miile de telefoane care
nea îndeplinită ? Atît pentru cei de generalul Nuţă, se ia legătura veneau în acea perioadă — toate
de la Bucureşti cît şi pentru ei telefonic cu M.A.N., unde aşa anunţîndu-ne că formaţii de cîte
apare o mutare surpriză la De cum am menţionat a răspuns ge 3 sau 5 elicoptere survolau dife
va. Matul pare aproape inevita neralul Chiţac. Prima reacţie a a- rite teritorii). Cel de la capătul fi
bil. Deva, devenită celebră prin cestuia la auzul că la Deva se află rului ne aduce la cunoştinţă că
şcoala de gimnastică, avea să con sub arest generalii Nuţă şi Mi într-un loc pe care deocamdată Oameni înelinati spre pămîntul atotcuprinzător al morţilor
semneze o altă pagină de istorie. halea a fost : ELIBERAŢI-I. Du nu-l putem da publicităţii, au a. Revoluţiei... Foto : LADISLAU GAGY
Aceea de a-i avea prizonieri pe pă care a revenit şi a spus că de tenzat două elicoptere. După cir
cei care reprezentau cele mai im ei se va ocupa generalul Ortopan, ca cinci minute de la decolarea
portante piese ale Revoluţiei Ro care a dispus să fie ţinuţi sub pază elicopterului de la U.M. 01719
mâne. la arest pînă la noi dispoziţii. Deva, telefonul sună din nou şi ! Semnai Despre (ne)plata J
La Deva va fi un proces ce va Cunoscînd miza celor doi ge aceeaşi voce ne aduce la cunoştin
face din nou înconjurul lumii. Dar nerali, dar şi pericolul ca aceştia ţă că a mai aterizat un elicopter
să nu ne grăbim, ci să urmărim să fie judecaţi la Deva, Bucu- şi că se văd mişcări de oameni ! pensiilor la ţârani !
mutările petrecute la Deva. reştiul pregăteşte mutări decisive. dintr-un elicopter în altul...
De la C.J.F.S.N .se ia legătura Pregătesc sacrificiul reginei. Aşa (va urma) I Cu 1 februarie a.c., conform Dccretului-Lege nr. 53/90, cuan- |
cu nou guvern provizoriu. Se vor se face că din ordinul generalului î tumul pensiilor membrilor cooperativelor agricole s-a majorat dc »
beşte direct cu dl. Ion Iliescu, că Ortopan, după aproximativ patru DIONISIE IMAVROCORDAT | la 60 lei la 500 lei. Deci, de la această dată (exceptînd pensiile |
• care înainte erau sub 60 lei lunar, aşa numite „pensii suplimen- ‘
| tare" de 10,18 şi 20 lei, ce batjocură !) cea mai mică pensie este |
Unde sînt cele două statuiete de pe Cetatea Devei? J de 500 lei, lunar. Toate bune, dacă nu s-ar fi moştenit un obicei J
vechi, acela de întîrzicre a plăţii pensiilor. Deţinem date certe eă |
I majoritatea beneficiarilor, pînă la această dată, nu li s-au plătit |
Pe cînd eram copil, în faţa Prin anii 1945—1946 — la ve Pentru importanţa pe care o pensiile decît pentru o lună, cel mult două, adică pe lunile mar- J
Cetăţii Deva (partea dinspre o- nirea comuniştilor, aceste statui aveaua în locul indicat de pe I tic şi aprilie. Şi cînd te gîndeşti că sîntem în pragul lunii iulie, |
ra.ş pe la mijlocul ridicăturii), se au dispărut de la locul lor. Ca Cetatea Devei — propun ca dom * nu poţi să nu te întrebi, cine încurcă lucrurile ? Casa dc pensii ? *
aflau două statuiete în alb de lea de acces care te conducea nii din conducerea muzeului să I Sau mai exact cei care îşi ţin scaunele aici ? Mai întrebăm, nu I
statura unui om. Una prezenta pînă la ele — a fost năpădită strîngă şi alte mărturii despre sînt asigurate fondurile necesare pentru a se face aceste plăţi ? *
pe Sfînta Fecioară Maria iar a de buruieni şi încetul cu înce acele statui, să le identifice şi * Se parc că nu asta-i baiul. Bani ar fi dar, oamenii sînt uneori I
doua, cred, pe Maria Magdale- tul a dispărut şi ea. să propună muncipalităţii ca ele | greoi în luarea măsurilor la timp. Să sperăm că acest „semnal" J
na. Cam aşa îmi amintesc... Cu ani în urmă, vizitînd mu să-şi reia locul, deoarece repre * va face ca întîmplarca de pînă acum, să nu mai persiste. Să ne |
In tot anul, la înviere, lîngă zeul Deva şi împrejurimile, mare zintă un adevărat simbol pen | gindim la părinţii şi bunicii noştri, să ne aducem aminte că ci au I
aceste statui se aprindeau lumi mi-a fost mirarea să descopăr tru Cetatea la poalele căreia au J fost lipsiţi vreme de mulţi ani, de nişte drepturi, într-un regim J
nări de către localnici. Nu ştie printre diferite pietre cu inscrip murit sumedenie de răsculaţi... tulbure. Acum, să dovedim că avem democraţie şi că o respectăm. I
nimeni cine le-a pus acolo şi ţii şi cele două statuiete. Sau PETRU JURCA I T. ILINA
cînd anume... cel puţin aşa cred că ele erau. pensionar din satul Roz
