Page 1 - Calauza_1990_23
P. 1
Cronică parlamentară
S aptum ina p arlam entară de la feri in exclusivitate intr-o cro dialog intr-un clim at de toleran
acest început de lună caniculară nică viitoare cînd vom încerca ţă reciprocă astfel ca mom entul
a fost m arcată de o ,,răcorîre“ să com entăm atît situaţia de an de criză să fie depăşit fără a
a atm osferei din A dunarea De sam blu referitor la problem a n a antrena şi sferele de interes ex
putaţilo r, tensiunile latente, ce ţională, cit şi conţinutul unor terioare Parlam entului.
m ocnesc de aproape trei săptă- documente. Ce s-a întîm plat totuşi în a-
m îni au iru p t la o intensitate Cu acest prilej trebuie să re ccastă săplăm înă în A dunarea
m oderată. Este vorba desigur de m arcăm faptul că această ten D eputaţilor ? Mai întîi trebuie
presiunile ce le exercită reciproc siune nu se atenuează, ci dim să rem arcăm faptul că parla
cele două grupări aflate intr-un potrivă, zi de zi sc adaugă noi m entarii şi-au in trat pe deplin în
veşnic dialog. deocam dată ne elem ente care sporesc „arsena
constructiv : U.D.M.R. de o p ar lul" celor două tabere. Este ne atribuţiuni, conştienţi se pare de
te şi A.U.R. de cealaltă parte. cesar ca în A dunarea D eputaţi DUMITRU ARMAŞESC U
D ar, la acest „duel" nc vom re lor să se găsească calea spre (C ontinuare în pag. a 4-a)
0 telegramă a lui Stalin primită de studentul Lazăr Trai an
Un secret dezvăluit după 60 de ani
S ta lin şi... r a p o r tu rile s a le de „ b u n ă
v e c in ă ta te " eu R o m â n ia
Da 5—6 ani după m oartea lui ului în care erau incorporate NA a fost obligata ca in proxim a
Denin, Stalin a emis pretenţii cele două provincii rom âneşti. dum inică după deces, să-i po
cu privire la ocuparea B asara M edicuţ G uţu nu mi-a vorbit m enească cu stăruinţă prenum e
biei şi Bucovinei (fără ţinutul nimic cu acea ocazie despre Ţ i le „m arelui decedat, IOSIF"
Herţei). nutul Iferţa (colţul de nord al Preotul T raian M arcu Ulpiu
Moldovei, care nu fusese nici MOSIC (m ort în 1984, cu atîtca
A şadar, ne aflăm în jurul
anilor ’30. P retenţiile au fost e- odată sub ocupaţie rusească). prenum e curat rom âneşti spre a
m ise prinlr-o telegram ă prim ită Sîntcm în anii '40. nu putea fi m aghiarizate) din
de studentul în drept, Lazăr N ota ultim ativă a U.R.S.S.-ului Petroşani, a făcut execuţie şi,
T raian, angajat la TELEGRA din 26.06. 1940 a fost urm ată de practic, nu l-a pom enit, pentru
FU L din Bucureşti, ajuns între două consilii de coroană, prezi- dublul considerent şi-anum c că,
1952—'54 ca ju rist la Contencio pe de o parte, n-a înţeles să
sul S.A. Sovrom cărbune din JUMĂTATK DE VEAC pom enească un geniu al crim i
P etroşani .ocazie cu care mi-a DE LA OCUPAREA nalităţii, iar pc de altă parte că
îm părtăşit această îm prejurare. UASAltARIEI, A BUCOVINEI in parohia sa, cl s-a considerat
Firesc, cl a predat telegram a SI A ŢINUTULUI HERŢEI patriarh.
şefului său ierarhic, iar acesta, date o zi mai tîrziu de Ca rol II, O are de-aicj să i se fi tras
Siguranţei statului. Ambii sala în finalul cărora, şase persoane cele pătim ite după 09.06.1959 ?
riaţi au fost atenţionaţi să nu — printre cave şi Silviu Drngo- CONSTANTIN P R E D \ Gazela noastră vă prezintă pe una dintre cele mai fiiimoas,.
spună nim ic, faptul fiind consi m ir — au fost pentru rezisten (Continuare în pag. a 2-a) femei din Tim işoara. S-o chemăm, in vizită, pe la... Deva ?
d erat ca un secret extraordinar. ţă (mobilizare).
A stfel, îm prejurarea a răm as R aportul fiind de num ai 6/26,
necunoscută publicului rom â cele două provincii rom âneşti J_a Sp US m a Jio an ei Că e
nesc. Mai departe, nu se ştie ce — plus Ţ inutul Ilcrţa — au fost jntimplări de la casa cu dame
S-a m ai întîm plat cu telegram a. cedate fără acordarea tim pului
P rin anii 37, dr. G n u — b a necesar pentru evacuare. s tu d e n ţia m ed ic in ă v e te r in a r ă ... ”
sarabean —, decedat in anii tre Era prologul am putării Ro
cuţi în Deva la virsta de peste mâniei. 5. Farmecul Mirelci csie atot cealaltă prinţesă a voastră, pc.
80 de ani ,a fost trim is Ia .Pa în prim ele zile ale Iui m artie cuprinzător. Pentru o secundă, Lila...”. Mircla sc desprinde eu — Dă din mîinilc arnindouă
ris pentru specializare. Nu mică 1953 Stalin a decedat. Nu ştim a lehamite. După care soarbe din
i-a fost surpriza cînd a văzut nici astăzi, de unde şi pînă unde am o ezitare... După care spun : lene sau eu regret din braţele eajea şi zice :
mele. îm i dau scama că am su
m ai m ulte hărţi de-ale U.R.S.S.- BISERICA ORTODOXA ROMA „Ştii, aş vrea să o văd şi pc — Toţi bărbaţii care trec prin
părat-o. Pielea ci mi se parc că camera mea — au această im
a devenit brusc rece. Se retra presie. Oare dc ce ?
ge in fotoliu. Pare a fi Intr-un — Probabil că ai farmecul tău
III. Serialul nostru moment dificil... O întreb, cu care. îl face chiar şi pa cel mai
răutate :
urîţcl — după ce te-a atins să
— Doar nu tc-ai îndrăgostit sc creadă Alain Delon.
Frumuseţea pătrunde de mine ? (Continuare în pag. a 2-a)
în casă odată cu RĂSPUNDEM CITITORILOR CU PRIVIRE LA
spioana Medierea afacerilor între
3. Andrcvv Neil era însoţit dc o firmele româneşti şi străine
li nară fem eie, po num e Renuka.
„Aceasta, din cînd în cînd m er
După apariţia, în num ărul tre
gea Ia toaletă şi cu m -am gîndit cut al gazetei noastre, a artico deosebit pe care îl acordă d ru
im ediat să profit şi să mă ataşez mul către privatizare şi economia
de cl. Ceea ce am şi făcut. M-am lului „CHAMBER există şi vă aş de piaţă pe care l-a proclam at
apropiat de cl şi i-ar* şoptit la teaptă» am fost inundaţi cu scri G uvernul legal al României, în
u re c h e : „Vă găsesc extrem dc sori şi telefoane din partea citi recenta şedinţă com ună a celor
seducător". Cred eă aceasta a torilor noştri. Unde îşi are sediul două cam ere parlam entare.
avut asupra lui efectul unei bom „Cam era de com erţ şi. industrie" R ăspunsuri la toate întrebările
be. Eram convinsă că dc fapt este Deva (denum ită în engleză ce ni s-au pus nu avem nici noi,
un m ediocru, dar pentru m ine cl „C ham ber of comm erce and in . pînă în prezent, însă am căutat
avea seducţia caic îmi dădea dustry“), unde vor avea loc de totuşi cîtcva îndrum ări. Ele ne-au
puterea" m ărturiseşte Pamclln. m onstraţiile practice cu micile fost date de Dl. ing. Romulus
Pe cînd prietena lui Andrew maşini agricole care vor fi im
Tim ar, directorul Bazei 20 Sime-
petrecea la m asă, Pam clla se a- portate din Iugoslavia, care este
propie şi-i spune „Ce mică este data precisă a acestor lucrări rin — unitate care urm ează, să
prim ească utilajele respective şi
lum ea ! Noi avem un prieten co pentru ca Ia ele să pontă asista
să efectueze experim entele în
m un" şi repede ii propune „A- cil mai m ulţi ţărani hunedoreni
fata ţăranilor „Prin telex — ne-a
ccst prieten cinează m îinc cu m i — sînt num ai cîtcva din întrebă
spus Dl. director — am luat le
ne, poţi să vii şi tu cu noi“. P a rile caro ne-au fost adresate dc
gătura cu reprezentanţa din Bu-
m clla dă astfel a doua. lovitură : cititori. în m ultitudinea acesloi
(Continuare în pag. a 2-a) întrebări spontane ale oamenilor, R N OVIDIU
ALBINA redacţia noastră a văzut interesul (Continuul c in pag. a 3-a) (
