Page 2 - Calauza_1990_23
P. 2
Pag. 2
CALÂUZA Nr, 23 • 1»Î)0
ÎNTÎMPLĂRI DIN COMUNISM
MOI SI GRASUL Trei zile arestat în Polonia
Cu ani iu urm ă, arhitecţii au prim it ordinul recurgă la adevărate scam atorii financiare,
de a proiecta cu zgircenie blocurile ce urm au pentru a putea perm ite finalizarea unor an P rin anul 1982 Ion T. abia Cum n-a fost chip să fiu crezut,
a 11 construite de-a lungul bulevardelor care sam bluri arhitectonice de care să nu trebuias term inase arm ata şi nu prea ie am fost dus la sediul Poliţiei
m archeaza inim a şi arterele oraşului nostru. că să roşim aşa cum se intîm plă in cazul car şise de pe lingă casă. Poate şi din G dansk şi interogat. S-a
P rin tot felul de artificii, uneori riseîndu-şi tierelor Dacia sau Bejan. din această cauză, im ediat, i s-a luat legătura şi cu o persoană
chiar şi slujba, aceşti artişti ai construcţiilor în această situaţie — a r fi păcat să ne batem făcui dor să vadă lum ea. Zis şi de la C onsulatul rom ân. în a-
au reuşit să proiecteze nişte construcţii, care joc de aspectul frum os al bulevardelor ce con făcut. T inăr de acţiune in 1982, cest sediu, am fost considerat
prin jocul de linii, dc goluri şi planuri au reu stituie vitrina oraşului — m ai ales că închide vede Cehoslovacia, ajunge în o- ca la arest. în cele trei zile, am
şit să creeze un ansam blu arm onios, care a rea balcoanelor nu se m ai justifică prin lipsa raşul de aur, la Praga. Un an fost m ereu întreb at ce intenţii
stirnit adm iraţia şi invidia unor turişti din de căldură. mai tîrziu, Ion T, ajunge in Po am, de ce am intenţionat să
ţară, ba chiar .şi din alte ţări cu tradiţie în a- Facem deci un apel la toţi cei care iubesc lonia. Itinerariul stabilit, nu este vizitez acest oraş, p rin tre altele,
cest dom eniu. oraşul în care locuim, să nu perm ită închide întim plător, ci cunoscut de la am fost întrebat şi ce s-a petre
Desigur, aceste jocuri ale fanteziei, pentru a rea balcoanelor din clădirile ce se înşiră în plecare. în tre oraşele prin care cut în Valea Jiului cu cîţiva ani
fi concretizate m am bianţa citadină, au avut lungul principalelor artere ale Devei. a trecut, s-a num ărat şi Gdansk, în urm ă. După trei zile de a-
nevoie de efortul constructorilor. Efortul s-a Sa iacem deci astfel, .incit, noi, locuitorii, să unde, pe atunci, se făcea bine rest, mi s-a spus că trebuie
m anifestat nu num ai pe plan fizic, ci şi finan ne m îndrim cu oraşul nostru, iar oraşul la rîn- sim ţită prezenţa „Solidarităţii" să-mi continui drum ul la V ar
ciar, deoarece faţadele deosebite erau conside dul său, să fie m îndru do locuitorii săi. lui Lcch W aiesa. Ion îşi am in şovia şi de aici, direcţia acasă.
rate un lux, iar banii erau picuraţi cu parci teşte : „Era într-o zi din vara Sigur că nu am făcut altfel,
monie. Astfel, constructorii au fost obligaţi să P rim ăria m unicipiului Deva anului ’83. Ma aflam de cîteva m -am supus ordinelor date, dai
zile în Polonia şi ajunsesem în trăgînd cu ochiul, in stingă, în
oraşul Gdansk, Intr-o m ulţim e dreapta, am constatat că nu sint
de oam eni (cîteva mii) care ova singur, cineva prin apropiere
Serialul nostru : ţionau şi scandau pe cel ce le avea grijă să nu păşesc în alte
vorbea. Nu aveam la m ine decit părţi. Deşi nici prin gînd nu-m i
o sacoşă şi cîteva ziare. La un trecea aşa ceva. Cind am ajuns
m om ent dat am desfăcut un ziar
Vreţi să stiti semnificaţia visului de aseară? şi am văzut că, cel ce vorbeşte regim ului de atunci m -au che
la Deva, organele apropiate ale
nu este altul decît cel de pe m at şi m -au m uştruluit, arătin-
• Da cu visezi un astru stră ui să-l faci cit de curînd. una caro iţi schimbă esenţial ziar. O fotografie m are al lui du-mi nişte poze, de Ia acest
lucitor — un glob luminos — fi • Dacă visezi că incaleci un starea de suflet. Lech W aiesa. N eînţelegînd prea m iting unde, în prim plan, e-
se prevesteşte o mărire, o înăl un m ăgar, un asin — asta în • Dacă te visezi trecind o m are lucru, am dat să plec im e ram eu. Aş fi v rut să mi se dea
ţare civilă sau militară. seamnă că o să dai inapoi din upă — scapi de necazurile care diat. Dar, era prea tîrziu. Mi şi mie o astfel de poză, dar
o Dacă visezi că in preajma punct de vedere financiar şi te urmăresc de m ultă vreme, liţia începea să-şi facă serviciul. cum suferea dosarul întocm it,
ta pocneşte o armă de loc — ui civil. poţi răsufla uşurat că ai scăpat N-am avut altă ieşire fiind a- n-a fost posibil. Aşa că, de a-
să primeşti negreşit o scrisoare, • Dacă te visezi a scul tind de greu. costat şi interpelat. „De unde tunci, n-a mai fost posibil să
o veste scrisă. • Dacă visezi o actriţă — poţi sint, ce caut aici Le-am dat calc in altă ţară. Am fost pe
• Dacă visezi că măninci ar muzică dată tare — ai să te să ştii că o să dai de o femeie
dei roşu şi iute — ţi se preves bucuri de ceva anume, o să ai necredincioasă, una care te în actele ce le aveam si le-am spus depsit. Dacă nu venea revoluţia,
teşte o supărare medie, o supă ■) plăcere la care tînjeşli dc şeală. că n-am venit în Polonia pentru purtam această pedeapsă m ult şi
rare care te va stînjeni. altceva decît să o vizitez şi că bine.
mult. • Dacă te visezi ndunînd
• Dacă visezi un ghem care • Dacă tc visezi adormit prin lemne — o să ai parte de bani aici am nim erit întim plător. T. I LI AS A
se desface sub ochii tui închişi mulţi pe care îi cîştigi deodată.
de somn, înseamnă că ţi se ara tre flori — ţi se arată o mare fe
tă un drum, un drum pe care ricire, o bucurie fără seamăn, AR1STIŢA CANTACUZINO Poliţia italiana în luptă cu „huliganii" britanici.
„I-a spus matroanei că e
student la medicină
veterinară”
(Urmare din oag 1) zut că are tipul o sculă cit pi
— m ultă teorie strică la ciorul m eu aproape da genunchi,
frumuseţe. Iţi încordezi muşchii şi m-a prins subit frica. Eram şi
şi aşa te trezeşti că imbulrîneşti tentată să încerc, să trec exa
prematur... Vrei chiar să discuţi menul ă~ta, dar piuă la urmă a
cu Lila : La scrie poezii. E dc învins frica. Mi-era teamă să
prin Alba... Va trebui neapărat nu mă rupă...
\ă-i ascult' una — doua poezii. — Şi i e-ai făcut 9
Doamna Aura urc cele mai m ul — A m fugit ca o laşă. Ma
te probleme tu ca. Dacă dă troana a trimis pe o colegă ca
peste un chem romanic , gal ci să re se tot plingea ca nu c satis
0 a-eutie, uită bietul de el şi de făcută niciodată. O moldovean
ce a vcmt... că din tara dc sus.
— Ce vrei să spu’ > u asia ? — ş i ?
— Silnic. Am impresia că — Au ieşit fericiţi peste nu
nu-şi scrie ea poeziile. E unul mai jumătate de oră din cam e
1 u barbă ta re o vizitează odată ră. Au ris toate colegele de mi
pe săptămină. Cred că ăla i ne. De-atunei mă socotesc prin
le scrie. E slab şi cred că toarte ţesa. Agneta chiar glumea pe
sărac. Mai cred că Lila îl ajută scama calibrului de care aş a-
şi cu ceva bani. L-am văzut. Ii vea nevoie... Dar ie rog, sper că
tremură miinilc ca la cei care nu scrii toate prostiile astea.
Ar crăpa de ruşine sau dc in
iau morfină . . .
— Şi-t reuşeşte stratagema cu vidie t o a t e fetele şi fe Stalin şi... raporturile sale de „bună
meile care nu sint. libere ca
poeziile ?
— Dc cele mai m ulte ori. Sint mina... (Va urma) vecinătate“cu România
şi cazuri care se termină destid
de neplăcut. Aşa a fost cu un arab re a introdus deportările ca po nu e întim plătoare ?
adus de nu ştiu cine dracu, aici. (U rm are din pag. I) litică de stat, îşi urm ează decli Să fi fost m ai grăitor m orm în-
A nimerit din fericire la Lila. Se poate, dar aceasta râm îne de nul ; pe tim pul lui llruşciov a tul lui Ştefan ccl M are şi Sfînt
Eu eram ocupată. A fost nevoie văzut intr-un viitor num ăr al fost m utat din mausoleu iar, de la Putna, pe care sovieticii
de intervenţia a doi dintre băie „Călăuzei". după aceea a dispărut şi de pe nu l-au profanat pentru că s-au
ţii noştri pentru ca Lila să fie Mai original a fost insă un verticalele existente (printre orientat în spaţiul ce trebuia
scoasă din labele ăluia. Era o- alt preot care, în aceeaşi zi de care şi cea din ţara noastră, o- respectat, pînă la ac^st m or-
bişnuit ca la el sau pe unde dum inică, la C atedrala episco raşul Stalin). m înt ? Se poate.
naiba umblase prin lume. A pală din Arad, a an u n ţat „eve Ce bine a r fi fost dacă, fie
intors-o şi pe o parte şi pe alta nim entul'' m orţii la sfîrşitul T radiţia spune că, la sem ina care cetate de ap ărare de pe
pe biata mea colegă dc a nece Sfintei Liturghii, într-o m anieră ru l teologic, Stalin l-a av u t co
m alul drept al N istrului a r fi
sitat trei zile de refacere... proprie, zicînd celor p rezen ţi: leg de clasă pe VISARION PUIU, avut în preajm a sa cîte-un m or-
— Riscurile meseriei. „Fraţi creştini 1 Aţi auzit cu fost m itropolit la C ernăuţi, la m înt, cîte-un m orm înt de voie
— Aşa s-ar zice... toţii că a m urit S.alin. El a fost data ocupării B asarabiei, Buco vod rom ân. Din cei m ulţi. Poate
— Tu n-ai păţit nimic nici omul care a dorit „pace" în lu vinei şi Ţ inutului Ilerţa.
odată 9 me. Pacea care a dorit-o el, să în treb are pentru p o steritate : că o asem enea sugestie le va
— Ba da. Dar te rog despre i-o dea Dumnezeu lui". Cum dc nu i-a d at de gîndit da de gîndit fraţilo r rom âni
asta să nu scrii in gazeta aia A uditoriul prezent inlerprclînd orientarea identică a cetăţilor de dintre P ru t şi Nistru.
ca am biguă o asem enea urare, a
la care lucrezi... apărare de pe m alul drept al Să ne aju te D um nezeu!
— De ce, n-o fi secret de stat ? înţeles totuşi că cel puţin după CONSTANTIN PREDA
— Nu. e un secret personal... m oarte, geniul crim inalităţii ca N istrului, care în nici un caz
A venit un tip, cred că era
lipovean la naştere. I-a spus m a
troanei că e student la medicină
veterinară. A nimerit la mine. Frumuseţea pătrunde in casă odată cu spioana
Subţirel, cu cioc ca a d-lui Bră-
tianu, s-a comportat destul de (U rm are din pag. 1) ternaţionale, dotat cil o inteligen intea porţii m ele şi eu am avut
manierat. Mi-a adus nişte cioco ţă excepţională şi dc asem enea cu adevărat sentim entul că este
lată chinezească şi dacă mi-aduc o potoleşte pe RenuUa şi ii dă celibatar Ia .‘19 do ani, pare să fie un businessm nn de cinci stele.
bine aminte — chiar şi o pe adresa sa lui Noii. Cîleva zile mai
reche de ciorapi din ăia albaştri tîrziu telefonul sună : „Alo ! zice pe punctul de a ceda farm ecului Telefonul din m aşină suna fără
cu imprimeuri ca solzii şarpe o voce pe caro ea o identifică ei. în dim ineaţa urm ătoare se în trerupere : el trim itea doi zia
lui... In (impui furtunii, din im ediat, vă mai am intiţi de mine? îm bracă aşadar eu m ultă grijă. rişti în Statele V uite, pc alţii în
— Şi ce s-a intimplat ? ■1 iulie n.c., copacii H unedoa Sini A ndrew Neil. Sînteţi liberă Alege un taior negru, clasic, de o Liban. Ar» răm as stupefiată. Iată,
— A i răbdare. Nu s-a intim- rei au avui nevoie de un spri m îine, să dejunăm îm preună ? '
plat nimic... Asta spre fericirea jin aşa cum şi cititorii noştri Pam ella trium fă. Unul din oam e. elegantă sobră. „I.a ora fixată aceasta este puterea !“ Şi încă
mea. Cind s-a dezbrăcat, am vă au nevoie de „Călăuza",,. nii foarte puternici ai presei in Jaguarul lui Neil s-a arătat în a puterea civilizată ! -----
