Page 4 - Calauza_1990_23
P. 4

Pag.  4                                                                                                                      CĂLĂUZA Nr.  23  •   1990


                                               *  *                                                              Cronică  parlamentară
                               „lalauza             alături  de  cititorii  ei
                                 O   u  fl  u
                                                                                                                (urinare  din  pag.  I-a)  vernului),  va  fi  capabilă  forţa
                                                                                                                                          de  m uncă  a  ţării,  depreciată  m o­
                   Dl.  V alentin  Trifoi  din   Deva.   bişniţarii.  A şteptăm   alte  idei  sub   ră  locuinţă  —  Deva.   A şteptăm    rolul  lor  decisiv  în  viaţa  social-   ral  şi  profesional  de  atîţia  ani
                 Am  spus  că  m izăm   pe  Dvs.  Ar  ii   form ă  do  caricaturi.  Tem e  fier­  adresa  Dvs.  p entru   a  reuşi  să  se   economică  a  ţării.   Aşa  cum   vă   de  egalitarism   şi  echitate  socia­
                 necesar  să  ne  întâlnim   spre  a  ne   binţi.            înscrie  în  asociaţia  (bună  idee  !)   inform am   in  precedenta  cronică,   lă  (factori  de  descurajare  şi  stag­
                 înţelege  asupra  unor  idei   din   D-.şoara  M.  C arm en.   Nu  ne   dvs.  toţi  cei  necăjiţi.  Dacă  doriţi   subiectul  principal  l-a  constituit   nare)  să  înfăptuiască  acest  pro­
                 program ul  nostru.  A şteptăm .  plictisiţi.  A şteptăm   să  m ai  auzim    —  vă  sprijinim   p entru  a  în tre ­  dezbaterea  şi  aprobarea   Decla-   gram  ?  R ăspunsul  în   plan  teo­
                   D -şoara  A nam aria  Enc.  Mii  de   de  Dvs.             ţine  legăturile   cu   autorităţile,   raţiei-P rogram    a   G uvernului,   retic  ţine  de  acceptarea  unor  ele­
                 m ulţum iri  pentru  ilustrată.  M ul­  D -şoara   A driana  Cenan   din   p entru  a   vă  expune  doleanţele.   prezentată  în  faţa  Parlam entului   m ente  care  pot  influenţa  capa­
                 ţum im   şi  pentru  urări.  A şteptăm    Vulcan.  Scuze  pentru  întîrziere.   Scrisoarea  o  vom   publica  în  m o­  şi  a  ţării  de  dom nul  P etre  Ro­  citatea  de  adaptare  a  forţei  ac­
                 şi  alte gînduri.             P entru  a  ne  spăla  de păcate  v-am    m entul  in   care  ne   contactaţi.   man.      tive  la  condiţiile  sociale  concrete.
                   Dl.  P etru  A brudoan  din  Răp-   trim is  horoscopul  pe  gratis.  Sper   Ideea  asociaţiei  este  foarte  utilă.  N um eroasele   intervenţii   pe   P rim ul  elem ent  —  şi  cel  m ai
                 slg,  A rad.  Frum oase  gînduri   ea   să  vă  placă  şi  să  ne  trim iteţi  veşţi   Dl.  Iacob  M ir za  D an  din  P a ­  m arginea  acestui  docum ent  au   controversat  —  este  cel  al  struc­
                 întotdeauna.  A şteptăm   în  conti­  fierbinţi  din   V ulcanul   anului   ris.  M ulţum im   pentru  ilustrată.   avut  ca  notă  comună,  aprecierea   turilor  m entale  care  se  m odelea­
                 n u are  veşti  de  pe  acolo.  1990.                        Ce  faceţi  pe  acolo ?  Cum  e  vre­  curajului  şi  pertinenţei  in  abor­  ză  în  pas  cu  stru cturile  institu­
                   O-şoarn  Roşu  Dom niţa  din  O-   Dl.  Jurca  Petru.  Ne  căutăm   re­  m ea ?  Cum   aţi  pus  m ina  pe  o  a-   darea  situaţiei  concrete  şi  mai   ţionale.  Se  apreciază  că  odată  cu
                 răştie.  Vedeţi   în  acest   num ăr   ciproc.  Am  văzut  sem nele   Dvs.   sem enea  veste ?  ales  a  soluţiilor  preconizate  dc   reaşezarea  relaţiilor  de  m uncă  pe
                 dezlegarea.  A şteptăm   să  ne  mai   Sperăm .               D -şoara  Silvia  Popescu.  Vă  vom  atingerea   obiectivelor  enunţate   alte  principii  şi  etică  a  m uncii,
                 scrieţi.  M ulţum im .          Dl.  Jurca  Xicolac   din  partea   răspunde  în  nr.  viitor  sau  direct.  în  platform a  politică  a  F.S.N.   conştiinţa  profesională  se  m odi­
                   Dl.  V irgiîiu  Drînconi.  Am  re­  Com itetului  provizoriu  de  organi-                S-ar  cuveni  aici  să  spunem   cîte­  fică  în  sens  pozitiv.  E xistă  păreri
                 n u nţat  deocam dată  la  treaba  eu  zare  a  A sociaţiei  cetăţenilor  fa-  CĂLĂUZĂ"    va  cuvinte  referitoare  la  „colo­  care  afirm ă  că  structurile  m en­
                                                                                                            ratura"   politică  a  Declaraţiei.   tale  sint  rezistente,  greu  adap­
                                                                                                            N um eroşi  parlam entari  (în  spe­  tabile  şi  acest  lucru  în  „colabo­
                                                               .‘ .■
                                                               ■.■.V.VWAVAVAW.VAW.VAVAV.V/AV
                                                                                                            cial  din  gruparea  P.N.L.)   au   rare"  cu  m arile  inerţiale  biro­
                                                                                                            relevat  satisfacţia  şi  nu  în  u lti­  cratice  pot  bloca  atît  m odifica­
                                                                       S f a t u r i   p r a c t i c e      m ul  rind  surpriza  că  acest  pro­  rea  structurilor  m entale  cît  şi  a
                                                                                                         \  gram   al  G uvernului  are  un  pu­  celor  instituţionale.  Cu  toate  a-
                                                               i   #   Laptele  pus  la  fiert  nu  va  da  în  foc  dacă,  l   ternic  caracter  liberal  şi  m ana­  cestea  există  o  m are  bază  dc
                                                               1  înainte,  se  pune  pe  fundul  vasului  o  bucăţică  de
                                                               ţ  zahăr  cubic,  o  farfurioară  răsturnată  sau  dacă  \   gerial.  A lte  grupări  politice  au   optim ism ,  bazată  pe  participarea
                                                               l  se  udă  vasul  cu  apă  rece.         I  apreciat  conţinutul  program ului   şi  dorinţa  de  afirm are  a  tinere­
                                                                                                                                                 precum   şi  pe  calităţile
                                                                                                                                          tului,
                                                               i   #   Păstrarea  laptelui  proaspăt,  în  tim pul  verii,  (   ca  social-dem ocrat  prin   accen­  native  de  inteligenţă  şi  profe­
                                                               1  se  face  prin  adăugarea,  înainte  de  a  fi  pus  pe  /   tul  pus  de  G uvern  pe  clem entele   sionalism   ale  poporului  român.
                                                               ţ  foc,  a  unui  virf  de  cuţit  de  bicarbonat  de  sodiu,  i   de  proiecţie  socială.   R ealitatea   Acest  fapt  este   reţinut  şi  dc
                                                               ţ   9   Laptele  dulce,  fiert  nu  se  acreşte  nici  în  \   este  însăşi  doctrina   Frontului   ideea  că  sistem ul  structurilor  se
                                                               1  cazul  în  care  vasul  se  ţine  într-un  lighean  cu  1   care  prezintă  un  interesant  cu­  intereondiţionează  şi  com ponen­
                                                               1  apă  rece.  Vasul  se  acoperă  cu  o  cîrpă  um edă,  }                tele  lui  sînt  active,  alternativ  în
                                                               ^  cu  capetele  scufundate  în  apă.  Ligheanul  se  ţine  1   mul  dc  clem ente  liberale  şi  so-   funcţie  de  cadrul  social  al  m o­
                                                               \  într-un  loc  aerisit.   ANA-VALERIA  j   cial-dcmocvnte,  datorită  faptului   m entului  respectiv.
                                                                                   .W A W A V .V Z .V A V .V A  că,  F.S.N.  nu  este  „încorsetat"   A şadar,  nu  pot  fi  aplicate  sche­
                                                                                                            politic  de  tradiţii  istorice,   dar   me  preconcepute,  universal  va­
                                                                  In  sfîrşit...  dezlegarea                mai  ales  elasticităţii  sale  şi  a   labile  (aşa  cum   se  întlm pla  din
                                                                                                                                          păcate  în  economia  socialistă)  ci
                                                                                                            unei   pronunţate   personalităţi,   trebuie  aplicat  un  sistem   elastic
                                                                     la  foto-ghicitoare...                 ceea  ce  i-a  perm is  să  valorifice   de  m ăsuri  în.  cadrul  unei  stra­
                                                                                                            m ulte  din  soluţiile  propuse  de   tegii  globale.
                                                                      Ideea  gazetei  noastre  u  fost  năstruşni­
                                                                                                            alte  form aţiuni  politice.    Un  a!  doilea  elem ent  care  ac­
                                                               că  şi  a  stîrnit  pe  foarte  m ulţi  cititori.  Dezlegarea              ţionează  în  sens  pozitiv  asupra
                                                               a  oscilat  (din  scrisorile  şi  telefoanele  cititorilor)   încercind  o  sintetizare  a  Decla­
                                                               între...  o  piersică,  două  caise  gemene,  globul  pă-   raţiei  putem   spune  că,  G uvernul   forţei  de  m uncă,  deşi  pare  pa­
                                                               m întesc  după  o  explozie  atom ică,  un  nou  tip  de   ne  propune  o  reform ă  radicală   radoxal  —  este  şom ajul.  în  pro­
                                                               subm arin,  o  farfurie  zburătoare,  un  m onstru  ne­  a  economie;  prin  descentraliza­  cente  suportabile  economic  şi  so­
                                                               cunoscut  din  lacurile  Scoţiei,  obrazul  unui  tiran,                   cial,  m asa  în  aşteptare  a  forţei
                                                               ecuatorul,  fruntea  lui  Gorbaciov...       re  şi  în tărirea  autonom iei  agen­
                                                                Oricum   ,ne  bucurăm   că  cititorii  noştri  au  atita   ţiilor  economice  de  bază  în  ca­  de  m uncă  exercită  o  presiune
                                                               im aginaţie  şi  chiar  le  m ullum im i  pentru  asta.  Re­  drul  unui  larg  proces  de  priva­  constantă   asupra  forţei  active,
                                                               dăm   dezlegarea  în  m ărim e  naturală  şi  desigur...   tizare.  Acest  proces  este  asistat   care  devine  m ai  com petitivă  prin
                                                               „obiectul  necunoscut"  !
                                                                                                            de  program ul  de  protecţie  so­  ascuţirea  concurenţei.
                                                                                                            cială  care  îşi  propune  să  dim i­  D im potrivă,  lipsa  concurenţei,
                                                                                                            nueze  riscurile  sociale.  în  acest   conduce  la  o  „moleşire*  a  puterii
                                                                                                            dem ers  G uvernul  îşi  pune  m ari   de  angajare  şi  a  dorinţei   de
                                                                                                            speranţe  în  contribuţia  „inteli­  autoperfecţionare.
                                                                                                            gentei  creatoare".            P entru  a  pune  in  m işcare  a-
                                                                                                             Dar  este  suficientă  num ai  a-   ceste  două  im portante  pirghii  ale
                                                                                                            ceastă  participare  a  elitei  sociale   m ecanism ului  reform ei  economi­
                                                                                                            pentru   depăşirea   m om entului   ce,  autonom ia  întreprinderii   şi
                                                                                                            critic  ce  pare  că  se  va  acutiza   participarea   forţei  de  m uncă
                                                                                                            în  urm ătoarele  luni ?  Fără  în­  (aspecte  pe  care  le-am   analizat
                                                                                                            doială  că  nu  inteligenţa  creatoa­  în  cronica  trecută  şi  în  cea  dc
                                                                                                            re,  poate  fi  elem entul  de  avan­  faţă)  sînt  necesare  însă  legile
                                                                                                            gardă  activ,  dar  procesul  în  sine   pe  care  G uvernul   să  le  folo­
                                                                                                            este  realizat  în  fond  dc  m asa   sească  ca  factori  activi  de  in­
                                                                                                            m are  a  populaţiei,  de  forţa  ac­  fluenţare  a  vieţii  economice  şi
                                       CRONICA  OMULUI  LA  SFÎRŞIT DE MILENIU                              tivă  a  societăţii.   A jungînd  în   sociale.  Se  pare  că  deputaţii  au
                                                                                                            acest  punct   al   com entariului   înţeles  acest  fapt  şi  vor  aproba
                                                O B O S E A L A ,                                           nostru,  să  anunţăm   şi  una  din   cu  operativitate   şi  răspundere
                                                                                                            întrebările  im portante  (care  îşi   aceste  acte  norm ative   care  aş­
                                iui   duşman        al   omului      de      la   volan                     aşteaptă  răspuns  atît  din  partea   teaptă  în   „anticam era"  P arla­
                                                                                                                                          mentului.
                                                                                                            forului  legislativ  cit  şi  a  Gu-
                   O  m arc  parte  a  autom oboliştiloi  dc   rloasii.  ieşind  din  decorul  drum ului   Din  fericire,  nu  au  fost  victime  o-
                  toate  categoriile  —  dar  mai  cu  seamă   şi  s-au  stins.  m eneştl  din  acest  evenim ent  grav,  dar
                 cei  lipsiţi  de  experienţa  in   practica   M astodontul  cu  o  încărcătură  dc  20   pagubele  »it  fost  Im ense  :  autovehi­
                 conducerii  —  nu  sesizează  apariţia  in   tone  de  lapte,  a  trecut  mai  inlii  pe   culul  distrus,  laptele  pierdut,   calea
                 stadiul  incipient  o  unei  uşoare  am or­  sensul  opus.  apoi  a  izbit  violent  ba­  ferată  deteriorată  şi  linia  închisă  tra ­
                 ţeli  a  m em brelor  inferioare  şi  supe­  lustrada  de  protecţie  ce  m ărginea  d ru ­  ficului  feroviar.  Un  teleîon,  o precizare...
                 rioare.  urm ată  apoi  de  o  anum ită  în­  mul  şi  s-a  prăbuşit  pe   terasam entut   Cauza  reală  a  accidentului  a  fosl
                 cetinire  a  m işcărilor  in  tim pul   m a­  liniei  de  cale  ferată  din  apropiere,   oboseau,  la  care  au  contribuit  şi  a-
                 nevrelor  banale  la  volan.   întreaga  cantitate  de  lapte  s-a  ruspin-   burii  alcoolului,  astfel  că  şoferul   a   în  dim ineaţa  zilei de  5  iulie  a.c.   cum  delim itată...  In  tren,  a  citit
                  In  aceste  m om ente,  în  mod  sigur,  vi­  dit   fără  lolos,  iar  autocisterna   a   adorm it  la  volan,  pierzind  pentru  o
                 teza  ele  reacţie  a   autom obilistului   luat  drum ul...  fierului  vechi.  clipă  controlul  com enzilor  autocister­  ne-a  sunat  la  redacţie  dl.  inginer   cîteva  pagini  din  „G hicitul  în
                 este  m ult  dim inuată.  Ceea  ce  devine   A utovehiculul  aparţinea  întreprinde­  nei.  geolog  P etru  S.  din  Bucureşti.   cafea",  apoi  obosit  fiind  a  ador­
                 condam nabil  este  cazul  şoferilor  care   rii  de  industrializare  a  Laptelui  Deva   Dar,  să  mal  facem   o  destăinuire.
                 deşi  sesizează  ,.ieşirea  din  form a  loi   şi  era  condus  de  şoferul   Meroniuc   Nu  cu  m ult  tim p  in  urm ă,  o   altă   Ne-a  m ărturisit  că  Irccînd  prin   m it  şi  cineva  a  av u t  g rijă  să-i
                 obişnuită**,  deşi  sim t  că  au   obosit,   Mihal  aciuit  de  curind  pe  m eleagurile   răsturnare  a  unei  cisterne  cu  lapte  şi   Deva  (unde  a  poposit  cîteva  ore)   sustragă  portofelul...  De  necaz  —
                 refuză  să  oprească  pentru  a  se  odihni   huncdorcnc...  Să  nu  creadă  că  i-ar   tot  aparţinătoare  I.I.L.-ulul  Deva,  s-a
                 —  dintr-un  orgoliu  aberant  sau  pen­  fi  plăcut  laptele  şl  de  âceea  a  căutat   înregistrat  în  apropierea  oraşului  Că-   a  cum părat  o  serie  de  ziare  prin­  ajuns  acasă  a   citit  în  cartea  pro­
                 tru  a  nu-şi  ..strica'*  media   orara   m orţiş  postul  de  şofer  pe  autocister­  lan.  Este  vorba  de  autocisterna  3-HD-   tre  care  şi  „Călăuza".  De  la  punc­  curată  de  la  Deva  că  „o  pasăre
                 impusă                        na  I.I.L.-ului.  La  cercetări  s-a  con­  4149  la  volanul  căreia  fusese  M ăgurean
                                               statat  că  mai  de  grabă  bea...  bere.  In
                  Am  Iacul  această   ■  sinteză,  ca                       Aurel  şl  care,  după   accident,   ,,a  tul  de  desfacere  a  cărţilor   din   tăiată  în  două  e  prem ergătoarea
                 un  ..prolog*'  pentru  acei  auKm obi-   m om entul  producerii  accidentului  a-   şters  putina*',  probabil  că  Ii  m irosea
                 iLşti  cu  experienţă,  care,  avind  urechi,   vea  o  im bibaţie  alcoolică  în  organism    gura  a...  lapte.  Nu  a  fugit  In  sinul   gară  a  cum părat  cartea  „Chicitul   unei  veşti  prin  care  se  aduce  Ia
                                               de  1,07  gram e  la  mie.  In  această  sta­
                 sint  dispuşi  şl  să  audă  spre  a  învăţa                fam iliei  să-şi  aline  suferinţa,  ci  la  o   în  cafea".  A  băut  şi  o  cafea  la   cunoştinţă  o  pierdere  bănească...»
                                               re  de  beţie  se  explică  de  ce  nesăbui­
                 din  nenorocirile  altora.  O  astfel  dc   tul  şofer  nu  a  avut  loc  pe  şosea  cu   nepoată,  zice  şoferul,  de  unde  nu  a
                 nenorocire  s-a  petrecut  cu  cîteva  zile   patru  benzi  de  circulaţie.  La  spital,   m ai  apărut  dccit  după  cîteva  zile.  Şi   o  cofetărie  de  pe  lingă   poştă   Făcînd  haz  de  necaz,  dl.  inginer
                 în  urm ă  pe  panta  din  apropierea  ..Iz­  unde  a  fost  consultat  şi  i  s-a  recol­  era  săracul  tras  1»  faţă,  de  atita  du­  (probabi;  „Scala")  unde  am uzîn-   P etru  S.  ne  roagă  să  avertizăm
                 vorului  Decebal”  din  Deva.  Ziua  era   tat  probe  de  sînge.  avea  chiar  o  ini­  rere  1
                 spre  sfîrşite.                                               In  încheiere,  se  im pune  o  întreba­  du-se  a  urm ărit  ce  anum e   „se   cititorii  că  „ale  dracului,  ches­
                                               ţiativă  şugubeaţă,  adrcsîndu-se  celor
                  Şoseaua  era  lum inată  de  farurile   din  ju r  :  ,,luaţi  banii  ăştia  şi  aran ­  re  pe  adresa  conducerii  I.I.L.  Deva  :   iveşte  în  cafea".  E ra  aşa  ca   o   tiile  alea  se  şi  adeveresc”...
                 autocisternei  37-B-113.  care  la  im  m o­  jaţi  cu  sînsele  ăla,  că  eu  am  băut  o   Ce  urm ează,  dom nilor  ?
                 m ent  dat.  au  avut  o  traiectorie  cu-  bere-două  !**.                  B.  TRAIAN    pasăre  uriaşă  tăiată  în  două,  ori-  REDACTOR  DE  SERVICIU
                             •   C A L Â U Z A     •                    C olaboratori  externi  ai  „Călăuzei"  :   Petru  Ju rj
                      Gazetă  independentă de opinie şi  informare.   (Detroit,  S.U.A.),  Emilia  G urschi  (Chişinău),   Nicolas   ■  Semnatarii  materialelor  publicate  în  pagi­
                                                                                                                         nile  jurnalului  nostru  poartă  întreaga  răs­
                      Redacţia  şi  administraţia  i  2700  Deva,  str   Pândaru(  Paris  Franţa).
                  Avram  Ianeu,  bloo  H-l,  etajul  I,  telefon  de   Acest  num ăr  a  fost  tipărit  de  prietenii  noştri  tipo­  pundere  pentru  conţinutul  acestora.
                                                                     grafi  :  Otvos  Ioan  Gheza,  Pena  Nicolae,  K asler  Gheor-
                  noapte  şi  de zi  1 55 45.                       ghe,  Otvos  Ioan  linotipişti,  Doina  Roşu  paginatori,  Ie­  B  Aşteptăm  cu  încredere  scrisorile  cititorilor.
                      Tiparul  i  Tipografia  Deva,  str  23  August  pure  Dorin,  zincograf,  M ihăieş  Nicolae  stereotipar,  Bil'o   Luăm  în  considerare  şi  anonimele,  cu  con­
                  nr  2*7                                            Emcrik  şi  Oniga  O.,  rotativă  şi  m aistrul  Popa  Ionel.  diţia  să  reflecte  adevărul.
   1   2   3   4