Page 2 - Calauza_1990_24
P. 2

Pag.  2
                                                                                                                                          CĂLĂUZĂ NR. 24 4» 1990

                  Tînărul  participant  la  Revoluţia  din  Decembrie  ne-a  predat  un  nou  episod ;

                       Cazul  generalilor  Nuţă  şi  Mihalea

                             continuă  să  fie  în  actualitate

                Interesul  Mucurcşliului  pentru   cont  că  in  această  localitate  se   „Să  zboare  fără  staţie  radio,
              cei  doi  generali  se  vedea  de  de-   aflaseră  urmaşii  familiei  prezi­  fără  lumină  şi  la  joasă  înălţime*'.
               parii  După  mutările  Şi  măsurile   denţiale,  iar  Nuţă  deţinea  con­  Oare  nu   pentru  a  putea  fi
               luate  de  centru,  partida  ce  părea   turile  în  aur  şi  valută  ale  acestei   confundat  cu  un  elicopter  al  te­
              încheiată  la  Deva.  a  fost  redre­  familii.  Să  fie  doar  o  coinciden-   roriştilor,  iar  uim ind  un  traseu
              sată  m  favoarea  luj  Nuţă  şi  Mi­  ţă ?                  mai  lung  să  poată  fi  doborî!.
               luitei                          Deci,  elicopterul  aterizează  la   De  ce  fără  escortă ?
                Gej  doi  generali  reuşesc   să   U M  01710,  îi  ia  pe  cei  doi  ge­  Nu,  pentru  a  nu  exista  m ar­
              scape  de  procesul  ce  ar  fi  urm at   nerali  şi  decolează  cu  urm ătoa­  tori  Ia  evenimentele  ce  urmau
              să  aibă  Io--  !a  Deva  sau  Timi-   rele  indicative  pe  care  autorită­  să  se  petreacă  de-a  lungul  traseu­
              şoaia  Dai',  să  urmărim  pe  scurt   ţile  le-au  neglijat  ca  fiind  pro­  lui,  evenimente  ce  au  fost  rela­
              ce  mutări  au  fost  făcute.  babil  neimportante :         tate  în  numerele  trecule.
                l  a  întrebările  puse  de  diverşi   a)  să  zboare  pe  acelaşi  traseu   Dar,  să  urm ărim  pe  scurt  cum
               /iari-ai  şi  un  numeros  public  dor­  pe  care  a  venit  ;  au  decurs  următoarele  mutări  :
               nic  <lc  adevăr  s-a  răspuns  ofi­  b)  să  zboare  fără  staţie  radio,   După  ce  elicopterul  s-a  p ră­
               cial  :                       lără  lumină  şi  la  joasă  înălţime ;  buşit,  varianta  oficială,  din  par­
                                                                           tea  U.M.  din  Alba  Iulia  :  Nu  s-a
                l.licaplerul   aflindu-se  intr-o   c)  să  zboare  fără  escortă.
                                                                           tras.
              misiune  in  apropierea  Devei   a   Dacă  urm ărim  cele  Irei  indi-  Dar  cei  ce  se  aflau  iu  dispo­
               fost  dirijat  către  U.M.  01711)  pen­  calive,   descoperim  că  de  fapt   zitivul  de  luptă  ue  relatează  că
               tru  a  ridica  pe  cei  doi  generali,   elicopterul  nu  se  afla  intr-o  mi­  au  primit  următorul  ordin  :  Aşa  arăta  elicopterul  de  la  bordul  căruia  se  fil­
              urrnind  a  fi  transportaţi  la  Si­  siune  prin  apropierea   oraşului   „Un  elicopter  eu  două  rachete
               biu.  De  atei,  aflăm  că  elicopte­  Deva,  că  el  a  executai  de  fapt   la  bord,  ne  va  ataca  depozitul   ma  in  data  de  13  iunie  a c.,  de  deasupra  Capitalei...
               rul  avea  staţie  de  radio  in  stare   un  ordin,  un  plan  şi  un  traseu   de  muniţii.  Doborîţi-1 !“.
               de  funcţionare,  avea  lumini.  dinainte  stabilit.          Iar  un  ofiţer  de  la  vînători  de
                De  ce  să  fie  transportaţi  Ia   Drumul  de  zbor  oficial  către   munte,  nume  pe  care  îl  vom  pu­
               Sibiu  şi  de  ce  nu  Ia  timişoara,   Sibiu  este  prin  Făgăraş,  iar  noi   blica  intr-un  num ăr  viitor,   l-a
               unde  au  condus  represiunile?  urm ărim   traseul  pe  Valea  Mure­  doborît.              Chiar  aşa  să  fie  dom nule
                Transportul  generalilor  Nuţă  şi   şului,  Alba,  Vini,  un  traseu  mult   (va  urma)
               Mihalea  la  Sibiu  s-a  făcut  ţinînd  mai  lung.             DIONISU.  MAVROC'ORDAT
                                                                                                                               M azilu?

                                                                                                     I     Cind  ani  început  să  scriu  a-   lenţă,  atacuri  directe  la  o  serie
               %                                                                                     *
                                                                                                         ceste  rinduri,  m-am  tot   gîndil   de  oameni  de  bine.  Atacuri  la
               I              Intimplări  de  la  casa cu  dame                                      \   cum  o  arăta  acest  profesor  să­  cei  care  au  votat  pentru  Dl.  Ilies-
               %
                                                                                                         rac ?  slab,  necăjit,  nebârliierit  ?   cu.  Dumnealui,  ţine  morţiş   ţ i
               I                                                                                         Seamănă;  cît  decît  cu  un  şomer,   chiar  lucrează  la  un  raport  din
               %             (urmare  din  pag.  1)          —  Ştii  ce-aş  vrea  să  te  mai  întreb ?   .                           care  sigur  reiese  eă,  alegerile  au
              I  şi  sufletului  meu,  l-aş  face  fericit,  aş  lăsa  d ra ­  —  Poate  citi  bărbaţi  imi  trec  zilnic  prin  ea-   |  aşa  cum  sa  autodefineşte.   Că
              *  cului  şi  localul  ăsta  şi  pe  m adam   Aura,  chiar   meră ?                    *   este  sărac  şi  cît  de  sărac,  ne  face   fost  aranjate,  influenţate  de  cei
                 şi  Bucure.ştiul  ăsta  împuţit...  Uite,  ai  putea  să                                Să  ne  gîndim  eă,  nu  cu  multă   care  azi  sînt  în  fruntea   ţării.
              I  mă  iei  secretară  la  ziarul  ăla  al  vostru...  —  Aproape...  Pur  şi  simplu  —  dacă  ţii  o  e-   |
              %                                             videnţă  a  celor  cure  trec  pc  la  tine...   *  vreme  în  urmă,  ziarele  au  in­  Chiar,  aşa  să  fie  D-lo  Dumitru
                   —  Da.  e  o  propunere.  Poate  o  vom  discuta                                  j
              I  in  consiliul  de  administraţie.  Dar  de  unde  ştiu   —  Te  gîndeşti  c-aş  ţintea  să-i  şantajez ?   format  că,  D.   Ma7.ilu,   că   de   Muzilu ?  Să  fi  fost  atît  d e   in­
              «  eu  că  nu  te  plictiseşti  în  oraşul  meu  de  pro­  —  Aproape...               J   ’mncalui  este  vorba,  ar  fi  scos   fluenţate  aceste  alegeri,  Sn  pro­
              I  vincie,  că  rănile  tale  se  fac  mai  mari  în  liniş­  —  Nu-i  cazul.  Munca  noastră —  cu toate   eă  |  de  la  C.E.C.,  frumuşica  sumă  de   cent  de  85% ?  Cum  puteţi  jus­
              *  tea  specifică  din  Transilvania...  şi  —  o  întinzi...  este  urită  do  lege  şi  de  suratele noastre care-şi   *  250 000  lei.  Că  o  li  aşa.  că  nu  o   tifica  acest  lucru ?  Aţi  fost  pes­
              I    —  N-o  intind.  Nici  nu  am  unde.  Poate  eă  o   ţin  cu  dinţii  bărbaţii  lingă  ele  —   e  o  muncă   |   fi,  prea  mult  nu  ne  interesează.   te  tot,  aţi  cercetat  şi  aveţi  dovezi
              *  să  dau  cîndva  de  tata.  Nu-i  ştiu  a l roşa  Cineva   cinstită.  Nu  ne  pretăm  la  şantaj.  Nu  chemăm   *   Ne  interesează  însă  faptul   că   că  aşa  s-a  întîmplnt  ?  Cine  cre­
                 mi-a  spus că-i  la  Detroit...            pe  nimeni  aici,  nu  no  facem  publicitate ;  res-   I
              I    —  Păi  atunci  e  nemaipomenit.  Am  un  cores­                                      profesorul  D.  Mazilu,  revoluţio­  deţi  că  vă  mai  crede ?  Nu  avem
              «                                             pectăm  omul  care  vine  şi  vrem  ca  şi  el  să  ne   *
                 pondent  acolo  care  te  poate  ajuta..   respecte..,  Dar  n-are  rost  să  vorbim  atîta.  eu   i  narul  de  ieri  şi  de  azi,  încă  bagă   nevoie  de  sfaturile  obosite   pe
              I    —  Zău ?  Păi  atunci   să-ţi  dau  numele  lui   nu  vreau  să  rănim  la  meseria  asia ..  Aş  vrea  să   •  beţe-n  roatele  democraţiei,  poar­
              %                                                                             *        *                                 care  ni  le  daţi.  Nu  vă  sîntem
                 complet  de  pe certificatul  meu  de  naştere.  T re­  fiu  secretară  la  un  ziar...   |  tă  ură  şi  împrăştie  in  stingă  şi-n
              I                                                                                      J                                 alături.
              *   buie  să  ne  intîlnim  discarâ...                                     (Va  urina)     dreapta  zîzanie.  Cuvintek  lui,  nu
                                                                                          rA^A  , t ^.t a t  silit  altceva  dccit  valuri  de  vio­     M.  ILINA
                                                              9  9
                       Există  si ,,dimineţi                                                        Cronică  parlamentară
                                     j    7  7            »                                                                            eă  totuşi  Guvernul,  caută  o  so­
                            cu...  întuneric?                                   (Urmări*  din  pag.  1)  cipiu  valabil,  cel  al  eficienţei,  fn   luţie  de  mijloc.  Trebuie  să  spu­
                                                                                                         acest  fel,  ţoale  sectoarele  econo­
                                                                           ansamblului  economic  in  perioa­  miei,  toate  întreprinderile  ar  fi   nem  din  capul  locului  că  în  a-
                                                                           dele  de  tranziţie,  prin  menţine­  forţate  să  acţioneze  in  direcţia   eeastă  etapă  se  încearcă  o  schi­
                  Am  citit  şl  citim,  in  continuare,  şi  intr-o  emisiune   a   Televiziunii
                 cu  multa  plăcere  ziarul  „Diminea­  germane  mult  ascultată,  transmisă   rea  in  producţie  chiar  şi  a  între­  rentabilizării   Acest  lucru  insă   ţare  a  planului  de  tranziţie  şi  ca
                 ţa*4.  Cu  părere  de  rău   constatăm  ciui  Opera  veche  din  Fnnkiurt”.  Ci­  prinderilor  ncrentabile,   dar  ale   comportă  riscuri  mari  de  natură   alare  nu  se  pot  face  analize  de
                 insă  că,  uneori,  „Dimineaţa**  arc  tăm.  in  continuare,  din   articolul   căror  produse  sînt  absolut  nece­  socială.  In  cădi ul  acestei  refor­  amănunt,  ci  doar  o  estim are  sim­
                 şi  pete  de  intuneric.  Este  un  feno­  amintit  :  ,,Nâ  vă  speriaţi.  Prinţesa
                 men  firesc  Şi  in  realitate,  dar.  noi   n-a  cîntat.  ci  a  vorbit...  spre  no­  sare  societăţii   (baza  energetică,   me  în  „nas  forţai",  o  mare  parte   plă  a  direcţiilor.
                 care  Uncm  ca  toate  ..Dimineţile"  rocul  ei.  De  cinta,  tonurile  ar  ti   unele  produse  alimentare,  ele.)   din  forţa  de  muncă  ar  intra  în   Planul  guvernam ental  cuprin­
                 să  fie  numai  luminoase  ne  simţim   fost  şi  mai  false  !•*.  Acest  lucru  are  fi  avantajul  de   starea  de  şomaj  total  sau  parţial,
                 datori  să  dăm  la  o  parte  vălul  de   Ce  să  înţelegem  de  aici  ?  Nu  €   a  limita mult  rata  şomajului.  IV   de,  in  primul  rind,   îngheţarea
                 umbră  ce  se  aşterne  peste  obra­  asta  o  invidie  pur  lemeiască  ?  Ur­          liste  evident   laptul  eă  singura   salariilor  sau  cel  puţin  limitarea
                 zul.  in  genere,  curat  al   ziarului   mează  o   descriere  a  fizionomiei   lingă  avantajele  de  ordin  social,   cale  de  rentabilizare  a  unei  in-   avalanşei  de  revendicări  cu  ca­
                 amintit.                    Prinţesei  pe  care  nu  o  redăm  clin   în  cadrul  acestei  strategii,   se   (reprinderi  la  acelaşi  nivel  de   racter  salariat  pentru  uşurarea
                  în  num ărul  llO,  din  30  Iunie,  co­  considerente  morale,  apoi  m ărturi­
                 tidianul  „Dimineaţa”   publică   un  sirea  acesteia  ca  atunci  cind  a  pă-  ,   asigură  Guvernului   o  perioadă   producţie,  este  creşterea  produc­  bugetului  statului  de  efortul  ca­
                 articol   intitulat   „Drăeule»sa“  —   răsit  ţara  (în  1948)  ar  fi  luat   cu   de  stabilitate  economică  şi  socia­  tivităţii  muncii  Şi  reducerea  nu­  re  poate  deveni  insuportabil,  dar
                 semnat  de  Ana  Tătaru  (Ileidclbcrg)   sine  şi  circa  280  kg  do  argint  în  ,   lă  oare  să-i  permită  introduce­  mărului  de  angajaţi  in  vederea
                 După  cc  il  parcurgi  (articolul),   de  argintărie  veche  (desigur,  din  moş­  rea  acelor  măsuri  care  să  con­  diminuării  cheltuielilor   de  pro­  se  urmăreşte  şi  limitarea  notei
                 la  un  capăt  la  altul,  râmii  cu  pe­  teniri  de  familie,  altfel  cum  ?).  Ceva  ,                            inflaţioniste.   Al  doilea  clement
                 nibila  impresie  că  ai  de  a  lace  cu   mal  Ia  vale,  autoarea   articolului   ducă  la  restructurarea  sistemului   ducţie.  O ’altă  sursă  a  şomajului   osie  liberalizarea  preţurilor   în
                 o  râfuialcl  de  „tip  feminin**,   intre  scrie  :  „Dar  n-a  spus  (Prinţesa  —   economie.  îngheţarea  salariilor  şi   ar  fi  reducerea  totală  sau  parţia­
                 autoare  şi  eroina  articolului.  Cine   n.n.)  dacă  a  învăţat  cîndva  să  se   limitarea  şomajului  asigură   o   lă  a  nivelelor  de  producţie  a  u-   scopul  aşezării  economiei  pe  prin­
                 este,  de  fapt,  aceasta  din *  urmă  ?   roage  româneşte  sau  dacă  mai  ştie                                    cipiile  rentabilităţii.  Această  li­
                 Nu  este  alta  decit  Prinţesa  Caragea,   româna        protejare  a   bugetului  statului   nor  întreprinderi  nerentabile  sau   beralizare  a  preţurilor   trebuie
                 doamna  virsinică  şi  distinsă  care   Nu  mai  insistăm  asupra  acestor  \   ceea  ce  permite  orientarea  unui   care  nu  au  asigurată  baza  de   însă  asistală  dc  un  program  de
                 nc-a  vizitat  ţara  după  Revoluţie  (a  aluzii  nemeritate.  Am  arătat   mai  ,   procent  însemnat  din  acest  bu­  materii  prime  sau  desfacere.
                 făcut-o  şi  mai  înainte  de  Revo­  sus  că  toţi  telespectatorii  români  au                                      protecţie  socială,  care  să  asigure
                 luţie,  după  cum  ne-a  mărturisit):   avut  ocazia  s-o  vadă  şi  s-o  asculte   get  spre  retehnologizare  şi  reo-   Acest  sistem  incumbă  şi  riscuri   menţinerea  nivelului  de  trai, prin
                 Doamna  (cu  „D**  mare)  care  a  fost   pe  Prinţesă  vorbind  foarte   bine  |   rientarc  industrială.  Trecerea  Ia   de  natură  economică  şi  anume   susţinerea  preţurilor  la  produse­
                 invitată  şi  in  studiourile  Televiziunii   româneşte.  Spre  finalul  articolului   un  sistem  economie  nou   s-ar
                 române,  pentru  un  interviu,  vor­  se  arată  :   .Prinţesa  insă  mă  in-  ,        o  posibilă  dezorganizare  a  a n ­  le  de  bază  din  bugetul  statului.
                 bind  o  romanească  neaoşă  şi  dîn-  dolesc  că  a  făcut  ceva  pentru  Ro­  face  aşadar  fără  convulsii  im­  samblului,  prin  inexistenţa  fac­  liste  valabilă   această  politică
                 du-ne  nişte  lecţii  despre  libertate   mânia”.  Noi.  telespectatorii  din  ţn-  ,   portante,  gradai,  pe  măsură  ce   torului  de  orientare  şi  dirijare  a
                 pe  care  nu  le  vom  uita  multă  vre­  ră   ştim  că Prinţesa  Caragea   „a  factorii  de  bază   silit  pregătiţi   economică ?
                 me.  Ne-a  spus  că  Libertate  în­  tăcut  ceva”  pentru  orfelinate  şi  alte  '      materiilor  prime,  a  energiei  şi   Permiteţi-nc  să  revenim,   în
                 seamnă  Muncă  şi  iar  Muncă,  nu  asemenea  instituţii  —  spre  deose­  pentru  aceasta.  Dezavantajul  m a­  chiai  a  produselor.  Haosul  rela­  cronica  viitoare,  cu  o  analiză  a
                 chiul  şi  stoarcerea  stalului  de  bani   bire  de  lideri  de  partide  „istorice”   jor  al  accslei  strategii  este  insă   ţiilor  economice   poale  conduce
                 prin  fel  şi  fel  de  metode.  Ne-a  mai   (putrezi,  de  bogaţi,  cum  se   lău­  ritmul  leul  al  înnoirilor  precum   principalelor  elemente  alo  pro­
                 atras  atenţia  şi  asupra  faptului  că  dau  !)  care  n-au  făcut  altceva  de-  1   la  o  deteriorare  rapidă  a  calităţii   gramului  de  reforme  propus  de
                 acei  latini  (pe  care  noi  ii  pupăm  cît  să  sc   bată  —  la  propriu  1  —  ,   şi  posibila  perpetuare   a  unor   vieţii  şi  la  prăbuşirea  sistemului   Guvern.
                 undeva,  pentru  că  sînt,  ca  şi  noi,   pentru  „coroana”  României.  în  con­  structuri  rezistente  sau  cu  pute­  economic,  eu  consecinţe  extrem
                 din...  ginta  latină  !)  —  în   speţă,   cluzie,  sîntem  de  părere  că  pentru  1   re  mare  de  regenerare  care  pol   de  grave.  Avantajul  acestui  sis­  l’.S.  După  o  absenţă  de  o  săp-
                 francezii,  în  mijlocul  cărora  a  trăit                                                                            lăiniiiă,  domnul  Ion  iiaţiu,  într-o
                                             tru  tipul  acela cu  numele  de  Ca-   stopa  fluxul  înnoitor,  cum  ar  fi   tem  este  acela  eă  asigură  o  tre­
                 —  nu  prea  s-au  Înghesuit  să  ne  a-              \   spre  exemplu  aparatul  birocra-                           scurtă  intervenţie,   s-a  plins  de
                                             ragea  —  de  !*  radio  Europa  Li­                        cere  rapidă  şi  fără  ocolişuri  spre
                 corde  nici  măcar  o  vorbă  bună.  în                                                                               faptul  că  băncile  din  P arlam ent
                                             beră  —,  care  se  poartă  cu  imper­  lic.  l'n   exemplu  al  acestei  libe­  economia  dc  piaţă,  singura  va­
                 vechiul  regim,  nici  pe  departe  să                                                                                sînt  înguste  şi  incomode  şi  din
                                             tinenţa,  ca  marea  majoritate  dintre  |   ralizări  economice  făcută   „cu
                 ne  întindă  o  „mină  familiară"  !  (De   confraţii  săi,  o  doamnă  de   mult  (   linguriţa"  esle  percslroiUa  sovie­  labilă  in  întreaga  lume.  această  cauză  nu  se  poate  dormi
                 fapt,  şi  în  prezent  presa  tor   ne                                                  După  ce  am  făcut  această  pre­  în  ele.  Oare  în  vizita  lor,  minerii
                                             bun  simţ,  cum  ni  s-a  părut  a  fl   tică  care  se  pare  nu  dă  roadele
                 arată  —  ei  ştiu  pentru  ce  !  —  acu­  Prinţesa  Caragea,  nu  merită  aiita  I   scontate.  zentare  a  variantelor  posibile,  să   iau  furat  domnului   Ion  Raţiu
                 zator  cu  degetul  !).
                                             muştruluială.  Iar  în  încheiere,   vă  i   Cea  de-a  doua  cale  pe  care  o   vedem  pentru  care  ar  opta  ac­  şi  paturile  din  modesta  vilă  sau
                  Pe  fondul  acestor  amintiri  fru­
                                             spunem  :  „Bună...  Dimineaţa  !'   E   prezentăm  ar  fi  liberalizarea  to­
                 moase  despre  Prinţesa  Caragea,  sin-                   tală  a  sistemului  prcţ-salariii,  ce   tualul  Guvern.  Deşi  există  pă­  alte  raţiuni  înalte,  do  ordin  po­
                 tem  uimiţi  cînd  citim  că,  nu  de­  o  dorinţă.   '                                 reri  eă  nu  se  pol  face  „mixaje"   litic,  îl  îndeam nă  -să  doarm ă  în
                 mult,  Intr-o  seară,  a  fosi  prezentă  R.  N.  OVI.D1U   |  ar  asigura  o  trecere  rapidă  a  în­
                                                                           tregii  economii  pe  singurul  prin­  între  cele  două  strategii,  sc  pare  Parlament.
   1   2   3   4