Page 3 - Calauza_1990_24

CALAUZA NR. 21 • 1990 Pag. 3

i Dezbaterea noastră privind prezenţa
Domnii lăutari, romi şi ţigani au fost A
I %
dojeniţi la T. V. R. statuii lui Petru Groza in Deva
I
V
La ultima emisiune de „Ac- cinstită, socialmente necesară, statînd că, la un moment dat Se duce o dezbatere în acest Vom arăta cîteva din aceste
tualităţi" din seara zilei de astfel că aprecierea lor de că­ autotaxim etrele Bucurcstiuiui s I ziar despre prezenţa statuij Iui activităţi ale iui dr Petru Gro­
05.07.1990 domnii lăutari, romi tre superiorul politic de mai sus erau monopolizate de domnii dr. Petru Groza la Deva, dar za şi an u m e: La 0 martie 1945
şi ţigani au fost dojeniţi pen­ o vedem ca binevenită. în rest, lăutari, romi sau ţigani „a in­ I lumea vorbeşte că se bate pasul acest dr. Petru Groza a consim­
tru faptele lor reprobabile. dum nealor se ocupă de bişni­ trat în ei" timp de trei zile şi * pe Ioc. ţit să formeze primul guvern co­
N-am reţinut numele şi pre­ ţă, furt, afaceri, jaf, etc. tot atîtea nopţi. Rezultatul a I In adevăr, majoritatea artico­ munist din România impus do
numele superiorului dum nea­ fost că, indiferent aspectul ca­ % lelor publicate pe această temă, irimi^ul lui Stalin şi dc tancu­
lor care şi-a permis această selor în care locuiau domnii ! nu fac decît să arate frînturi din rile sovietice, guvern care o fal­
dojana. O P IN II lăutari, romi sau ţigani, la do­ V aciivitalca accsiuia în perioada sificat grosolan alegerile clin 1946.
Reţin insă că, persoana care miciliul acestora s-au găsit interbelică dar care nu au nici Apoi dr. Petru Groza împreună
şi-a rostit declaraţia, a început cantităţi enorme de aur, biju­ I o legătură cu ridicarea acestei cu Ghcorghiu Dej sînt cei care
cu domnul Ioan Vasile (lăutar, terii, cafea etc. I statui cu revolverele în buzunar s-au
rom sau ţigan) din Bucureşti, Pînă la Revoluţia din decem­ După cele trei zile şi tot a- I Dacă vrem să dăm un răspuns prezentat la regele Mihai silin-
care aflindu-se la Varşovia şi-a brie 1989, îi vedeam cum înche­ tîtea nopţi, domiiuj ministru G. s clar şi categoric asupra prezen­ du-I să semneze actul do abdi­
permis să arunce chibritul nc- gau dialoguri amicale cu mili­ Homoşteanu a fost chemat la I ţei actuale a statului lui Groza în care. Dc asemenea, dr. Petru
ars, precum şi mucul de ţigară ţienii, discuţii care — aveau telefon, fiind în tre b a t: «. Deva, trebuie să cunoaştem po­ Groza şi guvernul său au dez­
intr-un parc, fapt pentru care menirea să-i stimuleze, în lot „— Altă treabă n-ai avut, vestea acesteia, adică să ştim lănţuit cea mai cruntă teroare
a fost amendat cu sum a de ceea ce întreprindeau. decît să-ţi pierzi timpul cu ţi­ I cînd şi de cine s-a hotărît ridi­ contra oamenilor politici din o-
10 000 de zloţi. Dacă întrebai bunăoară, o ganii ?“. carea statuii, pe cheltuiala cui poziţic, a intelectualilor, studen­
Raportat la faptă — în com­ doamnă ţigancă, de ce nu stă la E greu de presupus că la ce­ s-a făcut şi pentru care merite ţilor şi ţăranilor umplind închi­
paraţie cu ţara noastră — sanc­ coadă, îţi răspundea spontan, lălalt capăt al firului a fost sau activităţi ale lui dr. Petru sorile şi lagărele eu ei, unde cei
ţiunea a fost extrem de aspră. într-una din urm ătoarele va­ vreun egal de-al domnului IIo- Groza. mai mulţi au pierit.
Probabil şi pentru motivul că riante : moşteanu. De aici concluzia că Pentru acestea şi multe altele
(lăsînd la o parte TRATATUL ,,— Da, ce vrei domnule, să domnul ministru G. Homoştea­ I Aşa fiind, vor arăta după unii asemănătoare s-a ridicat statuia
ŢARILOR DIN ESTUL EURO­ zici că te umplu de păduchi ?“ nu nu ceruse încuvinţarea fos­ contemporani şi documentele vre­ lui dr. Petru Groza la Deva şi
mii dovedesc, eă povestea ade­
PEI), Varşovia este Centrul Vo­ sau tului „comandant suprem“ ca­ \ este just să ne întrebăm dacă
ievodului Ţiganilor. „— Ai văzut dum neata ţigan re le purta de grijă — ţa pro­ * vărată este u rm ă to a re a : revoluţia din decembrie 1989 a
în continuare, persoana care şi miliţian să stea la coadă ?“ . priu — în ultimul sfert de veac I Curînd după moartea Iul dr. înlăturat dictatura şi tirania co­
i-a dojenit pe domnii lăutari, Pentru propria noastră cultu­ domnilor lăutari, romi şi ţi­ % Petru Groza din 1959 conduce­ munistă in România mai poţ ră-
rea centrală a partidului comu­
romi şi ţigani a vorbit fără să ră generală, ar fi util de ştiut, gani. I mîne urmele acesteia intre care
nominalizeze pe cineva — de cine le-a purtat de grijă pînă Domnii lăutari, romi şi ţigani * nist român a hotărît să ridice se numără şi statuia lui dr. P e­
bişniţă, furt, jaf ş.a. la Revoluţie ? Cu alte cuvinte, sînt convinşi de-o realitate şi- statuie lui dr. P. Groza ia Bucu­ tru Groza din Deva ?
în decursul lecturii, de două cine i-a stimulat să nu munceas­ anum e că, dată fiind prolifera­ I reşti şi Deva, să dea numirea dr. Toată lumea conştientă vrea
ori i s-au umezit ochii, de unde că şi să arunce o pată nega­ rea dumnealor într-o progresie « Petru Groza oraşului Stei din să dispară statuia lui Petru Gro­
Bihor şi să numească, cu numele
concluzia că a fost sincer afec­ tivă — din punct de vedere geometrică, pînă la anul 2000 I acestuia cîteva străzi din diverse za din Deva, aşa cum a dispărut
tat în ceea ce i s-a spus, afară infracţional — pe obrazul nea­ ne-ar copleşi ca număr. « şi cea din Bucureşti.
de cazul eînd a jucat teatru. mului nostru ? De-aici, o altă eoncluzie şi- t eraşe. Toată cheltuiala statuilor Pînă cînd Primăria municipiu­
a fost suportată din hanii statu­
După părerea unanim ă a te­ In sensuj celor de mai sus, anum e aceea de-a fi insolenţi,
lespectatorilor .domnii lăutari, tradiţia spune că, pe vremea ambiţioşi, curajoşi etc. I lui, cu menţiunea că dr. Petru lui Deva mai stă pe glnduri şi
romi şi ţigani, numai pe calea cînd dl. George Homoşteanu Groza are merite importante de nu înţelege mersul istoriei româ­
de excepţie prestează o muncă era ministru de interne, con- CONSTANTIN PREDA colaborare şi dezvoltare a regi­ neşti ?
I
mului comunist din România. ION DKVEANU
Sâ ne am in tim de v ech ile cîntece populare
SCRISORI DE LA CITITORI
„Scoate, mamă, din fîntini, cîntece le j La hanul Bucura nu s-a schimbat nimic... j
Acelaşi urcuş — de fapt foarte scurt — plin de gropi care a ■
din bătrîni...” devenit cu timpul o adevărată probă de încercare pentru „pilo- I
ţi am atori” şi nu numai. Acelaşi miros de WC care îţi întoarce £
Fiică a Munţilor Apuseni, m unţi1 Lum inind atiica frun­ stomacul pe dos, te aşteaptă chiar înainte de a face primul pas I
născută Iu 23 februarie 1947 ţi" <■■■>■ în restaurant. Aceeaşi servire dezinteresată, lipsită de responsabi- a
in Brad, preocupată ele pro­ M ana Tudor a colaborat litate faţă de cei ce îndrăznesc să le treacă pragul. Aceaşi hara- |
paganda zestrei de cintec cu taraful din Vata, cu cel i babur în încăperea din faţa barului şi a bucătăriei. Numai cine |
moţesc, M A R IA TUDOR, re­ din Vîrfurile, cât şi cu alte nu vrea nu are acces acolo. Aceleaşi meniuri obligatorii. De ce ? 1
întoarsă dintr-un turneu în formaţii. A participat la fes­ De ce sînt obligaţi oamenii să mănînce ce nu le place ? De cc 1
Statele Unite ale Aincricii, tivaluri folclorice peste hota­ — de exemplu — creierul se poate servi num ai prăjit pe plită şi 5
împreună cu soţul ci Luca re (la Ohrid — R.S.F. Iugo­
Novac „Taragotul de aut al slavia, în Grecia, Franţa,’ Un­ obligatoriu cu orez şi cartofi natur ? De ce nu şi creier pane sau |
Banatului“ se bucură de i- garia şi altele) fiind o vred­ creier cu ou şi ceapă sevit cu cartofi pai ? Pînă cînd vom mai fi I
prccierile ascultătorilor şi nică slujitoare a cîntecului obligaţi să servim porţii de gram aj arbitrar fixat ? ■
telespectatorilor, lat-o din nou popular. Este prezentă frec­ Cînd vom putea servi la acest local de alimentaţie publică, ca
eutreicrînd satele din Munţii vent în emisiunile Televiziu­ dc altfel şi în altele, ceea ce dorim şi cum dorim ? De ce sînt
Apuseni culegînd alte şi alte nii Române, ale Radioului
cîntece vechi intre care şi avînd mai m ulte discuri edi­ obligat să m ănînc 170 grame de ficat — de exemplu — cînd eu
..Balada lui Crişan“ din care tate de Casa „Electracord". doresc să mi se pregătească 250 grame ficat aşa cum vreau eu,
aflăm că „Dreptatea m oţului1 Dintre cîntcccle populare din nu cum vor alţii ?
ii apa izvorului1 E curată, repertoriul Măriei Tudor de­ Domnul responsabil al complexului cc are de spus?
cristalină1 Şi m ulte doruri, a- venite şlagăre am intim : „Eu
<ină...“. sînt fa ta -d e la moţi", „Cînd CISMA.Ş PETRU
Alt cîntcc cules este „Tre­ vii bade de la Deva", „Pe
ce Craiul lancu"; Trece Cra­ vale, pe Aricş", „De la Brad
iul Iancu, trecet Doina tării către Bulzeşti" şi altele carc-i
mi-l petrece! Prin pădurile confirm ă recunoaşterea na- Să ne reamintim cu
de moţi' il urmează brazii Marin Tudor şi soţul ci, ţională.
toţi/ Trece Craiul printre taragotisiul Luca Novac. ION COŢOI ANUNŢ respect de mareşalul
J
Ion Antonescu
întreprinderea de transporturi auto Hunedoara
in amintirea preotului ioan Marchitan deschide, începînd cu 01.08.1990, un nou traseu de
autobuz :
efectul : soţia îşi aducea pe ca­ DEVA — ARAD - GYULA - BEKESCSABA
lea dreaptă soţul, păgubaşul re­
intra in posesia lucrului furat ; Cursele vor circula de două ori pe săptămînă :
ba chiar intr-un caz — o mamă miercuri şi sîmbătă, cu plecare din Deva la ora 4,30
din Deva a venit să-i solicite o
slujbă pentru ca fiul ci care fu ­ şi înapoiere în aceiaşi zi, cu plecare din Bekescsaba
sese prins la frontieră să ia pe­ la ara 16,00.
deapsa la locul de muncă, deşi
era a doua tentativă (şi codul
penat glăsuia clar prin vocea
judecătorilor...) şi aşa s-a intim- Frumuseţea pătrunde în casă
plat.. A fost prietenul cel mai
drag, omul care iţi impunea
respect nemăsurat .omul dc a odată cu spioana
cărei energie te speriat, omul (Urmare din pag. 1) Andrew un fel de magie sexua­
care a scris o carte despre Ba­ lă'*.
sarabia, o carie a tragediei sfîr- Ia Paris, fiindu-mi oferite dc Pamclla se instalează aşadar
lecării României.. La el au venit prietenii mei arabi. De aseme­
Se împlinesc zilele acestea doi oamenii de peste tot pentru la amantul său caic devine un
ani dc la moartea celui mai bun mîngîierea sufletului şi cugetu­ nea eu mi-am cum părat multe adevărat Pygmalion. EI oferă
prieten — preotul Ioan Marchi­ lui. Pierind Ioan Marchitan, a rochii chiar dacă mi-au oferit şi pentru cursurile dc dicţie G00
tan. Omul care a trăit mare par­ pierit un frate mai mare, a pie­ amicii mei. Totul este însă să franci pe lecţie pentru că doreşte
ştii să le pui în valoare. Mi-am
te din -tragedia Basarabiei, omul cum părat şi cîteva bijuterii pen­ „ca vocea mea să răm înă la fel
care a fost redactor la revista rit un dascăl, un preot ortodox dc plăcută ca şi persoana m ea“.
basarabeană „RAZA", omul ca­ de cinste, un seriilor adevărat... tru fiecare toaletă. La un dineu oferit de marele
re a cunoscul-o bine pe mama Lacrimile noaslre cad pe mor- A ndrew este mândru de mine. rabin, Andrew constată că Pa-
mclln „este genul dc femeie pe
mareşalului Antonescu, pe m a ­ m tnlul de la Zlaşti, acolo unde a EI s-a uitat în ochii mei şi mi-a care o poate purta cu sine peste
reşal, omul la care m e y e a u toţi ctitorit o frumoasă biserică... spus că semăn cu Ava Gardner".
necăjiţii pentru o slujbă care Plecînd la serata aceea, Pamclla lot". (va urma)
de cele mai multe ori îşi fă VALERIU RÎUREANU era fericită „exista între mine şi