Page 2 - Calauza_1990_25

°og. 2
CĂLĂUZĂ Nr. 25 • 1990

Generalul v. Seriaim nostru Frumuseţea pătrunde
j Cronică parlamentară j Ion Mihai! Pacepa, în casă odată cu spioana

I *
* (continuare din pas. 1) | (continuare din pag. 1)
(continuare din pag. l)
| încă d r la început, înţelegerea mecani sme lor democraţiei. Am * inaliza declaraţiile (Ului Pacepa, rapidei sale escaladări sociale, şi cunoscând procedeele amicilor
* abordat acest subiect cu oarecare întin dere şi nu m ai „presat" de. | deoarece în calitatea ci do sem­ săi ziarişti, acesta întreabă : „De
| ideca că foarte mulţi oame ni n u înţeleg do fapt delimitarea zo- j natară a Tratatului de Neproli- Pamella simte gustul eşecului. ee nu încercaţi să faceţi politi­
. ‘tei de acţ iune a fiecărei puteri. Observaţi că in această a b o r d ar e | ferare, nu doreşte să fie angre­ Ca să-şi facă de lucru se mută că ? Sint convins că aceasta v-ar
■ n ;am iiomenit de a rm a tă , o altă puter e in stat, sau de mass-me- ( nată într-o' asemenea afacere". intr-un mic apartam ent pe care veni ca o mănuşă". Cum Pamella
I din considerată şi ea ca o pu te re independentă, pentru a ne re- ' Profesorul Kapur, autorul unor ii amenajează cu mult gust. Stă Sc declară conservatoare, îi su­
gerează să-şi încerce şansa
însă aici, 5n trecere, timp de o
la
‘ /tuna , do ar la relaţia legislativ— executiv a căror graniţă de se- | volume privind dezvoltarea nu­
( p arar e pa re mai greu de trasat. Ideea eă această separa re nu * cleară din India şi Pakistan, sus­ lună. „Cind am intrat prim a da­ Camera Comunelor. Pamella Ji
reaminteşte că ea este indiancă şi
* este înţeleasă mi-a venit în u r m a faptului că mulţi oam en i în- | ţine eu sem narea de către li orna­ tă, am simţit o m are tristeţe, ca că aceasta riscă sâ-i fie un han­
şi cum citeva lucruri teribile a-
I treabă (chiar şi in unele gazete eu pretenţii, a m văzut această J nta a celor două tratate, nu în­ veau să se întîmple". In acea pe­ dicap.
„ între bare formulat ă) clacă P a rl a m e n t u l a a p ro b at preţul de ÎS | seamnă prea mult, deoarece şi rioadă, catastrofa, nu era încă Insă graţie unui prieten bine
■ lei al benzinei. Deci nu s-a înţeles eă această pro b lem ă a preţu- * Irakul, de exemplu, semnase tra­ iminentă. Din contră, mai încă­ plasat Pamella devine funcţionara
J rilor aparţin e in exclusivitate G u vernului şi în acest caz Pa ria- J tate pe care Ie-a violat ulterior. păţînată ca niciodată, Pamella se in compartimentul documentare
. meni ul nu are nici o atribuţie, de a aproba, verifica sau super- ( Irakul a semnat atît convenţia consacră in întregime noului său din cadrul Camerei comunelor,
( viza. P a rlam en tu l ca putere legislativă ap ro b ă legile, elaborate ' de la Geneva a folosirii armei personaj, elegant, dLlins şi deci ataşat special pe lingă Sir Henry
* de Gu ve rn sau (mai rar) chiar de comisii sau mem brii ai Par- | chimice, cit şi Tratatul de Nepro- l'reeventabil. Pentru a da toate Beliigham, deputat din Nord-
| lamentului. pe care apoi G uv e rn u l le foloseşte ea in st ru m en te de î liferare. Cu toate acestea a fo­ aparenţele unei fete de familie vestul Angliei. Apoi linâra fe­
* tr an s p u n er e in practică a politicii de guvernare. După a p robar ea I losit arm a chimică în conflicte bună ea caută de lucru şi se a- meie primeşte permis de trecere
I legilor, Pa rlam en tu l iui mai verifică modul in care G uvernul, " recente şi a încercat să obţină dresează directorului de la „Inde- cu care poate să m eargă după
materiale nucleare în flagrantă
„ detaliază şi aplică aceste legi. In cazuri extreme, Pa rlam en tu l > pendent*4 * * * *, un nou cotidian, con­ placul inimii oriunde in această
| poate da un vot de neîncrede re sau chiar să ceară demisia Guvcr- 1 violare a tratatului. „Deci ceea curent direct al venerabilului regiune. (va urma)
I nului. în rest. Pa rl a m e n t u l nu se emix tea ză in treburile G u v e rn u - * ce spune d-1 Pacepa. poate foarte „Times11. In faţa frumuseţii sale U .B IN A
J lui Ke/ullă clar că P a r lam en tu l nu poate laa hotăriii cu caiac- | bine corespunde adevărului", no­
| lei executoriu, cum ar fi b u n ăo ar ă preţul la un produs. tează expertul canadian, profeso­
* Tot în acest context ţin să d ă m răspuns acelor ziarişti care | rul Kapur.
| ne intreabă : (pe p arlam en tar i) „ce ve-ţi face pentru judeţul . Potrivit declaraţiilor sale din
„ d u m n ea v o as tr ă ?“. itâspunsul este clar : vom vota legi, drepte şi k timpul interviului, fostul general
{ bune pentru intreaga ţară şi implicit şi pentru judeţ ul nostru. * de securitate român a primit în­
J O a don i problemă pe care dorese să o supun atenţiei du m - j sărcinarea de a so ocupa de pro­
, ne.ivoastră esje legată — in sfir.şit. nu ? de uetivituten Adunării I iectul nuclear, care se baza pe o
t Constituante. în prim a sa şedinţă de lu tr u constituantă a apro- ' colaborare secretă cu Pakistanul
' bat regula men tul de fum lionare. Toate au mer s bine piuă la ar- j şl care folosea tehnologie nuclea­
ră canadiană pentru obţinerea de
[ ticului t a r e prevedea destul de am bi gu u de altfel — modul de •
» votare finală a Constituţiei. Disputa s-a dat intre diferiţii paria- j plutoniu destinat fabricării armei
| nientari care susţineau eu a rg u m e n te ee p ărea u zdrobitoare, sus- , nucleare.
Pacepa trebuia să organizeze in
. ţinindu-se io egală m ăs u ră toate cele trei si st e m e : vot secret, acelaşi timp şi importurile ilega­
' vot d"st bis şi vot nominal. Ţ in m d tont de faptul eă pentru adop- -
j tarea finală sc prevede o majoritate calificată (două treimi), sis- J le de echipament specializat din
Statele Unite,
. P-nial tic vot arc o im po rtan ţă covîisitoare. S a adoptat in final vo- . De notat este laptul că la 1
t (u| nominal, adică fiec ire pa rla menta i îşi ex p u n e opţiunea in ur- i mai. ziai ul canadian „Southum
[ ma apelului nominal. Aşadar vom şti limpede cum a votai fieca- * News" a publicat .ştirea că apa
i re deputat sau senator. Mulţi au calificat acest si-dcni ca o in re- j g i\a norvegiană destinata unui
* gi me nlare in discipline de partid (a fro n tu lu i ta r e deţine eele { leacioj de provenienţă canadiană
' două treimi necesare votului final) cate anulează orice încercare '
in
din România a fost trimisă
[ de e x p rim are h bciă a propriei opţiuni, I Mc un punct de vedere. | India, in cadrul unei acţiuni care
' Dar acest sisli m de vot poale preveni o încercare a opoziţiei de . violează Tratatul de Neprolife-
ţ a bloca adopta rea Constituţiei şi impl-cit de a frina derular ea fi- | rare. După părerea expertului ca­
. i> a a a procesului tic democratizare a ţării, in s opul de a obţine ‘ nadian, ştirea este un exemplu
[ di/o lv aic a ,u malu lui P arlam ent şi organizarea de alegeri antici- > de dezinformare utilizată de
pate. I Mc un alt p uiu l de vedere. Care este cel just 7 \ ă las pe 1
membrii securităţii care continuă
I dumneav oaslră să apreciaţi acest lucru. In sfirsit, ultima chestiu- ' să râm m â la posturile lor în
l ne pe t a r e dorim s-o analizăm pe scurt astăzi, este legală de | România.
noiil siM t-m a d m im ,sti aiiv . l> i:s,)â cu m pi OIKlilil şth i v o r e x is ta la tlxpertiil Kapur crede că, in
n iv el tic ju d e 1 * 3 ţ jm -f c e tin i i;ir 1a m u n ir ipii , Oraşe si com un;* p rim ă - realitate, apa grea nu a fost ex­
rii. l<iţi a o stia v o r i\ n um iţi pr*- [<■•. tu! de c ă tre p rim u l pediată tn India, cj m Pakistan,
m in istru IUI p n m . irii dc căt n- p refev t. P ro M r•m a caro sc p u n e ; ca gratitudine pentru cooperarea
m i este u ii p as in. ipoi in • ci i fii a rc a di.•inocraţici.. a 'e s t - ăste m ? secretă acoi dată regimului Ceau-
T o tu şi ( P l'N -u rilc erau ir■tr­ un rel nevi' s a r al. NC. \e u m in it o a^a eescu. .această apă grea norve­
s tru c tu ri i n dn îin isf r a tiv ă e* ie nu m ila. A p a te n t i este u n pas în ap o i, giană. despic care se afirmă in
d u r in r călii:. Ir »• SÎe vot ba di di d o n area co m pi i frn ţ clo r. Ad k ă , am presa internaţională eă dispăru­
d at a ir ( rin e rn u lu ii sa co nd u să ţa ra . ca a (are sa a v e m în c re d e re se, este probabil utilizată de P a­
■ ă va n u m i atei oameni cu care. Guve rnul se angajează să-şi ciu­ kistan la fabricarea bombei sale
nucleare. Dar, fireşte, nu poate
tă la b u n -fuşit misiunea. Aşadar, din nou trebuie să înţelegem fi exclusă nici posibilitatea ca Aţi urm ărit procesul lui Nicu Ceauşescu ?
Vă invităm să ne scrieţi fă ră ură şi fără părtinire părerea
aceste principii care fun da me nte ază edificiul alil de complex al apa grea norvegiană să fi fost Dvs. despre acest personaj controversat al comunismului la români.
democi oţit i trimisă de România, Israelului, Aşteptăm...
a conchis expertul canadian.
1 mari, unde au ajuns şi foarte
t Cai e este avantajul ajutoru­
t lui internaţional pentru casele La şcoala de fete din Qrăştie epidemie de Enurezis, multe colete din ajutorul in­ \
1. Str. Republicii, nr. C—8 To- s
* de copii ? Dar al democraţiei ? ternaţional. Iată două destinaţii :
La aceste întrebări aparent dea Erna.
banale, a încercat să răspundă cazuri de tricomonoză 2. A partam entul fostei cole­ \
\ înlocuitoarea „la comandă" la ge Groza Sorina (21 ani). \
\ conducerea şcolii de fete Oraş. bine, deplina armonie existentă 2. A fost pusă în discuţie su­ cu acordul doamnei directoare
tie — profesoara Gelu Adriana. primarea postului de portar de Problema este că cele 8 asis­
in nodurile personalului de la
\ Sintetizată, situaţia mai mult acest stabiliment, vă semnalăm către un grup de asistate (fete care Ie este ca o mamă, cînd tate au „cumpărat" din aju­
ţ decît formidabilă, se prezintă că în data de 7 aprilie a.c, a care au absolvit şcoala, dar este în zonă şi nu în Franţa, nu toare şi un bec roşu şi nu ştiu
astfel : avut loc aici, un concurs gen mai sînt cazate în cămin) şi se plătesc nici cazare şi nici masă. la uşa cărui apartament, din
cele de mai sus să-l atîrne.
1) Au dispărut „bisericuţele** „Cine ştie... cîştigă" pe tema pare că desfiinţarea acestui post Şi ca să nu fie totul gratuit M-am despărţit cu părere de
ţ (cum amintea Ilumoiu Mihaela,
existente in epoca trecută, acum „Cine-1 concurează pe Hagi Tu- va deveni realitate pentru cu : rău de d-na prof. Gciu, cu pro­
fiecare trăind după principiul dose ?“ Cîştigutorul a avut — nu arc unde-şi exercita încadrată la I.M.O.) tinerele misiunea că voi scrie acest re­
ţ „mai bine zic vai de mine, de­ dreptul — dat de către di. fiec funcţia — poarta nemaiexistînd. domnişoare dau o mînă de a­ portaj şi că voi ruga autorită­
I ci: v.ii d > noi Dovada fru­ — să-şi aleagă singur premiile — pe fete oricum, are cine le jutor la educaţia tinerelor fete ţile de resort să mai angajeze
I apăra pe timpul nopţii, exis-
\ tînd în interiorul clădirii cel
\ puţin doi bărbaţi, într-o stare
\ fizică foarte bună (spun asta
I pentru că pătrund în clădire —
l
F lo r a şi f a u n a
l
\
\ de, vanitatea masculină ! nu ­
mai pc ferestrele de la baie).
t Portarul care este şi paznic
\ de noapte — cînd vine la ser­
\ viciu doarme — pentru că dacă
\ este treaz, pleacă acasă cu ochii
\ umflaţi, bineînţeles, nu de
somn.
\ 3. Prim ăria din Orăştie le-a
\ moasele şi utilele dialoguri pe şi să le ducă In domiciliul per­ aprobat fetelor asistate, în nu­ şi rezultatele sînt mai mult de­ încă vreo 10—15 femei de ser­
\ teme educativ-colegiale, ca de sonal. Fericita câştigătoare — m ăr de opt, să mai locuiască în cît vizibile : epidemic de Enu­ viciu care să spele mizeria din
\ exemplu : „Cine a reuşit să-şi Todea Erna — şi-a sortat doar cămin pină cînd vor primi apar­ rezis, cinci cazuri de tricomo­ această şcoală de fete. Şi asta
am şi făcut !
mici amintiri : 1 frigider
cu
aleagă cea mai frumoasă haină
noză, obişnuirea colegelor mai
\ franţuzească, sau jucărie ger­ iadă frigorifică şi 1 ladă frigo­ tamente (la căminul de nefa- mici, cu drumurile în oraş, spre Foto si r e p o rt a j :
\ mană 7 „Pentru a ilustra şi mai rifică. milişti nu se pot acomoda), iar adresele cunoscute celor mai M A X I M DINCTJLESCU
I