Page 3 - Calauza_1990_27

CALÂUZA Nr. 27 • 1990 Pag. 3

O formă a sclaviei comuniste: Pe parcursul Istoriei din era acum 50—G0 de ani, în care se şi nic; nu avea aptitudini de
I noastră s-au p u rtat m ulte discu­ predau lecţii de religie, preo­ bun mediu, ca să poată prim i I
munca voluntară (obligatorie) ţii dacă există sau nu iadul. ţii catolici, protestanţi etc., îi inform aţii de la cei de dincolo %
I Pentru creştinii din antichitate, ţineau din scurt pe elevi a- do m orm înt, privind existenţa l
« iadul era num ai un loc de sta­ m eninţîndu-i cam aşa : „dacă iadului cel îngrozitor. Scriind
La noi (şi nu num ai) principiul sului principiu al „educaţiei prin ţionare interm ediară, unde su­ nu sînteţi cum inţi vine „urîtul"
făcut altceva decît să dea apă \
suprem p en tru a fi un bun cetă­ şi pentru m uncă". I fletele trebuiau să facă o pauză (dracul) la voi, vă ridică pe „Divina comedie", D ante nu a
ţean şi p atriot a fost m unca vo­ Şi pentru a nu fi acuzaţi de s în drum ul lor spre veşnicie. A- sus şi vă aruncă în jadul cel la m oara catolicilor. Papii au
lu n tară (volo-musai cum îndrăz­ cosm opolitism mai găseam tim p I ceaslă pauză era necesară pen­ negru, fierbinte şi îngrozitor". considerat lucrarea „Divina co­ I
neam să spunem ), de la copil de dum inica a ne strîngc în pieţe tru stabilirea calităţi; lor de Cei ce propagă existenţa iadu­ medie" ca pe o capodoperă fără %
grădiniţă la pensionar, „Şoimii pentru a aureola capul (?) „em i­ fiinţe care au făcut sau nu fap­ lui fierbinte şi îngrozitor pot să egal din punct de vedere lite­ %
patriei". „Pionierii", „B rigadie­ nentului strateg". în com paraţie i te bune pe păm înt, să se eli­ aducă drept argum ent evanghe­ ral şi istorico-spiritual". Nu de I
rii", au prim it „inteligent" aces­ cu acestea, sclavia era mai su­ bereze de gîndirile şi purtările lia lui M atei : „...plînsetele şi aceeaşi părere au fost ceilalţi
te pseudo-titlurj princiare, ca su­ portabilă. i făcute pe păm int şi să se aco­ învăţaţi care nu cred în exis­
port „m oral". Elevii şi studenţii ■Dar, oare cum şi în ce m ăsură * modeze la noua situaţie, a doua tenţa iadului .şi a raiului. Pa- 1
după calvarul „savantei" pro­ ne-ar putea 1'i restituite miile de etapă a vieţii de dincolo de rapsihologii afirm ă că după
gram e de învăţăm înt se „odih­ ore de m uncă voluntară, m orţii i m orm înt. Nici Iisus, nic; Apos­ Există iadul ? m oarte nu sîntem trim işi nici i
neau util" m uncind în agricul­ şi invalizii, traum atizaţii psihic « tolul Pavcl, nici ceilalţi Apostoli în rai nici în iad, ci trăim , du­ V
tu ră şi la săpat şanţuri. M ilitarii ai lagărelor de m uncă forţată I i şi creştini din „prim a oră" n-au pă m orm înt, într-o lum e astra­ *
pe şantiere şi în mine. M uncitorii Poporul rom ân poate fi astfel descris iadul ca pe un loc atît clănţănitul din dinţi..." ; dar, lă, unde spiritele (sufletele) e- *
concentraţi în arm ată cu forţa, pe drept înscris în cartea recor­ i de darnic, cu chinuri îngrozi­ aceasta nu din cauza torturilor voluează pînă la o form ă su­ l
plătiţi cu 75 la sută pentru că durilor : la m uncă voluntară ! % toare şi pedepse, cum au făcu­ corporale. P entru ca să plîngi, perioară, în funcţie de energia
şi-au p ărăsit fam iliile, dorm eau Oricum, o satisfacţie a v em : pro­ t-o mai tîrziu preoţii romano- să trem uri şi să-ţi fie frig, a- necesară unui^alt plan al con­ I
cu tru pa şi m încau de la cazan. cesul eliberator continuă ! i * catcliei şi protestanţii, care în jung cauze m ai mici. Mulţi ştientului (există şapte planuri *
Şi toate acestea d ato rită genero­ ADRIAN VAMVACAS felul acesta nu făceau decît dintre noi, am cunoscut îm pre­ ale conştientului). Este adevă­ I
i să-şi înspăim inte enoriaşii. Bi­ rat că ştiinţa parapsihologici nu
I W .V .W .V /.V .W .V .W J V .-Z .'.V .V .V .V Z .V .V .'.'.Y .V .V .V .'.V .V s ju rări în care am reacţionat %
sericile rom ano-catolice, protes­ norm al în m om ente de dispera­ este luată în considerare de
I tante şi a altor culte, aveau, de re sufletească (m oartea tim ­ Biserica Ortodoxă. în concluzie, I
jj La Brad se vind oase, nu carne! « cele mai m ulte or; la exterior, purie a părintelui iubit, a unui putem afirm a că predicile cu
I în special la cornişele acoperi­ fiu sau frate etc.). M ulţi teo­ team ă de iad sînt inlr-o m are I
Pe vrem ea d ictaturii com uniste populaţia oraşului Brad, a i * şului, diferite figuri înspăim în- logi ai apusului afirm ă că Dan­ m ăsură răspunzătoare de răs- %
avut m ult de suferit de pe urm a aprovizionării, în special cu ali­ tătoarc. Din predicile ţinute în ie Aligheri a scris num ai ade­ pîndirea necredinţei. „De ce să l
mente. I V aceste biseric; enoriaşii aflau, văruri în „Divina comedie". m erg la biserică ? Să-l aud pe
„Cînd intri aici (în iad), lasă-ţi preotul meu vorbind de chinu­
în m ajoritatea cazurilor „cetăţenii de rînd" erau serviţi cu printre altele, că cei necredin­ toate speranţele afară", stă scris rile din ;ad ? Dumnezeu m i-a I
taci m uri şi oase, în loc de carne — care era destinată „cadrelor ] I cioşi şi păcătoşi vor merge, %
iesc din plin pc această lume, «
de conducere". « după m oarte, în iad, unde îi aş­ deasupra uşii iadului, după cum d ăruit o viaţă şi vreau s-o tră ­
După R evoluţie silfa ţia s-a schim bat radical. Totuşi, se p a re i I teaptă cazonele clocotitoare cu vede Dante, care a relatat cu
că se m a; m oştenesc unele n ărav u ri din trecut, care sfidează a-* s smoală, în care dracii bagă su­ lux de am ănunte despre infer­ fiindcă dincolo nu ştiu ce este" *
provizionarea în bune condiţiuni a populaţiei din Brad. \ I fletele păcătoşilor cu ajutorul nul purgatorului. D upă cum s-a — îşi spun m ulţi oameni de re­ i
Astfel, în ziua de m arţi 29 mai 1990, m ăcelăria din Bracl a prim it J unor furci şi cleşti înroşite sau constatat .Dante nu era înzestrat ligie catolică, protestantă, cal­
carne de vilă, cu pulpele ciopîrţite de capace, din fiecare fiin d 1 i cu alte instrum ente sadice de cu cel de al şaselea sim ţ, sim ­ vină etc.
scoase — carne m acră curată — de cira 5—G kilogram e. Pe d re p t! tortură. în şcolile prim are de ţul percepţiei extrasenzoriale I. MÂNOIU
cuvînt, m ăcelarul R ovinaru Ion se plîngea şi striga către „căruţaşi" _
(trei la num ăr) : „m i-aţi luat sm întîna de pe lapte, m ăă !, eu cu î
oasele ce m ă fac ? “ La care cei trei aducători i-au răspuns că i Intîmplări de la casa cu dame
„aşa le-au prim it".
Se pune în treb area: de unde „le-au prim it aşa", de la abator,]
de la Deva, sau de unde ? i (Urmare din pag. 1) in care alîta lume plină de fals
bun simţ, vă refuză. A veţi şi voi
Ne m ai întrebăm cui anum e este destinată asem enea carne — > vieţile voastre, inimile voastre,
din capace do pulpă, la care populaţia B radului nu are dreptul a[ care c învăluită într-un nor de problemele voastre. Uite, Mirela..*
beneficia ? ] {uni. Fumează Kent. Recunosc
aroma. O sticlă de Whisky. Două — Ce Mircla, dragă... aici te
Nu cum va ne întoarcem la năravurile din trecutul nu prea în- ]
garoafe. O sticlă de sifon. Un afli in camera Lilei, cea m ai
depărtat (m artori : Sîrbu Lazăr, Jderu Gheorghe şi alţii). ■ ou vopsit. Probabil din lemn veche din casa asta de dama.
l’Ol’OMCI MIIIAI ! sau ghips. în colţ, după uşă — Dac-ai şti cit am bălut-o la cap
o sacoşă cit toate zilele. Sea­ pe Aura pină s-a hotărit să-n-
.V .W .V .W A W .W .V W A W A V J '.V A V .V .V .W .V .'
mănă cu o cămilă adormită pe ccpem... Ehe ! acu-i convine tre-
nisip. Duhul tutunului a pus buşoara. Da’, n-am ce spune,
Inima fiului meu pentru o veşnicie stăpînire în că şi mie-mi convine. înainte-
vrem e — lucram la fabrica de
camera asta. îm i propun să stau
Refuz, să crccl câ, există vreun la Galaţi, la 3.OG.1977. m -am abătut cit mai puţin aici. Mai ales, că, marmeladă şi ciştigam două m it
cititor in arcul interior al ..Car- pe la Brăila dar n-am găsit acasă felul vulgar al Lilei nu-mi place. de lei pe lună..., cind ii luam şi
paţilor* care să nu-1 cunoască pe decit pe dom nul Ovidiu Săm ărghi- Aura mă prezintă şi pleacă. Lila pe ăia... A cu’ am existenţa asi­
Horică Sâm ârghiţan, chiar dacă s-a ţan, tatăl lui Hoiia, care inir-o oră.
născut peste m unţi. mi-a relatat o seam ă de am ănun­ a observat că nu i-am sărutat gurată. Ce mă deranjează, C
Horia Sâmârghiţan a venit pe lu­ te, cc-n carte nu-s evidenţiate. mina şi mă încolţeşte atît dc faptul că sînt închisă cn în
me în 1933 cu o m alform aţie de Bunăoară, m i-a spus că, în mo­ brutal incit rămîn cu mina cuşcă..., am sentimentul că-s la.
cord operată in sudul Africii — la m entul in care doam na C.A.S. a au­ incubator, ca găinile alea a lui
CAPE TOWN — de către prof. dr. zit că a reuşit operaţia lui Horică, dreaptă în aer. Nici nu ştiu ce
Chrislian BARNARD. de emoţie, i-a căzut întreaga dan­ dracu’ am vrut sa fac... Ccauşescu — ţinute doar să
La ducere, cit şi la întoarcere —* tură. — Cc-i nenicule, ţi-o fi scîrbă ouă...
pe calea aerului — Horică a fost Înainte de părăsirea dom iciliului — E destul de plastică su­
însoţit de m am a dum nealui, respec­ fam iliei Sâm ârghiţan, am fost in­ să săruţi mina unei curve ? A-
tiv Cecilia Angelescu Sâm ârghiţan, vitat in cam era lui Horică, in care, lunci, ce clracu’ m ai cauţi aici? gestia, comparaţia asta... Dar rod
autoarea cărţii „Inima fiului m eu ”, după aprinderea becurilor de m ă­ Vrei subiecte ? toţi vreţi să nc că nu-ţi ierţi nimic... E vorba de
pe care, din 197G de cind o am în rim i diferite Şi m ulticolore, părea aulocinism ?
bibliotecă, am citit-o de mai m ulte un adevărat altar, datorită talen­ exploataţi. Pînă şi ziariştii...
ori. tului său la desen. în acest altar, Tonul şi agresivitatea vorbe­ — Ce să-mi iert, dom ’lc. Viaţa
După prim a lectură, la Paştile lui FIUL lui Dum nezeu se alia in lor, mă obligă să intru in scenă e ca viaţa. Da ce s-o înfrum use­
1976 am felicitat-o pe doam na Ce­ toate ipostazele ; la naştere — pe cu arme aproximative... ţăm ? A r folosi la ceva ?
cilia, ocazie cu care am com parat-o ogrinjii finului ; mai m are — în
cu m arile fem ei ale lumii, ce-au dat braţele Maicii Sale ; la 12 ani — in — In fond, eu am venit să
naştere — la vrem ea lor — unor Tem plu ; la 33 dc ani — In faţa lui scriu despre roi intr-un moment (Vo urma)
oam eni m ari. Mi s-a răspuns la Pillat : răstignit, înviat ete.
felicitare cu o grafie care o aşează înainte de apariţia cărţii în li­ ■ / m t mmm' / - ■ r « w / i
pe doam na C.A.S. intre oam enii cu brării, au dispărut de la tipar circa Şi ce dacă pling... I.asă-mă
m ult echilibru sufletesc, apreciind 5000 de exem plare. N araţiunea te
că ..şi-a făcut doar datoria de tine cu sufletul la gură. E vorba în pace ! A N U N Ţ U R I
m am ă''. de aventura inimii unui om. Foto : GAGVI LADISI.AU
întoreîndu-m ă dintr-o deplasare de CONSTANTIN PREDA
o
i I.F.E.T. De\a tu sediul în Deva, str. Dr. P. Groza *
Tot inainte, domnilor români, spre dezastru! * nr. 30, vinde prin licitaţie organizată în 27 august 1990,ţ
(
*
.
Pornisem la drum cu gînduri Privesc atentă în jur. Aceleaşi tele locomotive au fost transfor­ cai de muncă, cu durata de serviciu expirata. * |
bune Era prim a mea călătorie purtări, aceleaşi obiceiuri. Pînă m ate în panouri electorale. Cine­ j Listele precum şi preţurile de la caic începe licitaţia »
în ţară, după revoluţie. Nu mă şi şoferul e la fel de preocupat va a scris m are, cu vopsea albă
aşteptam la schim bări radicale de cît îi iese la drum ul ăsta. (! !) : „Jos F.S.N.", „P.C.R. — * pot fi consultate la sediul Î.F.E.T. Deva incepind din 10 (
aşa dintrodată, totuşi... Ceea ce Afacerea e tratată pe faţă, fără crime". Nu peste m ult tim p aflu I august 1990. |
am întiln it însă, m-a convins câ ocolişuri. Doar sîntem între noi! că m ă găsesc pe B ulevardul Le-
sîntem într-un adevărat dezastru. G reu ne mai dezbărăm de obi­ nin ! ! în jurul m agazinelor ali­ j Caii pot fi văzuţi astfel: >•
Mă aflu deci pe traseul Deva — ceiurile proaste. m entare — cozi. Iar ? ! ? Auto­ ! — la S.F.E. Dobra şi Ilia în 20 august 1990 ; |
Reşiţa. A utobuzul aleargă de la U ndeva într-o com ună rulea­ gara din R eşiţa n-a strălucit ni­
o localitate la alta adunînd tot ză film ul „Serbările galante". ciodată prin curăţenie sau as­ \ — la S.F.E. Baia de Criş în 21 august 1990 ; ţ
m ai m ulţi călători. în tre tim p Ironia soartej — îm i zic ! într-un pect... urban. Totuşi, pe peron | — la S.F.E. Haţeg şi Baru în 22 august 1990 ;
cu privesc peste cîmp. E vrem ea cim itir văd un brad uscat, cu existau cîndva nişte bănci pe ca­
l u i ! D ar unde sînt ţăranii ? două steaguri tricolore, la căpă- re călătorii puteau să se odih­ — la U.F.E.T. Orăştie in 23 august 1990. {
G riul a d at de m ult în copt. Fi­ tîiul unui m orm înt. A sta m ă du­ nească pînă le venea autobuzul. I Relaţii suplimentare telefon 11660 între orele 8—15, î
nul aşteaptă şi el cam de m ult ce cu gîndul la decem brie, la Acum, ele, băncile, au dispărut.
lam a coasei. C redeam că ţăra­ jalea şi entuziasm ul de atunci. A ştepţi în picioare, ce poţi fa­ 5 zilnic. s
nul care a strig at după păm înt, Mă apropii trep tat de clipa de ce altceva ? ! „Cassa" de-abia o ! t
atîta vrem e îl m unceşte acum cu acum. Hm! în felul acesta sînt descoperi după nişte gratii u ri­
drag. D ar se pare că ţăran ul de convinsă că nu vom ajunge le, m ai ceva ca la puşcărie. De­ ! °. . . . i
prin p ărţile acestea şi-a cam niciodată în Europa. Visul nos­ I întreprinderea de producţie industrială pentru con- «
u itat m enirea. E cu totul intere­ tru riscă foarte serios să devină spre instalaţiile sanitare, nici ! strucţii căi ferate Deva (IPIC-CF) cu sediul în Deva stix {
sat să înveţe altceva. Privesc în doar cîtcva cuvinte goale. nu-m i m ai găsesc cuvintele. O ri­
autobuz la cei care urcă şi-l fac La ieşirea dintr-o localitate ni cum, să tc ferească Dumnezeu j E. Gojdu nr. 73 angajează urgent pentru Secţia mecanica'
tot m ai neincăpător. Iată-i, sînt se urează „D rum bun" de pe un să ajungi acolo. * din Deva : J
ţăran ii ! Aici lingă m ine, şi nu
pe cîmp, deşi e m ijlocul săptă- panou ruginit şi dezm em brat Dacă ar fi să trag o concluzie I 2 tratamentişti categ. III—IV |
inînii 1 Să nu vă închipuiţi eă P arcă sună a ironie ! după această prim ă parte a că­ î 1 macaragiu pod rulant cat. II—IV. v
vorbesc despre păm înt. Da de In sfîrşit, ajungem în Reşiţa. lătoriei m ele aş spune cu toată J întreprinderea asigură permise C.F.R. pentru titular şi ţ
unde I Ii aud discutînd despre La intrarea în oraş există de ani eonvingerea că totul a răm as j familie.
afaceri, valută, trafic. U nul cau. de zile expoziţie de locomotive neschim bat. Poate chiar mai Tratarmentiştii beneficiază de grupă de muncă. \
iă vase, altu l a prim it nu ştiu vechi. O adm iram întotdeauna rău. I
csţi dinari la m uncă în Serbia. cînd trecem pe aici. Acum bie­ MARIANA PANDARU