Page 4 - Calauza_1990_27
P. 4
Pag. 4 CĂLĂUZĂ Nr. 27 • 1990
Călăuza alături de cititorii ei Cronică parlamentară
(Urmare din pag. 1)
litica de piaţă. Vorbim dc pri
lui fizic necesar, nu au fost c-
vatizare, dar cum poate fi po să adăugăm eă din lipsa timpu
DL Uie M arineseu din H une ţia Psihiatric — insistă pe lingă de acest demers, este necesar sibil acest lucru cînd nu există laborate scenarii care să ofere
doara. Ideea că Băile de la C'ă- fostul soţ să aibă grijă de copil, să vă prezint conţinutul articolu întreprinzători care să dispună posibilităţi variate de . urmat.
lan ar fi ap arţin u t dacilor, e în legătură cu pensia alim entară lui, aşa cum a rezultat după do banii necesari pentru a cum Consecinţele acestui proces pot
credibilii. Nu încercaţi să faceţi — solicitaţi la judecătorie resta zeci de intervenţii, în care s-au păra o parlc importantă din e- fi benefice, aşa cum arătam, dar
O vizită la Călan — pentru a veni bilirea valorii în funcţie de ac făcut tot atîtea propuneri şi rc- conomia naţională. Ce facem în şi negative. Cea mai importan
cu propuneri concrete înspre re tualul salariu. Vă stăm la dispo formulări. Deci, articolul preve acest caz ? îi creem dîndu-le tă componentă negativă poate să
stau rarea acestor băi ? Cei 25 lej ziţie. de împărţirea gratuită a 30 la aceşti bani potenţiali prin îm fie inflaţia. împărţind aceste
îi ţinem . Vă rog să vă ocupaţi Un cetăţean de bine din comu sută din capitalul social tuturor părţirea unei părţi din avuţia bonuri de valoare, o parte din
Dvs. de această problem ă — în na Zam. In legătură cu cele se cetăţenilor ţării care au îm pli naţională. In sfîrşit, ultimul ele populaţia săracă, care are nevoie
num ele nostru şi (desigur) al ini sizate de dvs. şi de alţi cetăţeni nit în acest an 18 ani şi nu au ment, de natură socială, este de acută de bani, va vindo aceste
ţiativei care vă aparţine. — cred că a r fi util ca Prefectura comis acte antisociale pedepsite a cointeresa muncitorii care — bonuri, unor persoane care an
Dl. Doru Bocănici din H une judeţului H unedoara să facă o de lege. Mai concret se vor îm simţindu-se proprietari ai unei bani lichizi în prezent şi vor să
doara. Nu ştim dacă aveţi drep anchetă în toate ram urile de ac părţi tuturor cetăţenilor majori părţi din unitatea economică în acumuleze cit mai multe acţiuni
tate în p rivinţa catedralei din tivitate ale comunei. Nu de alta, — cca 17 milioane bonuri în va- care lucrează — vor depune e- în ideea de a obţine ulterior di
H unedoara. Noi opinăm că ar dar, prea curg reclam aţiile sem 100 şi 1400 de miliarde do lei, forturî ca respectiva unitate să vidende cit mai mari. Aceşti
trebui, totuşi, să se ridice. Şi aşa nate sau nesem nate — vizînd a- sau cca 70 inii lej de cetăţean. obţină beneficii pentru ca, în bani, care acum sînt stocaţi (cca
e vorba de alte fonduri... celeaşi ncleguli... Cu aceste bonuri se pot cumpă urma participării cu acţiuni, să 300 miliarde nu „circulă" în
M am a, o bunică, străbunica, 7
ra acţiuni la orice unitate eco
Dl. Virgiliu D rinceni din Orăş- copii, 8 nepoţi şi 10 strănepoţi. nomică în scopul obţinerii de obţină dividende cit mai mari. prezent), vor ieşi pe piaţă şi
Din enunţarea acestor obiective
tie. E interesantă caricatura. Mai N e-a em oţionat scrisoarea Dvs. dividente. rezultă consecinţe benefice atît vor spori presiunea inflaţionistă.
sugestivă era dacă apărea şi H-, O pinaţi că toată fam ilia Ceau- Şi acum să revenim şi să pre pentru stat, prin rentabilizarea Pentru a înlătura sau diminua
acest efect negativ, legea preve
acolo, pc undeva. Oricum , scrisul
şescu să fie pusă la zid. Regimul zentăm scopul urmărit de Gu activităţii economice, cit şi pen. de o măsură protecţlonistă care
e trem u rat şi nu cred că se poa com unist v-a luat văcuţele. Aşa vern care se concretizează în tru fiecare cetăţean în parte care interzice înstrăinarea bonurilor
te face zinc. spunea şi bunica. Vă credem . Nu trei elemente. Primul ar fi de Îşi înmulţeşte căile de cîştig. de valoare, un an de zile, timp
DL C. G rigore din Petroşani. se m ai întoarce com unism ul prea natură politică şi socială, deo Care sînt atunci tem eriile par in care se speră în refacerea ca-
Nu putem . In num ărul acesta a- curînd. Din păcate — nu ne gă potrivă, pentru că Guvernul do lamentarilor, dc om chibzuit a- pacităţii productive a economiei
pare fotografia acelei ţipe. sim starea. C itiţi toată gazeta reşte să ofere o recompensă a" iît, înainte de adoptarea acestui naţionale şi diminuarea inflaţiei
Di. Nicu Sbuchea din Haţeg. noastră. O să vedeţi. cestui popor, oferindu-î gratis o pe această cale. O altă idee este că
Sîntem de acord cu Dvs. M ulţu Dl. L aurenţiu Borca din Deva. parte din avuţia naţională pe articol. In primul rînd este vor. aceste bonuri sînt marfă nu
mim... Se reţin. A şteptăm . caro tot el (poporul) a creat-o in ba de teama dc a plonja în ne bani, ele nesporind masa mone
Dl. Serbau C onstantin din De DL V ancover Titus din Bucu decenii de muncă şi privaţiuni. cunoscut, pentru că nu există tară prin tipărirea dc bani su
va. Interesant stilul Dvs. „Conti reşti. Va plăcut „Călăuza am eri Al doilea element care este de demersuri similare în lume care plimentari, şi prin vînzare ar
nuăm inform ările...". Vom relua cană" şi ne felicitaţi. M ulţum im . natură pur economică şi cu im pune în mişcare aceeaşi masă
unele aspecte. Celelalte problem e le tratăm di plicaţiile cele maj mari — este să ne ofere experienţa rezultată monetară existentă pe piaţă, dar
D -na MoWlovau Eugenia aflată rect. de a crcea din acest popor să din procesul forţat de desnaţio- din care o parte este stocată,
in prezent în Spitalul Zam, sec C Al.AlJZ A rac un partener real pentru po nalizare. I.a acest fapt trebuie inactivă.
7lu sînt un înq,z%
tacol căruia nici prim arul ora şi-l vopseşte in galben şi prin
şului nu 1 s-a putut opune. C ir tunsoarea â la Monroe.
ca 100 000 de spectatori aveau Cam asia e la ora actuală
să aclam e în delir un show ne bruneta şi tem peram entala ita
m aivăzut şi nem aiauzit, desfă liancă din Detroit. Show-ul
şurat pe o scenă tu rn an tă ale „Who’s T hat G irl începe cu
cărei m işcări ondulatorii adu o m ărturisire : „Am o reputaţie
ceau cu un carusel din parcu proastă dar puteţi fi siguri că
rile de distracţii; de asem enea tot ceea ce auziţi vorbindu-sc
şi alte m inuni printre care un despre m ine este adevărat". I
ecran video uriaş, uti covor ru (sfîrşit)
lan t şi nişte paravane care as GIORCIO NICOLA I
cundeau orchestra de privirile I
spectatorilor. Nu trebuia văzu I
tă riecît EA, Diva. Ea şi costu
mele sale, şaisprezece în total I
(între care se include şi costu I
m ul Evei), fiecare adecvat unui
cintec. 500 000 de franci din în I
casări aveau să fie donaţi Aso I
ciaţiei A rtiştilor pentru a fi fo \
losiţi in lupta contra SIDA.
\ Iată, ce a ajuns fetiţa care la \ Ochiul ..Călăuzei" nu se sfieşte să observe loate m işcările
II. Recunoaşte in cele din ur 16 ani pleca de acasă cu 45 de l TECTONICE care se pregătesc pe scoarţa terestră...
\ mă însăşi M adonna in sh o w u l dolari în buzunar şi o frum u Desen de VALENTIN TRIFOI
seţe a cărei puritate ferm eca
„W ho’s That Girl ?" pc
f aveţi ocazia să-l urm ăriţi care şi, în plus, dorinţa de a o ega
în
I reţeaua satelit. în lum ea ei de la într-o zi pe M arlyn Monroe,
\ lum ini şi um bre raportul de cea pe care o adm iră şi azi la
fel de m ult ca atunci cînd şi-a
forţe s-a schim bat definitiv: de
<t alos-o ca m odel de viaţă. Figu
unde inocenta Ciccone fusese ..Cine a auzit de Ana Banciu, a
cînd va victim a fotografiilor, în ra ei se află peste tot, şcolarii I
prezent oricare dintre ei poate îşi îm podobesc ghiozdanele cu
fi victim a celebrului star. A- fotografia M adonnei. A dm iraţia auzit-o direct pe scenă“ ...
cum, nudurile se vor dezvălui sa pentru M arilyn a început
s-o coste: un coafor din New
\ în am ple shovv-uri „care incen U, — Ce părere aveţi despre re vez de şapte ani. Cu acest ansam blu
diază pur şi sim plu scenele pe York afirm ă că M adonna pierde pertoriul şi personalitatea interpre alături de M ariana Angliei şi Dru-
care cînt;V:. zilnic pum ni întregi din claia tului de folclor ? gan M untean am efectuat turnee in
— De personalitatea unui bun so-
ţară şl peste hotare (Austria. F ran
Unul dintre acestea a avut sa de păr .şi riscă să-l piardă list vocal ele muzică populară ţine ţa). Cu ei am fost atit la bine cit şi
\ loc la Sceaux în Franţa, spec- tem porar, datorită faptului că l şi alegerea repertoriului. Deci, spu la greu. îm preună am obţinut cele
m ai frum oase aplauze. In sfîrşit, cine
ne-m i ce cînţl ca să spun cine eşti 1
Voi ţine cont de acest lucru şi deci a auzit de Ana Banciu a auzit-o di
nu voi eînta niciodată surogate ca rect pe scenă...
variante folcloriste ale binecunoscute — Cum se împacă activitatea d u m
• Umor • Umor lor „Răpire* din Seral", „Portofele*', neavoastră de artistă cu munca co
„Dom nişoară", etc... orieft mi s-ar tidiană la tipografie ?
oferi. Am rezistat şi asalturilor de — Lucrez ia Tipografia Deva dc
^ Ştiţi de ce Robin Ilood U RECOMANDĂRI PENTRU SERVICIILE PUBLICE.. genul „Ce contează ce cînţi, leii să zece ani. Aici colegii îm i spun „Ana
jeţ uie numai pe cei bogaţi ? Pentru cei născuţi în luna august... Zodia Fecioarei : „Aduce I iasă 1“ sau „N -ai să reuşeşti să con noastră" aşa cum m i se spune pe
— Pentru că cci săraci nu ti femei cu vino încoace, sfiincioase. Sînt soţii credincioase, m am e I vingi, la pahar toată lutnea doreşte Valea Alm aşului. Sînt rntndră de a-
acest gen de m uzică41. Eu
consider
cest lucru. A ctivitatea artistică o des
veau bani. bune şi gospodine neîntrecute. B ărbaţii sînt veseli, cu faţa lum i- * că nu toată lum ea. Am discutat cu făşor paralel cu m unca la T ipogra
# Un client sc precipită fu noasă. Şi ei sînt buni gospodari, buni soţi. Au un cusur : sînt lesne I oam eni de la care am învăţat să fie. Sînt de asem enea entuziasm ată
clnt, cărora a ajuns să le fie dor de
de explozia de ziare şi reviste
care
rios în magazinul unui com er traşi pe sfoară, fiind de bună c r e d i n ţ a . * nunţile de altădată... Cred că ar tre ap ar pentru lum ina adevărului şi ca
ciant dc cîini : P.S. Ţinînd seama de această definiţie a Zodiei Fecioarei — I bui să ne ream intim cum „Cîntă cucu re ar putea trata m ai m ulte subiecte
— B oxerului, pc care nil l-aţi se recom andă ca — dc pildă — S.R.I.-ul să nu recruteze bărbaţi ■ ta izvor", „Sus îi luna, jos îl no ru “. inclusiv depoluarea tradiţiilor noas
„La izvor la izvoarele". Să nu uităm
tre — care trebuie să recunoaştem au
vîndut săptămina trecută, i-aţi născuţi in această zodie — aţi văzut cc spun bătrinii...... sînt lesne I nici „Balada lui H orea41, „Pc Almaş suferit grave avarii — consider că
prezis zece ani de viaţă. traşi pe sfoară..." 5 în jo s‘ la vale", „Mă dusei de dim i poluarea folclorului, a fiinţei noas
— Bineînţeles. neaţă”. „Colindul fetei"... tre naţionale este la fel ca poluarea
— Sintefi iubitu de public ?
naturii. Cred câ aici a r avea de spus
— Ei bine, ieri a murit. — Orice artist luptă pentru a fi a- un cuvînt şi ecologiştii...
—■ Atunci, înseamnă că ,ieri a SĂPTÂMÎNALUL NOSTRU A MAI RECUPERAT preclat şi Iubit. Aş m inţi să spun că — în final cc aţi mai dori să afle
m i-c indiferent acest lucru. Sînt 1*
implinit zece ani, început de drum , nu am încă un pu Iubitorii m itticli populara despre
dumneavoastră ?
O FOTOGRAFIE blic anum e. — V reau să m ai afle că sînt mamă
41 A nunţ la un chioşc dc ziare:
— Dine dar aveţi înregistrări ra
„LIBERTATEA nu mai este şi G raţie sprijinului de care grafic rarisim ă — roprezen- dio, $1 foarte multe premii şl tro şi că îm i doresc ca fiica m ea Ana-
Valentina să aibă talent, să- continue
UREPT A T E A s-a tcrminat‘\ ne bucurăm din partea citito tîndu-i pe „M. S. ltegolc Ca- fee. Credeţi că acest lucru a rămas ceea ce am început eu. R epertoriu
rilor civili — săptăm ânalul rol al II-lca şi cancelarul A- fără ecou ? există şi continui aă culeg şi să mă
O Eşti amator dc tutun ? — Nu pot să spun aşa ceva. în inspir din nesecatul izvor al adevăru
nostru va publica în unul din dolf Ititler... îşi strîng m îinite
— Vii, profesionist. num erele sale viitoare o foto la castelul Oborsalzberg...". genere, se ştie cîte ceva despre mine. lui de la poalele înm iresm ate ale
F oarte m ult rn-a aju tat însă A nsam
l .b . blul „Gctusa" din Deva în care acti codrilor noştri. ION COTOI
• C Ă L Ă U Z Ă •
C olaboratori externi ai „Călăuzei" : Fetru Ju rj ■ Semnatarii materialelor publicate în pagi
Gazetă independentă dc opinie şi informare. (Detroit S.U.A.), Emilia G urschî (Chişinău), Nicolas
Redacţia şi adm inistraţia 2700 — Deva, str. F undam (Paris Franţa). nile gazetei noastre poartă întreaga răs
Avram Iancu, bloc II — 1, et, 1. Telefon dc Acest num ăr a fost tipărit de prietenii noştri tipo pundere pentru conţinutul acestora.
grafi : Otvos Ioan Gheza, Pena Nicolae, Ivasîer Gheor- ■ Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor.
noapte şi de zi 15545. ghe, Otvos Ioan linotipişli, Doina Roşu paginator, Kato
Cont : 40728011 Banca Naţională, sucursala Elisabeta zincograf, M ihăieş Nicolae stereotipar, Biro Luăm în considerare şi anonimele, cu con
Deva.______ Tiparul : Tipografia Deva. _____ Emeric şi Oniga C., rotativă şi m aistru D aradies Iosif. diţia să reflecte adevărul.