Page 3 - Calauza_1990_28
P. 3
CĂLĂUZĂ Nr. 28 • 1990
Pag. 3
Incendiul subteran de la Anina continuă nestînjenit ...
Un primar întreprinzător aflat la bişniţă, Evrika!
Televiziunea Română a inau păta un spaţiu considerabil la
în Iugoslavia, în timp ce oraşul moare încet gurat în data de 07.08. 1990 o televiziune..., adică i avea pu
nouă emisiune interesantă. Nu terea, supremaţia..
e o emisiune politică. Şi cum
Dar să revenim la ale noastre.
sub picioarele oamenilor... să nu fie aşa cînd în dala de Exact a doua zi — in 08.08. 1990
mai sus chiar reputatul muzi — a fost inaugurată acea emi
Plec- din autogara Reşiţa cu peisajul. în primiiI riiul n-am toată vina aceea de cărbune, colog Iosif Sava — s-a pretat siune destul de interesantă
gustul am ar al călătorului ne văzut un oraş cu mai mulţi pomi între timp ,1a suprafaţă, se pe (nu găsim alt cuvînt potrivit) la EVRIKA ! M-am şi gîndit că
dorit, dar mă îndrept, spic munţi uscaţi, scheletici, aflaţi ineă în trece un adevărat Jazastru eco a-1 lăuda excesiv pe dl. Răzvnn e binG dacă, televiziunea a găsit
cu sutlctul ar/.ind de nerăbdare. picioare. ,,De ce nu-i ta ie 7" în logic ! Teodoreseu... istoric etc.... în- ceea ce căuta de m u lt.. Mă şi
Gindul că Anina, oraşul copilă treb „Cine ? — mi se răspunde La Alimentara, coadă mare tr-un cuvînt, şi după vizionarea mir că nimeni nu a intitulat
riei melc, c tot mai aproape mă Oare ce se dă ? Nu apuc să aflu. emisiunii am putut să consta vreun ziar, v;-eo revistă „Ev-
tace să iert condiţiile de călăto Mă atrage altă imagine. în parc, rika“ !
rie, intr-un autobuz murdar, tic printre brăduţii uscaţi, o tiri- tăm că există o luptă înver Dăm o idee... Adică — tele
sit de tot soiul de oameni, în ŞI DUMNEZEU ŞI DU ACI' bombă se învirte îndrăcit în şunată a tuturor grupurilor, cer viziunea a dat-o. Să vedem cine
picioare. Mă trezesc străbătind SlNT DEOPOTRIVĂ ritmul unei muzici aşişderea. Ca curilor politice, intelectuale, o preia...
depresiunea Carasului. Urmăresc la balamuc ! chiar şi sindicale, pentru a că ION ALBU
spinările dealurilor prea bine ÎMPOTRIVA NOASTRĂ încerc să stau puţin de lorbă
cunoscute mie şi inima imi bate si cu primarul oraşului dar nu
tot mai puternic. Imediat vom este. „Cînd îl pot găsi ? “ „Nu
intra in pădurile Aninci... Sur — toţi sînt plecaţi la bişniţă, in ştim doamnă, că c şi cl toată
priză ! Undeva, pe coama unui Iugoslavia. ..Plimbarea asta prin ziua la bişniţă. Trebuie să ai
deal, un bărbat mînuieşte i u ra tre arbori uscaţi, pe strada mare, noroc să-l găseşti !"
piditate o cositoare mecanică. îmi dă o senzaţie stranie ; de Ce să mai spun ? O iau din
S-au modernizat caraşovcnii ! filrn de groază. Dar cum de s-au nou pe strada mare purtînd în
Vine şi timpul să ajung la ca uscat atîţia ? „Arde cârb inele suflet oraşul de altădată. Cel de
păt de drum. Cobor respirînd a- pe dedesupt — mi se spune — acum mi-e cu fotul străin. N u
dinc, să dau afară din plămini un incendiu subteran..." „Doam
tot aerul îmbîcsit. Simt că aici, ne, şi nu se poate face nimic?" mai de undeva din deal, fosta
ochiul meu nu mai poate fi a- mea şcoală mă priveşte parcă
tît de critic. Dar totuşi... „Nu". într-adevăr, în zona p ar neschimbată.
I’e strada mare a oraşului cului s(> simte un puternic mi MARIANA PÂNDARU
m-am plimbat de mai multe ori ros de cărbune ars. Stau de
şi de fiecare dată mă trezeam vorbă cu locatari ai blocurilor
spunind : „Ce-a fost şi ce-a a- din jur. îmi spun că nu pot s Mica publicitate j
juns Sînt sigură că oricare nou lăsa geamurile deschise pcntni \
venit în acest loc are impresia că ii apucă durerile de cap din \ Cumpăr TRABANT. De \
certă că străbate un oraş al n i cauza gazelor ce ies din pămînt. Telefon i
mănui. Am stat de vorbă şi cu Au făcut destule sesizări peste \ preferinţă COMBI.
localnicii. .Şi ei spun la fel, nu tot dar cică nu se poate face \ 956/15515 după orele 16. (
I
mai că s-au obişnuit deja cu nimic. Trebuie lăsată să ardă
Dragul nostru dr. Petru Groza şi genialul generalissim Stalin
Viaţa şi obiceiurile oamenilor
AŞA CUM AM PROMIS CITITORILOR, VOM REDA PĂRŢI AMPLE DIN :
din Ciulpăz „Expozeul d-lui Prim-Ministru Dr. Petru Groza făcut
Pornite din calcule ignobile, este îndestulătoare nici pentru , în şedinţa Comitetului executiv al Frontului Plugarilor4*
mutaţiile de tot felul prin care cele 300 de oi ale obştii. „O vacă i
a trecut România în epoca „de mai bine o poţi ţine iarna, că j Sînt în acest „expozeu" atî- în drumul spre Moscova, din cesta : „Pentru D-ta şi pentru
aur" nu l-au cruţat nici pe ţă ai brozbe şi frunzare, dar vara ! tea cuvinte şi „cîştiguri" (din pricina relelor condiţiuni at guvernul D-tale cererile sînt
ran, această fiinţă atît de nă trebuie să-i cari în circă şi s-o | partea gencralissimului Stalin), mosferice am fost siliţi să ate nelimitate". Astfel încurajaţi
păstuită despre care Delavran- ţii în grajd". (Moga Traian). ■ obţinute dc omul-statuie din fa rizăm la Kiev. Pînă la reluarea am cerut în limita bunei cuvinţi
cca spunea că este „aur al nea Legat de păsunat, cei amintiţi | ţa primăriei Deva — incit nu călătoriei, am vizitat oraşul, ca de la o ţară care eu însăşi are
mului nostru !“. văd soluţia în reîmpărţirea ce- , ne mai rămîne decît să cerem re este catastrofal distrus de o atîtea lipsuri, inclusiv grija h ra
Cum de la ţară mă trag, am lor 32 de ba de pădure (pro- | cu insistenţă cetăţenilor din ju metodică barbarie savantă. Dl. nei, dar tot ce am cerut ni s-a
poposit cîteva ceasuri bune în prietate a Ocolului Silvic) ve- j deţ ca în baza unei liste de sub Tătărescu care a fost atît de dat. Va apărea un comunicat
satul Ciulpăz, aşezare minunată cililor lor proprietari. în pai- j scripţie să se strîngă fondurile profund impresionat de groză de tot ce a primit ţara. Reţin
situată nu departe de oraşul cela sa, fiecare proprietar se I necesare ridicării a încă trei via minelor şi a imenselor dis insă faptul concludent că cu
Hunedoara. gospodăreşte (aşa a fost şi pe j statui in faţa casei căsătoriilor trugeri din jurul oraşului pe toată situaţia lor precară, ceea
în casa iui Barna Vălean, vremuri) in aşa fel, incit a re I şi a sediului F.S.N. Propunerea ţinutur; fără sfîrşit, mi-a decla ce am cerut ni s-a dat.
noastră e ca acele trej statui să
neaşteptat
Rezultatul acesta
gospodar al satului şi om de nă şi lemne de foc şi fînaţ şi frun- j reprezintă pe gencralissimul rat că în astfel de condiţiuni are desigur şi un dedesubt po
este riscant să mai cerem aju
dejde în combinatul siderur zare). Aceasta ar fi revendica- j Stalin, pe Ilitlcr şi amiralul toare pentru noi şi să ne în litic ; (s-a văzut ! n.n.) încrede
gic de pe Cerna, prin bunăvoin rea numărul unu a celor în i Ilorty... toarcem acasă. Mi-am continuat rea neclintită în guvernul nos
Să începem urcuşul prin
is
ţa domniei sale şi a altor domni cauză. Apoi, ei şi-ar dori un J toria generalissimului dr. Gro- călătoria şi cu toate lipsurile tru şi în regimul nou instau
lor imense şi adinei, au fost
(Moga Traian, Gabor Traian, tractor contracost din zestrea I za : cu noi extrem de generoşi. Am rat...
Comisarul
Cu Dl. Molotov.
Barna Solomon), am aflat, pe C.A.P.-ului, un plug şi un disc , „Mulţumesc prietenului Agiu sosit la Moscova la ora 6 după de la Externe, am stat în legă
lingă opiniile în legătură cu (,,eu ele, toamna, arătura iese | şi vă mulţumesc tuturor — în amiază. La ora 7 adică după o tură mai mult şi im discutat
sondajul nr. 6 al I.R.S.O.P.-ului mai adîneă şi mai de folos" — < cepe expozeul său, dr. Preşe oră, Generalissimul Stalin mi-a multe probleme îm preună (era
scrie !) Dr. Petru
dinte (aşa
şi probleme stringente ale m em Barna Solomon). „Nu trebuie să | Groza — pentru această mani trimis vorbă că doreşte să mă aceeaşi voce care ne răpise Ba
vadă. Bagajele noastre încă nu
brilor restrînsei obşti ciulpăzene. ne facem fineţe în detrimentul j festaţie. în cuvîntarea prietenu sosiseră şi m-am jenat să mă sarabia, n.n.). Responsabilul po
liticii externe sovietice va sus
Situaţia, de fapt, este identică terenului cultivabil" — Dragota | lui Âgiu se relevă meritele ce prezint în costumul de voiaj. ţine regimul actual şi guver
şi pentru cei din Cutin şi Dum Dorica. j rezultă clin fructuoasa vizită la Mi s-a comunicat să mă pre nul nostru în mod hotărît. Pe
Moscova, dar acest merit nu
zint aşa cum am călătorit.
Şi
brava. Ciulpăzenii sînt şi oameni cu I este numai al meu personal, ci s-a adăugat că dacă doresc să plan extern ne putem rezima
Cu toate că au întîmpinat un dezvoltat spirit practic, ei i al întregii delegaţiuni care a iau în această vizită şi pe alţii solid pc prietenia sovietică...”,
greutăţi în această primăvară văzînd în grajdul C.A.P.-ului, J muncit din greu cele zece zile din delegaţie, pot s-o fac. I-am (am făcut-o 1 ce-ain cîştigat ?
comunismul !). (va urma)
(inerente le-am dori, aşa cum, acum gol, un excelent spaţiu cît am stat la Moscova. Meritul luat pe toţi miniştri. Rezumat de l-t. colonel
este al organizaţiilor
politice
de altfel, este la începutul fie pentru cultivarea ciupercilor. ! întrevederea a fost foarte cor SEVER AL. SLÂTINESCU
din F.N.D., care au muncit tot
cărui drum), că : sămînţa de La Ciulpăz mai sînt şi alte I timpul şi peste munca lor de dială şi ultimul cuvînt al ge (Calendarul Săteanului,
ovăz a fost neselecţionată, iar probleme de rezolvat : căminul i votaţi, au ştiul să ţină linia po neralissimului Stalin a fost a- 1946)
cea de griu n-a fost dintre cele cultural, biserica şi cimitirul j litică a prieteniei necondiţionate
şi
cu Sovietele. Eram convins
care se pretează cel mai bine sînt lăsate în voia soartei (aici, am constatat şi cu acest prilej \ s
pentru zonă ; nu s-au asigurat credem că se pot ajuta mai , că nu avem altă politică de \ A N U N Ţ (
cartofi pentru sămînţă ; peşti- mult singuri), iluminatul public | făcut, decît să păstrăm această
şenii nu le-au dat tractorişti este inexistent (lămpile de ars > linio a prieteniei cu Uniunea, ! . ţ
Sovietică, linie care coincide şi \ întreprinderea de producţie industrială pentru \
pentru arături etc., ei sînt to de pe slîlp au fost demontate | cu cea mai largă democraţie, cu
tuşi mîndri de cît au realizat de către „vechii şefi ca să nu > interesele ţării şi interesele po | constiucţii căi ferate Deva (IP1C-CF) cu sediul în De- j
pînă acum. Astfel, „în 1989 griul consumăm curent şi pe această | liticei poporului în folosul ce
n o stru ' era pipernicit ca şi cel cale" — Crîsnic L..), iar drumul j lor mulţi. \ va, str. E. Gojdu nr. 73, angajează urgent pentru I
de la Vadu Dobrii, dar în 1990 de acces de la staţia de auto- I Am mai constatat cu acest ^ ţ
arată mai fain ca şi cel de la buz şi pînă în sat pune şi el i prilej că la Moscova se ţine la ţ Secţia mecanică din Deva : ‘ ţ
şes, de la Săuleşti" (Gabor T ra multe probleme. ] alianţa cu Naţiunile Unite şi
ian). Vitele primite de la C.A.P. Am redat doar nişte frămîn- că se consideră alianţa aceasta s 2 tratamentişti categ. III—IV
păreau irecuperabile, dar. „bine tări ale unor oamen; harnici şi , ca absolut necesară şi folosi s
îngrijite, după 2 luni n-au mai la locul lor, avînd ferma con- | toare, d ar noi, trebuie să ne \ 1 macaragiu pod rulant cat. II—IV
dat doar doi deţi de lapte, ci vingere că, fiind înţeleşi şi spri- « orientăm cît mai mult spre U- \ întreprinderea asigură permise C.F.R. pentru ti-
6 1, iar după fătare s-a ajuns la jiniţi de către cei în m ăsură s-o | niunea Sovietică. M-am convins \
10 1“ (Barna Vălean). facă, ei pot să-şi depăşească J că dacă facem o politică since \ tular si familie.
Ciulpăzul, Cutinul şi D um actuala lor condiţie socială. | ră, fără reverze .toate porţile \
brava n -au însă suficientă p ă DORU BOCANICI, j ne sînt deschise şi toate pers ţ Tratamentiştii beneficiază de grupă de muncă. ţ
şune. Suprafaţa existentă nu sociolog I pectivele ne sunt rezervate.
(H alal! n.n.).
